GRECIA FACE REFERENDUM CARE POATE DUCE LA IESIREA DIN EURO!/ Romania este inghesuita de BNR si de interesele colonialiste, SA TREACA, SINUCIGAS, LA EURO!

… IN TIMP CE BULGARIA, CEHIA SI POLONIA SE TIN CAT SE POATE DE DEPARTE DE EURO!

• Hotnews:

(Dan Popa): UPDATE Surpriza elena: premierul vrea referendum pentru a afla daca grecii accepta sprijinul UE. “In scenariul unui vot negativ, Grecia ar declara imediat faliment”. In 1932, tot dupa un referendum grecii au stopat plata datoriei

Premierul elen George Papandreu intentioneaza sa organizeze un referendum national prin care poporul grec sa se pronunte daca accepta rezultatele acordului incheiat saptamana trecuta la summit-ul UE de la Bruxelles prin care se sterge o parte a datoriei publice, anunta Reuters.

Context: Bancile si fondurile de investitii private care detin titluri de stat grecesti au acceptat sa piarda 50% din banii imprumutati Greciei. Practic, 100 de miliarde din datoria statului elen (de 350 de miliarde euro) a fost stearsa, Papandreu declarand atunci fericit ca “a inceput o noua era” pentru Grecia.
UPDATE: Ministrul elen al Finantelor-Evangelos Venizelos (54 de ani)a fost internat la spital in cursul diminetii de marti, acuzand dureri abdominale. Starea lui este stabila, scrie presa internationala.

Optiunea premierului grec poate fi considerata surprinzatoare pentru vest-europeni (desi are explicatii populiste/politicianiste), in contextul in care se stie ca populatia nu priveste cu ochi buni tratamentele la care tara a fost supusa de catre creditori. “Vointa poporului grec  este obligatorie pentru noi“, a declarat Papandreu, adaugand ca in cazul in care grecii nu sunt de acord cu acordul de la Bruxelles, acesta nu va fi adoptat.

Temerea grecilor este ca tara lor va trebui sa accepte o inasprire a controalelor asupra politicii fiscale (pana in prezent acestea se derulau la fiecare trei luni) din partea “troicii” formate din UE, BCE si FMI sau chiar sa isi piarda suveranitatea. Un sondaj publicat la sfarsitul saptamanii trecute au aratat ca majoritatea grecilor cred ca deciziile luate la Bruxelles sunt negative, doar 12,6% considerandu-le pozitive.

Papandreu, al carui partid socialist a suferit cateva dezertari in lunile in care a trecut prin parlament valurile de masuri de austeritate, a declarat ca are nevoie de o sustinere politica mai ampla pentru masurile fiscale si reformele structurale cerute de creditorii internationali, mai noteaza Reuters

In scenariul unui vot negativ, Grecia ar declara imediat faliment. Nu ii vad ramanand in zona euro

“Daca va fi un referendum, putem considera in mod rezonabil ca ei ar putea sa nu accepte masurile de austeritate. Putem trage concluzia ca aceasta va prabusi intregul pachet de carti de joc”, explica Howard Wheeldon, analist senior la firma BGC Partners de la Londra.

In opinia analistilor, organizarea unui referendum la inceputul anului viitor  este consternanta, in conditiile in care cel mai recent sondaj de opinie a aratat ca majoritatea grecilor (60%) privesc nefavorabil acordul de la Bruxelles, mai scrie Reuters.  Indirect, un posibil program suplimentar de austeritate va avea impact asupra Romaniei prin presiunea pusa pe dinamica exporturilor, dar si asupra investitiilor straine in Romania, spune si economistul roman Florin Citu.

Noua incertitudine va constitui un subiect stanjenitor pentru liderii G20 la summitul din 3-4 noiembrie, la care vor incerca sa obtina ajutorul Chinei pentru zona euro. Primele reactii la anuntul surpriza au mers de la acuzatii ca Papandreu joaca viitorul tarii si predictii de faliment, pana la indoieli privind legalitatea referendumului si declaratii ale unor parlamentari potrivit carora un vot negativ ar obliga la demisia premierului si alegeri anticipate.

“Este greu de prezis ce se va intampla daca grecii resping planul. Va fi suficient de rau pentru Uniunea Europeana si mai ales pentru zona euro, dar va fi mult mai rau pentru Grecia”, considera Christopher Pissarides, laureat al Premiului Nobel pentru economie. “In scenariul unui vot negativ, Grecia ar declara imediat faliment. Nu ii vad ramanand in zona euro”, estimeaza Pissarides.

Falimentul Greciei- nimic nou in istoria tarii

Pe pietele financiare, moneda euro a continuat sa piarda teren marti, slabita fiind de ingrijorarea in fata crizei datoriilor europene, dar si de anuntul privind organizarea unui referendum in Grecia. La ora 9 (ora Romaniei), un euro se tranzactiona la 1.3797 dolari.  Pana acum, grecii au mai falimentat ca tara de vreo 5-6 ori. In cazul falimentului declarat din 1932, tot printr-un referendum s-a decis stoparea rambursarii datoriei externe. Moratoriul astfel instituit a tinut pana in 1964.

Vezi aici mai multe despre cand au mai falimentat grecii in istorie.

La inceputul anilor 1930, multe tari aveau probleme. Economia mondiala cunostea ceea ce urma sa se cheme Marea Depresiune. Grecia a impus un moratoriu privind plata datoriei sale externe in 1932. Ghiciti ce au votat grecii.

Fitch Ratings: Referendumul din Grecia reprezinta o amenintare pentru stabilitatea financiara a zonei euro

Planurile premierului elen George Papandreou de a supune unui referendum acordul european privind sustinerea financiara a tarii reprezinta o amenintare pentru stabilitatea financiara a zonei euro, se arata intr-un comentariu al Fitch Ratings, citata de Bloomberg. O respingere a programului de ajutor negociat cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International “va spori riscurile unui faliment suveran dezordonat si a unei potentiale iesiri din zona euro a Greciei”, se spune in comentariu. Fitch mai arata ca nu se stie care ar fi consecintele respingerii programului de ajutor financiar extern acordat Greciei.  Analistii agentiei de evaluare financiara mai precizeaza ca referendumul sporeşte incertitudinea in ceea ce priveste pierderile pe care le vor suporta creditorii si, prin urmare, si programul de recapitalizare a bancilor.

Referendumul din Grecia ar putea declansa o noua criza in zona euro. Vezi care au fost primele reactii ale oficialilor europeni

Anuntul soc al premierului elen George Papandreou de a supune unui referendum acordul european privind sustinerea financiara a tarii ameninta sa intensifice criza din zona euro si a produs nemultumire in Germania pentru ca Atena ar incerca sa scape de intelegerea incheiata, potrivit Reuters.

Liderii din zona euro au convenit saptamana trecuta sa acorde Greciei un nou ajutor financiar, de 130 miliarde de euro, si o diminuare cu 50% a datoriei statului elen catre detinatorii privati de obligatiuni. Pretul acestui ajutor este insa un program de reduceri dure a cheltuielilor statului, care a declansat un val de furie in randul grecilor. Primele reactii la anuntul surpriza au variat de la acuzatii ca Papandreou se joaca cu viitorul tarii si predictii de faliment la intrebari cu privire la legalitatea referendumului si declaratii ale politicienilor ca un vot negativ ar forta demisia premierului si alegeri anticipate. Un lider al coalitiei de guvernamant din Germania a declarat marti ca este “iritat” de anuntul premierului Papandreou.

“Am fost iritat de aceasta stire. Este un mod bizar de a actiona. Premierul a fost de acord cu pachetul de salvare de care beneficiaza tara sa. Alte tari fac sacrificii considerabile pentru zeci de ani de management defectuos si a conducere deficitara a Greciei – au fost luate decizii gresite si tara a intrat singura in aceasta criza“, a declarat Rainer Bruederle, lider al Partidului Democratii Liberi. El a mai spus ca exista o singura solutie la anuntul Greciei.

“Nu putem face decat un singur lucru: sa ne pregatim pentru eventualitatea unei insolvente a Greciei, iar daca angajamentele nu vor fi indeplinite se va ajunge la punctul in care banii nu vor mai fi vira ti“, a mai spus Rainer Bruederle. Totodata, ministrul afacerilor europene din Finlanda, Alexander Stubb, a declarat ca un referendum asupra pachetului financiar ar fi un referendum asupra ramanerii in zona euro. “Situatia este atat de incordata, incat ar fi un vot asupra statutului de membru al zonei euro”, a spus Stubb, care a precizat ca Grecia s-a angajat sa respecte deciziile summit-ului zonei euro. El a adaugat ca planul de salvare a Greciei nu va fi pus in practica daca statul elen evita sa adopte reformele cerute.

Anuntul executivului de la Atena “genereaza incertitudine in piata”, este de parere premierul italian Silvio Berlusconi. “Aceasta este o alegere neasteptata care genereaza incertitudine” dupa summit-ul liderilor europeni de saptamana trecuta si in ajunul unei reuniuni importante a G20, se arata intr-o declaratie a lui Berlusconi. (…)

“Daca va exista un referendum, am putea trage concluzia ca grecii nu vor accepta masurile de austeritate. Am putea concluziona ca tot castelul de carti de joc se va prabusi“, a afirmat Howard Wheeldon, analist la BGC Partners in Londra. Ministrul de finante Evangelos Venizelos si-a avertizat deja concetatenii ca este in joc statutul de membru al zonei euro. “Sunt vremuri dificile. Cetatenii trebuie sa raspunda la intrebarea: suntem pentru Europa, pentru zona euro, pentru euro?“, a spus Venizelos. Liderul partidului de opozitie Noua Democratie, Antonis Samaras, va avea marti o intrevedere cu presedintele Greciei, Karolos Papoulias, pentru a cere organizarea rapida de alegeri anticipate. “Papandreou este periculos, arunca statutul Greciei de membru UE ca pe o moneda in aer. Nu poate guverna si, in loc sa se retraga onorabil, dinamiteaza tot”, a declarat Yannis Michelakis, purtatorul de cuvant al partidului.

Ce spune un grec despre referendumul privind sprijinul UE: Peste 80% din populatie nu vrea sa se semenze nimic cu UE/ Ne descurcam mult mai bine pe cont propriu

“Peste 80% din populatia Greciei nu doreste sa se semenze nimic cu UE”, a declarat marti, la TVR Info, Akis Spiratos, cetatean grec, de profesie ghid turistic.

Cetateanul grec a explicat ca situatia ar fi mult mai buna daca s-ar reveni la drahma.”Ne-am descurca mult mai bine pe cont propriu, cu moneda noastra, s-ar ieftini multe lucruri, pentru ca multe s-au dublat cand am trecut la euro“, a mai spus Spiratos, adaugand ca turismul ar merge mult mai bine, deoarece serviciile s-ar ieftini, insa calitatea s-ar mentine, ceea ce “ar insemna prosperitate in tara”. “Poporul e foarte suparat din cauza ca o treime dintre greci lucrau la stat, erau obisnuiti sa aiba salarii constante, foarte mari. Acum, au ajuns la situatii in care nu mai iau salarii deloc, pentru ca au imprumuturi la banci, iar bancile iau totul, avand in vedere ca salariile s-au redus la jumatate”, a explicat Akis Spiratos. Anuntul soc al premierului elen George Papandreou de a supune unui referendum acordul european privind sustinerea financiara a tarii ameninta sa intensifice criza din zona euro.

• Mediafax: Premierul elen, Giorgios Papandreou, a reafirmat marţi seară decizia de a convoca un referendum privind planul de salvare european pentru Grecia, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Angelos Tolkas

Premierul elen, Giorgios Papandreou, a reafirmat marţi seară decizia de a convoca un referendum privind planul de salvare european pentru Grecia, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Angelos Tolkas. Papandreou a condiţionat eventuale schimbări politice la conducerea ţării de rezultatul votului de încredere de vineri seară, care are ca miză supravieţuirea Guvernului, a adăugat Tolkas, citat de televiziunea publică Net.

Şedinţa extraordinară de Guvern de marţi seară a avut loc înaintea reuniunii de la Cannes, unde Papandreou se va întâlni cu liderii german, Angela Merkel, şi francez, Nicolas Sarkozy, precum şi cu lideri ai UE şi FMI, într-o încercare a principalilor decidenţi europeni de a calma îngrijorarea provocată de anunţul referitor la referendumul din Grecia.

“ Continuă discuţiile privind foaia de drum care prevede votul de încredere şi apoi convocarea referendumului (…); insistăm asupra acestui plan (…). Democraţia nu este mediatică sau virtuală; ea se va exprima vineri şi credem în votul de încredere “, a spus Tolkas.

• Capital (Valentin Vioreanu): Știți ce urmează? Pierderea suveranității în multe țări

Salvarea euro va implica peste tot pierderi de suveranitate naţională greu de gestionat în plan politic, cum este cazul Greciei, unde această situaţie a dus la convocarea unui referendum de mare risc, relatează marţi AFP. Declaraţia finală a ultimului summit al ţărilor din Uniunea Monetară din 26 octombrie, care a dus la ştergerea unei părţi din datoria elenă, a fost foarte clară privind această evoluţie. Controlul european al bugetelor naţionale este pe cale de a fi întărit la o scară de neimaginat în urmă cu câţiva ani. ”Faptul de a aparţine unei uniuni monetare are consecinţe considerabile şi implică o coordonare şi o supraveghere mai strânse în scopul de a garanta stabilitatea şi viabilitatea Zonei în ansamblu’‘, indică textul. Problema este dacă opinia publică din ţările membre ale UE este gata să facă acest pas hotărâtor.

Cazul Greciei este din acest punct de vedere paroxistic. Spre deosebire de Republica Irlanda şi Portugalia, care au reuşit să facă apel la ajutor internaţional din cauza incapacităţii lor de a se finanţa singure de pe pieţele financiare, Grecia trebuie de acum înainte să treacă prin furcile caudine ale creditorilor săi. Dar, în cazul Atenei, această supraveghere este încă sporită din cauza faptului că situaţia economică n-a încetat să se degradeze în Grecia şi guvernul nu ajunge să realizeze obiectivele care i-au fost trasate. Acordul ultimului summit prevede acum nu numai inspecţii trimestriale ale troicii /Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană/, ci şi un control mai mult sau mai puţin permanent.

În paralel, ”o task force” a Comisiei acţionează în teren pentru a optimiza folosirea de către Grecia a fondurilor UE. Dar iniţiativa este considerată drept o formă de protectorat a Bruxelles-ului de către o parte din cetăţenii greci. Schimbările în curs reprezintă reversul medaliei în ce priveşte Fondul de salvare al Zonei euro pentru ţările aflate în dificultate, care a făcut ţăndări tabuul potrivit căruia nu poate exista un mecanism de solidaritate financiară între statele Uniunii Monetare. Ţările cele mai bine notate, precum Germania, Franţa, Olanda sau Finlanda nu l-au acceptat decât în contrapartidă cu o supraveghere mult mai severă a politicilor naţionale.

Italia a putut să-şi dea seama săptămâna trecută când a fost supusă unui tir de critici din partea partenerilor săi pe tema absenţei reformelor economice promise. Chiar dacă ţara n-a făcut apel la ajutor internaţional, şeful guvernului Silvio Berlusconi a trebuit să-şi facă mea culpa şi să vină să prezinte o foaie de parcurs promiţând că va realiza reforme, îndeosebi în domeniul pensiilor. Mai mult, declaraţia finală a summit-ului privind euro din 26 octombrie plasează de facto Roma sub supravegherea Bruxellesului. ”Invităm Comisia să furnizeze o evaluare detaliată a acestor măsuri şi să asigure monitorizarea aplicării lor”, avertizează textul. La modul mult mai larg, arsenalul anticriză pus la punct de Zona euro prevede de acum înainte că proiectele de buget ale tuturor ţărilor pot fi controlate la nivel european chiar înainte de adoptarea lor de către parlamentele naţionale, ceea ce face să se scrâşnească din dinţi.

Sancţiunile vor fi luate mai uşor şi mai rapid decât în trecut împotriva ţărilor laxiste. Germania vrea chiar să meargă şi mai departe schimbând Tratatul UE. Berlinul doreşte, de exemplu, pedepsirea de către Curtea Europeană de Justiţie a ţărilor care-şi lasă conturile în derivă sau plasarea lor sub tutelă. ”Ţările care cer sau trebuie să fie plasate în mod prelungit sub protecţia Fondului de salvare al Zonei euro trebuie să fie gata să renunţe la o parte din suveranitatea lor’‘, a rezumat şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle.

• Adevarul: Leonard Orban: Trebuie să adoptam euro! UE se va împărţi în state din zona euro şi state din afara ei

Există riscul ca Europa să se împartă în două categorii, grupul statelor din zona euro şi al celor din afară, a declarat ministrul român al Afacerilor Europene, Leonard Orban. Orban a accentuat că România trebuie să facă eforturi pentru a rămâne aproape de procesul de decizie, în primul rând prin accelerarea pregătirilor pentru aderarea la zona euro.

Ultimul summit european de la Bruxelles a arătat mai clar ca niciodată că multe din deciziile care afectează întreaga Uniune Europeană sunt luate de grupul restrâns al statelor din zona euro, state care fac acum eforturi de a consolida această structură. România riscă prin urmare să rămână în afara procesului de decizie.

“Există un asemenea risc, dar noi şi alţii am insistat să nu se ajungă la un asemenea risc, la riscul de a împărţi UE în două categorii, în două grupuri, grupul statelor membre din zona euro şi grupul statelor membre din afara zonei euro. Tocmai de aceea a fost organizată o reuniune a Consiliului European miercuri, înainte de reuniunea zonei euro, în ideea că deciziile să fie prezentate mai întâi la nivelul UE 27 şi după aia să fie conturate la nivelul UE 17”, a declarat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, pentru Realitatea.net.

Membri ai zonei euro: Germania, Franţa, Spania, Italia, Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia. În afara zonei euro: România, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Suedia, Danemarca, Bulgaria, Cehia, Lituania, Letonia.

• EVZ: Boc: România menţine obiectivul de aderare la euro în 2015

Guvernul a luat vineri decizia, prin aprobarea programului de convergenţă, ca România să îşi menţină obiectivul de aderare la zona euro în 2015, a declarat premierul Emil Boc, într-o conferinţă de presă, după încheierea şedinţei Executivului. “Nu avem niciun fel de motiv ca astăzi să renunţăm la acest obiectiv. România şi-a îndeplinit şi îşi îndeplineşte prin măsurile pe care le-a luat şi le ia motivele în vederea aderării la euro în 2015. Cu alte cuvinte, prin ceea ce facem astăzi facem ce trebuie ca România să adere în 2015 la zona euro. (…) România şi-a pregătit terenul necesar pentru a adera la zona euro, cu condiţia să nu facă paşi înapoi în anii următori“, a spus premierul referindu-se la măsurile de consolidare fiscală stabilite deja Guvern pentru anul acesta şi 2012.

El a arătat că decizia Executivului a fost luată după consultări cu preşedintele Traian Băsescu şi guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, fiind susţinută şi de coaliţia de guvernare, scrie Agerpres. Totodată, în şedinţa de vineri a Guvernului s-a stabilit înfiinţarea unui Comitet interministerial pentru trecerea la euro, preşedinţia acestuia urmând să fie asigurată de primul-ministru, iar vicepreşedinte este guvernatorul BNR. Comitetul interministerial va monitoriza îndeplinirea obligaţiilor astfel ca România să fie pregătită în 2015 pentru aderarea la zona euro, a spus premierul. Data exactă de aderare va fi stabilită însă în urma discuţiilor cu partenerii europeni, urmând a fi aleasă împreună cu aceştia data de pe parcursul anului 2015 când România va intra în zona euro, a explicat şeful Guvernului.

Cu câteva ore înainte, Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, declarase că autoritatile şi-au propus să nu renunţe la obiectivul 2015 de adoptare a monedei euro, prin Programul de convergenţă, care este dezbătut, la această oră, de Guvern. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a participat la Guvern la şedinţa Coaliţiei, a dat ca data posibilă pentru utilizarea doar a monedei euro 1 decembrie 2015. Astfel, cele două monede, leul şi euro, ar urma să circule în paralel 11 luni.

• Hotnews:

Premierul Boc se va intalni luni la 14.30 cu Mugur Isarescu. Tema discutiilor: trecerea Romaniei la euro

Polonia, Bulgaria si Cehia amana trecerea la euro

Instabilitatea din zona euro l-a facut pe ministrul polonez de Finante sa decida amanarea adoptarii euro. Jacek Rostowski -ministrul polonez al Finantelor, citat de agentia EFE a recunoscut ca “vor trece mai multi ani” pana cand Polonia va lua in discutie in mod serios aderarea la zona euro. Potrivit lui, guvernul polonez nu are in vedere, in acest moment, o data pentru aderarea la zona euro, chiar daca inainte de inceputul crizei financiare se prognoza ca Polonia ar fi urmat sa introduca moneda euro in 2012.

In ultimele doua saptamani, nemultumirea celor zece state UE care nu fac parte din zona euro, in frunte cu Marea Britanie, s-a accentuat. Aceste state se plang ca tarile din zona euro iau decizii fara sa le consulte. Criza datoriilor constrange statele care folosesc moneda euro sa faca un pas inainte in armonizarea politicilor economice nationale si pentru intarirea disciplinei bugetare comune. In ochii tarilor ramase pe dinafara, proiectul Uniunii Europene compuse din 27 de state este golit treptat de substanta in favoarea unei Europe cu doua viteze.

Premierii Bulgariei si Cehiei, Boiko Borisov si Peter Necas, au declarat in timpul unui forum economic desfasurat la Praga ca tarile lor nu trag sa intre, deocamdata, in zona euro. “Vom adera la zona euro atunci cand vom vedea reguli clare acolo. Altfel, se transforma dintr-un stalp de stabilitate intr-un loc in care dai bani pentru a-i sustine pe cei care au probleme, iar scopul sau este, de fapt, complet diferit”, a declarat Borisov, citat de Novinite. Peter Necas a fost si mai dur: “Putem vedea cu totii cum uniunea monetara actuala se tranforma intr-o uniune de transfer de bani sau chiar intr-o uniune a deficitelor”.