FMI: Bancile din Vest isi vor retrage lichiditatile din Est. URMEAZA FALIMENTE SI NATIONALIZARI DE BANCI?/ Baross-ul EURO/ Retrageri bancare masive in Grecia, Italia cade, urmeaza Austria…

11-11-2011 10 minute Sublinieri

Isarescu – caricatura de… “erou anti-sistem”… pur virtual si fictional (deocamdata?)

FMI a recomandat României să înfiinţeze o bancă-punte pentru a evita falimente în sistemul bancar

Banca Naţională a României pre­gă­teş­te apariţia unei noi bănci pe piaţa lo­cală menită să poată prelua ime­diat spre administrare băncile comer­ciale care vor intra în dificultate. Ide­ea vine chiar de la Fondul Monetar Internaţional, care a cerut auto­ri­tă­ţi­lor române să pregătească instrumente şi proceduri care să permită in­tervenţii rapide la băncile cu pro­bleme, în cazul în care unele bănci care activează în România ar putea avea probleme în urma falimentului mamelor lor. „Adiţional, ca parte a pla­nului de limitare a crizei, auto­ri­tă­ţile sunt determinate să voteze o le­gislaţie care ar furniza unei bănci-punte puterea de a întări instrumentele bancare disponibile”, se ara­tă în articolul 29 din Scrisoarea de Intenţie cu FMI. Reglementarea le­gislaţiei pen­tru ca banca-punte să poată funcţio­na trebuia finalizată până la sfârşitul lunii octombrie. Concret, această bancă va prelua băncile cu probleme, care ar trebui naţionali­zate în cazul în care acestea ar intra în faliment.

Fondul de Garantare a Depo­zi­te­lor ar urma să constituie banca-punte şi să o împuternicească să preia o instituţie de credit cu probleme gra­ve de solvabilitate şi lichiditate. Noua instituţie ar putea prelua depozitele şi creditele unei bănci care nu se mai descurcă astfel încât să asigure continuitatea activităţii fără nici o întrerupere a programului. În paralel, banca-punte va căuta investitori privaţi dispuşi să preia bilanţul băncii problemă, integral sau parţial. Dacă nu se poate găsi cumpărător, portofoliul de active ar putea ajunge la Fondul de Garantare a Depozitelor care să se ocupe de lichidare.

BNR împreună cu FMI au mai gestionat în anii ’90 falimentul Bancorex, în urma căruia datoriile au fost preluate de AVAB, o instituţie nou creată, iar activele performante de către Banca Comercială Română. Acum, practica internaţională este înfiinţarea acestei bănci-punte care este inventată pentru evitarea unor falimente cu efect perturbator în sistemele bancare naţionale.

BNR primeşte săptămânal ra­por­tări de la băncile din România despre in­dicatorii de solvabilitate, dar şi des­pre operaţiunile zilnice de piaţă, po­tri­vit declaraţiilor făcute de oficiali ai BNR. În ultimii doi ani, acţionarii stră­ini ai băncilor locale au fost che­maţi de BNR să mărească capitalul so­cial, iar sumele adunate s-au ridicat la peste un miliard de euro. În Ro­mânia funcţionează 41 de bănci co­merciale, a căror solvabilitate me­die era de peste 14% la sfârşitul lunii iunie.

christine lagarde

Directorul Fondului Monetar International, Christine Lagarde a avertizat ca Europa de Est ar putea avea in curand un deficit de finantare cand bancile din vest, confruntate cu criza datoriilor din zona euro, isi vor retrage lichiditatile din regiune, scrie Bloomberg.

“Mari falii” raman in economiile fostului bloc comunist, din cauza dependentei ridicate de exporturi catre Europa de Vest, a spus spus Lagarde intr-un discurs sustinut la Universitatea de Stat din Moscova, dupa o intalnire cu presedintele rus Dmitri Medvedev.

Riscurile includ o rata mare a datoriei externe si imprumuturi in moneda straina, ambele finantate de banci occidentale, a explicat Lagarde.

De data aceasta, bancile-mama occidentale, care au fost importante in pastrarea pe linia de plutire a acelor economii, nu vor mai fi neaparat aici pentru a sustine cresterea economica si sanatatea acelor tari“, a spus oficialul.

Sid Verma, un jurnalist care scrie pe un blog găzduit de publicaţia Financial Times propune, pentru a demonstra problemele pe care le au statele non-euro din cauza crizei euro, reeditarea unui dialog celebru din filmul “Dreptate pentru toţi”, din 1979, în care rolul principal a fost jucat de Al Pacino.  “Procesul” reeditat de către Verma, care îl propune pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în locul lui Pacino şi un oficial BCE în locul judecătorului din filmul iniţial, porneşte de la premisa că Banca Centrală Europeană a făcut mult prea puţin pentru a ajuta statele din afara zonei euro să treacă mai uşor peste criză.

Jurnalistul a decupat faţa lui Pacino de pe DVD-ul original şi a pus-o pe cea a lui Isărescu şi a prezentat varianta lui, în contextul financiar actual, a celebrului dialog din finalul filmului original. Verma a recunoscut că această comparaţie este uşor exagerată.

Dialogul imaginat de jurnalistul FT între Isărescu şi oficialul BCE:

“Isărescu: Dacă toată lumea este de acord că sunt nevinovat, cum se face că mă întorc la închisoarea pieţei (financiare, n.r.)? BCE este vinovată că nu a reuşit să consolideze situaţia monetară în ECE!

Oficialul BCE: Ai întrecut măsura! Am asigurat un suport de lichiditate pentru băncile din zona euro care operează în regiune!

Isărescu: Tu ai întrecut măsura! Tu ai întrecut măsura! Tot BCE-ul şi construcţia bancară au întrecut măsura!”

Jurnalistul FT explică faptul că a propus acest scenariu în baza faptului că statele din Europa Centrală şi de Est sunt afectate ,deşi nu au nicio vină în actuala criză a datoriilor suverane din zona euro. Asta înseamnă, inevitabil, că guvernatorii băncilor centrale din aceste state sunt puşi într-o situaţie foarte incomodă, respectiv de a încetini sau de a opri o eventuală ieşire de capital bancar străin din propriile ţări, dar şi de a încerca, pe cât posibil, să stimuleze economia şi să protejeze, dacă este cazul, moneda naţională de eventuale atacuri.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Baroso a declarat, miercuri seara, ca toate statele Uniunii Europene ar trebui sa adopte moneda euro. Barroso a opinat ca apartenenta la Uniunea Europeana si adoptarea monedei unice europene ar trebui sa reprezinte “acelasi lucru”, noteaza Express.co.uk.

Declaratia lui Barroso a fost interpretata ca o incercare a celor saptesprezece state din UE de a forta Marea Britanie sa treaca la euro: “Este o obligatie prevazuta in tratat”, a continuat Presedintele Comisiei Europene, la Bruxelles. Acesta a incercat sa ridiculizeze decizia Marii Britanii de a ramane in afara zonei euro, comentand: “Ah, britanicii, ce pot sa spun?”

Remarca nu a trecut neobservata, seful factiunii Tory din Parlamentul European declarand ca: “Domnul Barroso a scapat porumbelul din gura in ceea ce priveste viziunea sa despre Europa si euro: trebuie sa intrati cu totii, o singura masura se potriveste tuturor, fie ca va place sau nu. Pentru ca asta zicem noi”.

“Stie foarte bine ca Marea Britanie are dreptul legal de a zice ‘nu’, insa incearca sa arate decizia noastra intr-o lumina ‘anormala si perversa’. Unii sobolani pot fi fericiti de corabia care se scufunda a domnului Barroso, insa va trebui sa ne ierte ca noi nu vrem sa ne alaturam lor“, a conchis acesta.

În vreme ce politicienii tărăgănează formarea guvernului interimar, cetăţenii intră în panică. Ei au retras 5 miliarde de euro de la bănci în ultima săptămână. Grecii au retras 5 miliarde de euro de la bănci în ultima săptămână, reprezentând 3% din totalul depozitelor, din cauza temerilor că ţara ar putea părăsi zona euro şi a agravării crizei politice, au declarat surse bancare pentru Reuters, potrivit Mediafax.

Valul de retrageri a fost declanşat de anunţul şoc, de săptămâna trecută, al premierului George Papandreou privind organizarea unui referendum asupra pachetului de ajutor financiar extern. “Mulţi oameni şi-au retras banii joi şi vineri, iar băncile au avut dificultăţi în asigurarea lichidităţilor pentru a acoperi cererea“, a spus un bancher.

Unii clienţi au cerut sume de 600.000-700.000 de euro pentru a le lua acasă, incredibil“, a afirmat un alt bancher, menţionând că instituţia de credit a ridicat dobânzile până la 7% pe an pentru a convinge populaţia să-şi păstreze banii în conturi. Guvernatorul băncii centrale a Greciei a făcut un apel public pentru constituirea unui nou guvern, situaţie foarte rară, şi a avertizat că în joc este statutul ţării de membră a zonei euro.

Liderii europeni au avertizat Atena că ţara trebuie să arate angajament pentru implementarea măsurilor de austeritate convenite înainte de a primi următoarea tranşă de ajutor extern. Guvernul elen a avertizat anterior că mai are bani pentru acoperirea cheltuielilor doar până în luna decembrie.

Tot mai mulţi greci se tem că sistemul bancar se va prăbuşi şi că vor pierde banii dacă Grecia este nevoită să renunţe la euro. Soldul depozitelor bancare din Grecia a scăzut cu peste 21% din ianuarie anul trecut, iar băncile au devenit tot mai dependente de lichidităţi de la Banca Centrală Europeană. Potrivit ultimelor date disponibile, depozitele bancare au scăzut cu 3% în septembrie, la 183,2 miliarde de euro.

Agentia de evaluare financiara Standard & Poor`s a avertizat ca Austria ar putea sa nu mai aiba resurse financiare suficiente pentru a sustine subsidiarele bancilor sale din Europa de Est daca institutiile de credit apeleaza din nou la ajutor de la stat. S&P a retrogradat, miercuri, calificativul Austriei privind riscul sectorului bancar de la 2 la 3.

Guvernul austriac s-ar putea sa nu aiba capacitatea sa sustina toate operatiunile din strainatate ale marilor banci ale tarii“, au scris analistii S&P intr-un comunicat emis miercuri. Cele mai mari banci austriece care au activitate de creditare in Europa de Est sunt Erste Bank si Raiffeisen Bank, iar cele mai mari expuneri ale bancilor austriece in Europa de Est sunt in Cehia, Romania si Ungaria.

Pana la sfarsitul lui iunie, Erste, Raiffeisen, Hypo Alpe-Adria-Bank International AG si alte banci austriece au imprumutat impreuna 266 de miliarde de dolari guvernelor si companiilor si gospodariilor din fosta parte comunista a Europei. Activele totale ale institutiilor de credit se ridicau in iunie la 1.140 miliarde de euro, adica de patru ori PIB-ul Austriei de anul trecut.

Daca luam toate activele bancare austriece impreuna si comparam suma cu PIB-ul, obtinem o valoare relativ ridicata in comparatie cu alte tari”, a declarat Markus Schmaus, care conduce echipa de analisti a S&P. “Asta ridica anumite intrebari nu doar cu privire la capacitatea statului de a sustine aceste banci, dar si cu privire la vointa sa de a proceda astfel”, a adaugat el, potrivit San Francisco Chronicle, citand Bloomberg.

In 2009 si 2010, Guvernul austriac le-a oferit bancilor tarii circa 9 miliarde de euro in capital si garantii si nu a restrictionat utilizarea fondurilor la operatiunile domestice. Erste a primit 1,2 miliarde de euro, Raiffeisen – 1,75 de miliarde de euri, iar Hypo a fost nationalizata. Guvernul mai are in continuare la dispozitie 6 miliarde de euro pentru a sustine bancile, a anuntat la 13 octombrie Ministerul de Finante.

Daca ar avea loc o recesiune severa a economiei globale, Europa de Est ar fi lovita si ea, iar intrebarea care se pune este daca statul austriac e dispus sa-si sprijine bancile, inclusiv toate subsidiarele din strainatate si daca are capacitatea sa faca acest lucru”, a conchis Markus Schmaus.

(…) Îngenuncherea Italiei este evenimentul premergător îngenuncherii Austriei. Iată că la mai bine de trei ani de când avertizam că Austria reprezintă o construcţie financiară grandioasă cu fundaţie de carton, cei de la S&P s-au trezit să avertizeze că Austria nu ar mai putea susţine subsidiarele din Est. Prin afirmaţia anterioară n-am vrut să subliniez că sunt vreun soi de Mama Omida sau m ai ştiu eu ce alt prezicător ocult, ci că lucrurile erau destul de clare încă de atunci, dar, bineînţeles, insuficiente pentru ştaiful unei agenţii de rating obişnuită să dea cu capul în perete doar de la viteze mari. Revenind la subiect, voi mai aminti doar că Italia reprezintă poarta de intrare triumfală a adevăratei crize în Est. În cazul în care situaţia nu se va rezolva(chiar dacă e puţin probabil tot mai sunt portiţe de ieşire) ţările estice se pot confrunta cu o criză devastatoare. Şi toate acestea sub privirile îngăduitoare a vesticilor care, cu numai două decenii în urmă, le promiteau dezvăluirea drumului cel mai scurt către prosperitate.

Sistemul bancar se prabuseste - Efectul Domino

Marile instituţii de presă occiden­tale sunt tot mai îngrijorate că băncile din Vest afectate de criza datoriilor suverane vor retrage fonduri din subsidiarele est-europene, inclusiv Ro­mânia, riscând să arunce regiunea într-o criză de lichiditate. Ultimul avertisment vine de la o agenţie de rating, Standard& Poors.

Ce soluţie are România pe termen scurt dacă va fi lovită de o criză de lichiditate şi ce soluţii are pe termen mediu şi lung pentru ca alte crize asemănătoare să nu pună ţara în situaţii dificile?

The Wall Street Journal şi Financial Times, cele mai puternice publicaţii de business din lume, Bloomberg şi Reuters, printre cele mai importante agenţii de ştiri la nivel mondial, avertizează într-un fel sau altul asupra pericolului ca băncile din vestul Europei, înfometate de lichidităţi, să se folosească de fondurile unităţilor din estul Europei pentru a-şi întări poziţia financiară.

În cel mai recent avertisment, preluat de Bloom­berg, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s arată că Austria ar putea avea resurse insuficiente pentru a susţine subsidiarele din Europa de Est ale băncilor austriece dacă instituţiile de credit apelează din nou la ajutorul statului.

Băncile austriece, între care Erste şi Raiffeisen, sunt cei mai mari creditori în Europa de Est, potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale. În România, Erste controlează BCR, în timp ce Raiffeisen şi Volksbank au operaţiuni sub brand propriu.

FMI se teme de un deficit de finanţare în Est

Un avertisment puternic vine şi din partea FMI, care prin directorul general Christine Lagarde atenţionează că Europa de Est s-ar putea confrunta cu un deficit de finanţare odată cu retragerea lichidităţilor din regiune de către băncile din Vest. Mesajul este transmis tot de Bloomberg. În sistemele financiare din fostul bloc comunist persistă “falii mari”, care amplifică impactul dependenţei mari de exporturile către Europa de Vest, a spus Lagarde.

Riscurile includ îndatorare externă ridicată şi împrumuturile în monedă străină, ambele finanţate de bănci din Europa de Vest, a menţionat şeful FMI. “Dacă se intensifică furtuna în zona euro, Europa emergentă, cel mai apropiat vecin, va fi lovită grav. Atunci, băncile-mamă din Europa de Vest, cruciale în menţinerea pe linia de plutire a economiilor din regiune, nu ar mai fi în mod sigur aici pentru a susţine creşterea şi stabilitatea acestor ţări”, a avertizat Lagarde.

Protecţionismul din Vest loveşte cel mai dur Estul

Publicaţia britanică The Guardian scrie că băncile vestice au început să practice o politică nocivă pentru vecini, care aminteşte de protecţionismul din perioada Marii Depresiuni economice, cel mai afectat fiind sistemul bancar din statele est-europene, controlat în proporţie mare de instituţii de credit străine.

Băncile franceze BNP Paribas şi Société Générale, cea germană Commerzbank sau cea britanică Lloyds au anunţat deja că se vor concentra mai mult pe piaţa internă. Totodată, SocGen îşi va reduce semnificativ costurile aferente sucursalelor şi filialelor din Rusia, România, Cehia şi Egipt.

Commerzbank, a doua bancă din Germania după capitalizare, va refuza probabil creditarea în afara Germaniei şi Poloniei deşi banca are o prezenţă importantă în multe economii est-europene.

Naţionalizarea băncilor, o soluţie?

Într-un manifest virulent, publicaţia americană The Wall Street susţine că sistemul bancar din Europa de Est trebuie să se scuture de dominaţia instituţiilor de credit occidentale care ar putea fi forţate de problemele cu care se confruntă zona euro să-şi neglijeze sucursalele.

Publicaţia califică privatizarea băncilor est-europene drept un “accident istoric”, un “experiment îndrăzneţ”, dar nereuşit.Aceasta scoate în evidenţă problema dezechilibrului total între interesele statelor est-europene, unde sistemele bancare sunt dominate de bănci occidentale, şi cele ale ţărilor din Vest, unde se află sediul instituţiilor de credit. Articolul subliniază că guvernele din Europa de Est trebuie să găsească o alternativă la actuala subordonare a băncilor din regiune faţă de creditorii occidentali, iar băncile est-europene au de ales între a “rămâne lipite” de creditorii occidentali care se vor “împiedica ani la rând de problemele fiscale ale zonei euro” şi a fi “renaţionalizate”. (…)

Wall Street Journal

Pe 26 octombrie, publicaţia americană a avertizat că viitorul sistemului bancar este pus sub semnul întrebării în întreaga lume, dar nicăieri în mai mare măsură ca în Europa Centrală şi de Est. WSJ arată că în Est s-a creat un experiment bancar îndrăzneţ, în care băncile mari din Vest şi-au alimentat subsidiarele din Est cu credite ieftine. Acum, acestea ar putea rămâne “orfane” în lipsa unui zid de protecţie precum Acordul de la Viena din 2009. Publicaţia subliniază ipocrizia din Vest, atât din partea băncilor, cât şi a guvernelor care acum se ascund în spatele Cortinei de Fier a creditului: băncile erau încurajate să meargă în Est, dar nu exista deschidere la investiţii străine în propriile sectoare bancare. (…)

Reuters

Într-o analiză publicată pe 7 noiembrie, Reuters subliniază expunerea regională mare a băncilor europene la vecinii emergenţi din Europa Centrală şi de Est şi apreciază că regiunea s-ar putea confrunta cu un şoc foarte mare deoarece economiile sunt prea strâns legate de zona euro. Analiza merge mai departe, notând că o criză a creditului în Europa ar putea avea ecouri peste graniţele continentului.

Bloomberg

Pornind de la un avertisment al FMI, agenţia de presă Bloomberg arată într-o analiză publicată pe 7 noiembrie că Europa de Est s-ar putea confrunta cu un deficit de finanţare odată cu retragerea lichidităţilor din regiune de către băncile din Vest, afectate de criza datoriilor suverane din zona euro. Analiza menţionează că băncile care au alimentat boom-ul economic din Europa de Est înainte de criza financiară din 2008 sunt presaţi de deteriorarea calităţii creditului şi de creşterea economică slabă şi notează că regiunea a fost cel mai grav afectată din lume de urmările prăbuşirii băncii americane Lehman Brothers.

The Guardian

Publicaţia britanică a scris pe 8 noiembrie că băncile europene afectate de criză încep să-şi limiteze operaţiunile de creditare de pe pieţele externe, ceea ce aminteşte de protecţionismul care a speriat Europa în anii 1930, perioada Marii Depresiuni economice.

The Guardian a subliniat că această practică loveşte vecinii, în special Europa de Est. Publicaţia menţionează că, din cauza presiunilor de ordin politic şi financiar, creditori europeni precum BNP Paribas, Societe Generale, Commerzbank sau Lloyds au anunţat deja că se vor concentra mai mult pe piaţa internă.

Ce spun analiştii români

Daniel Dăianu

O criză de lichiditate ar fi cumplită, deoarece ar afecta mersul întregii economii. Multă lume ignoră că România are datorii externe considerabile, care trebuie refinanţate“, apreciază profesorul de economie Daniel Dăianu. Acesta subliniază că o criză a lichidităţii se va simţi mai puternic în cazul în care criza de încredere din Europa se va adânci.

Pentru România consecinţele ar fi “rele” pentru că nu se mai poate recurge la un împrumut extern ca în 2008-2009.

Stabilitatea financiară a României nu depinde doar de politicile BNR“, notează fostul ministru de finanţe.

Dragoş Cabat

Analistul economic vede că România, pe termen scurt, se poate apăra de o criză de lichiditate prin utilizarea banilor de la FMI, dacă statul nu se va putea finanţa de pe pieţe la costuri rezonabile.

Pentru ca România să se poată proteja pe termen mediu şi lung este necesar un flux constant de investiţii străine în linie cu evoluţia PIB-ului, spune Dragoş Cabat.


Nicolae Chidesciuc

Mai pesimist, economistul JP Morgan spune că nu există foarte multe soluţii pentru evitarea unei crize de lichiditate, deoarece dependenţa de băncile din zona euro este foarte ridicată. Totuşi, una dintre acestea, atât pe termen scurt, cât şi lung, ar fi atragerea de fonduri europene.

Problema reducerii finanţării se va manifesta pe termen mediu deoarece problemele zonei euro sunt foarte profunde. Nu trebuie să ne aşteptăm la dispariţia finanţării, aceasta se va reduce treptat“, apreciază Nicolae Chidesciuc.


Categorii

Acordul cu FMI, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

10 Commentarii la “FMI: Bancile din Vest isi vor retrage lichiditatile din Est. URMEAZA FALIMENTE SI NATIONALIZARI DE BANCI?/ Baross-ul EURO/ Retrageri bancare masive in Grecia, Italia cade, urmeaza Austria…

  1. Singura solutie la care ar putea recurge Isarescu ar fi legarea leului de aur. Astfel, leul ar deveni prima moneda din lume adaptata cu adevarat la realitatile crizei si lumea s-ar ingramadi sa cumpere leu. Exporturile ar avea oarece probleme pana s-ar adapta la noua situatie, insa Romania ar fi inundata de bani iar leul ar fi cu adevarat o moneda puternica. Guvernul ar beneficia de dobanzi infime si ar avea astfel o fereastra de investitii in care ar putea reindustrializa Romania, construi o infrastructura moderna si ar putea renunta o data pentru totdeauna la a fii elevul cel mai ascultator al unui profesor beat – FMI-ul. Bineinteles, tot acest scenariu ar putea avea loc doar daca Isarescu ar avea [trasaturile] pe care se bazeaza orice barbat cand ia o decizie importanta.

  2. sa fim seriosi , Isarescu este doar o semipapusica , in sensul ca o fi avand si o oarecare libertate de decizie dar in niste limite foarte bine trasate de … colegii din Club . Pe de alta parte , daca , prin absurd , am lua in calcul o asemenea posibilitate , credeti ca am obtine ceva ? In afara de o
    marginalizare , de o izolare completa a tarii , n-am obtine nimic . Toate tarile , toti finantistii ne-ar ataca din toate partile , in doi timpi si trei miscari i-am spune Greciei ca este … o solida .

    Ma indoiesc ca aceasta criza are si o solutie . Observati ca orice se incearca , in urmatoarele momente se darama datorita … pariurilor negative , speculative . Se vrea sa se induca ideea ca totul este fara iesire si ca totul , ABSOLUT TOTUL trebuie nationalizat , centralizat , globalizat . Nu am nici un dubiu ca aceasta este tinta .

  3. Mi-aduc aminte ca imediat dupa revolutie venise unul, un economist celebru repatriat, care tot asa dadea ca unica solutie leul de argint. Normal ca nu l-a luat nimeni in serios, si in doi-trei ani am avut o mega inflatie care a facilitat vinderea pe 1 $ + spaga a activelor statului (spatii, industrii, terenuri). Acum, leul de aur ar fi fezabil daca am avea destul aur pentru nevoile economiei. Cand colo, n-ar ajunge decat vreo doua saptamani (caci se cheltuie) si dupa aceea n-o sa mai avem aur ci produse si servicii consumate, iar ca sa traim mai departe va trebui sa facem troc, dar numai cine are cartofi poate sa cumpere la schimb lemne de foc. A lega leul de aur e ca si cum am emite moneda fizica de aur, pentru ca se garanteaza preschimbarea in aceeasi cantitate de aur a monedei de 1 leu si azi si maine si peste 50 de ani, in conditiile in care pretutindeni in lume pretul aurului creste cu 30-50% pe an.

  4. Nu avem destul aur la pretul actual, dar la un pret de 10 ori cate e cotatia la BNR azi, cu siguranta am avea destul aur.

  5. Aurul tarii a fost scos din tara cu mult timp in urma. Au fost publicate in Tricolorul doua facsimile ale transportului aerian, in Austria parca. De asemenea, am vazut recent, printre multele lucruri penibile, si afirmatia lui Iitzikarescu: nu ne permitem financiar sa angajam o firma de paza pt aurul tarii, asa ca in CA al BNR au ales sa il transporte la o locatie din Anglia. Aurul ala o sa se intoarca in tara exact in acceasi secunda cand se va intoarce tezaurul integral de la rusi (nu prea mai exista, si cu el s-a finantat teroarea bolshevica).Plus ca probabil aurul este garantie la imprumuturile facute din pix, pentru a imbogatzi bancile perciunatzilor din Romania. Hai sa nu ne facem iluzii! Plus ca in documentarul f bun “The Money Masters – How international bankers gained control of America” se arata f clar ca aurul Americii de la Fort Knox a fost de mult timp scos afara din tara, fiind, la fel, o garantie pentru “imprumutul” FED (un simplu inscris in contabilitate, o emitere ordinara de moneda) catre Guvernul Federal al SUA. Inca ceva: prin legea retrocedarilor, statul roman FOARTE PROBABIL ca a retrocedat si actionarilor BNR actiunile confiscate de comunisti, actiuni detinute probabil tot de bancile actionare FED, adica Goldman Sachs, Rothschild, Kuhn and Loeb etc… Numai ca, la fel de foarte probabi, aceste rerocedari au in intregime un caracter secret, pentru ca oamenii sa nu stie principalul secret al manipularii iudaice: bancile nationale, care manipuleaza moneda statelor si spoliaza astfel popoarele, sunt banci private, nu de stat. Iar daca formal sunt de stat, tot de interese straine asculta, acum, in demonocratie. Iar solutia acoperirii in aur este o capcana, gasiti detalii in acelasi excelent documentar de 3h35min, postat pe youtube sau google video, ale carui subtitrare m-am ostenit sa o adaptez si sa o sincronizez in romana.

  6. Pingback: "BILDERBERGII" - LA PUTERE IN EUROPA, OFICIAL, PE NOUL VAL AL "REVOLUTIILOR" TEHNOCRATE, SOFT: Mario Monti, noul premier al Italiei si Lucas Papadimas, noul sef al guvernului grec sunt membri ai COMISIEI TRILATERALE
  7. Pingback: ERA DICTATURII COMISARILOR EUROPENI?
  8. Pingback: Inca 120 000 bugetari pe LISTA NEAGRA/ Rasteala prezidentiala IPOCRITA catre BANCI/ Romania, ”ELEVUL MODEL al FMI”/ BUGETUL 2012 - BUGET ANTISOCIAL: sacrificarea populatiei in numele REFORMEI STATULUI
  9. Pingback: NOUA ORDINE EUROPEANA: saracie planificata de la an la an/ BASESCU A DEVENIT ANTI-SISTEM SI ANTI-PIATA?!/ Vremurile in care pariul pe Apocalipsa a devenit rentabil
  10. Pingback: Ilie Serbanescu: BANCILE STRAINE VOR SA PUNA MANA PE ULTIMII BANI DIN ECONOMIA ROMANIEI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare