Comentariu DW: CONFLICTUL DIN UCRAINA INTRA IN FAZA DECISIVA/ Oficial rus: TRANSNISTRIA VA DEVENI PARTE A RUSIEI/ Moldova – invadata mediatic de Rusia/ Televiziunile rusesti – inclusiv RUSSIA TODAY – INTERZISE in Ucraina/ Semnificatia interzicerii importului de alimente in Rusia: PREGATIRI DE RAZBOI

ROGOZIN LA CHISINAU

UPDATE

• Mediafax: Cel puţin 415.800 de persoane şi-au părăsit locuinţele din cauza conflictului din Ucraina

Cel puţin 415.800 de persoane şi-au părăsit casele din cauza conflictului din estul Ucrainei, refugiindu-se în alte regiuni ale ţării sau în străinătate, în principal în Rusia, anunţă Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi. “Potrivit ultimelor estimări, există circa 190.000 de persoane care şi-au părăsit locuinţele dar au rămas în Ucraina”, a declarat Ariane Rummery, purtătorul de cuvânt al UNHCR. […]

• Antena3: Ucrainenii trăiesc cu groaza zilei de mâine. Pe lângă bombardamente, oamenii se confruntă cu un val de jafuri

În Ucraina se dau lupte grele între trupele guvernamentale şi separatiştii pro-ruşi, pentru controlul regiunilor Luhansk şi Doneţk. Guvernul de la Kiev şi-a suplimentat trupele în regiune pentru a-şi întări prezenţa în jurul batalioanelor separatiştilor proruşi. În acest timp, ajutoarele umanitare trimise de ruşi în sprijinul oamenilor din zonele de conflict au trecut de vamă, după şapte zile de aşteptare. Primele 16 camioane cu ajutoarele umanitare ruseşti au trecut de inspecţii la vama din Doneţk. Tirurile, încărcate cu două mii de tone, apă, alimente şi chiar mâncare pentru bebeluşi, au parcurs un drum îndelungat. Au plecat din Moscova în urmă cu nouă zile şi îşi vor continua drumul spre Luhansk şi Doneţk, fortăreţe ale separatiştilor proruşi.

Timp de o săptămână, camioanele au stat la graniţa dintre Rusia şi Ucraina, din cauza îngrijorărilor oficialilor de la Kiev, care se temeau că, de fapt, ruşii voiau să le trimită separatiştilor proruşi arme, ascunse printre alimente. În acest timp, Kievul a suplimentat numărul militarilor în regiunea Luhansk. Pe lângă bombardamente, localnicii din zonele ocupate de rebeli se confruntă se confruntă cu un val de furturi. De câteva săptămâni, tâlharii iau maşini şi orice găsesc prin apartamentele sparte. […]/ integral pe antena3.ro

***

• DW: Comentariu: Showdown la Minsk

Conflictul din estul Ucrainei intră în următoarea rundă, cea decisivă. Un război ruso-ucrainean nu mai este exclus, crede Ingo Mannteufel în comentariul următor. Miniştrii de externe din Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina au negociat condiţiile unui armistiţiu pentru Estul Ucrainei, până acum fără succes. Pe zi ce trece, luptele de la Doneţk şi Luhansk devin tot mai intense. Şi totuşi, există şi informaţia referitoare la înâlnirea dintre preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi şeful statului rus, Vladimir Putin, programată în mai puţin de o săptămână la Minsk. Conflictul intră într-o nouă fază: în zilele următoare vom afla dacă actualul război factual dintre Rusia şi Ucraina va deveni un război oficial.

Kievul mizează pe soluţia militară

Dincolo de accesul dificil la informaţiile de la faţa locului, de intoxicarea mediatică şi diplomatică, opinia publică a luat la cunoştinţă decizia Kievului de la finele lunii iunie, referitoare la soluţionarea militară a conflictelor din Doneţk şi Luhansk. După multe încercări eşuate, preşedintelui Poroşenko nu i-a mai rămas nici o alternativă. Doborârea aeronavei de pasageri MH17 – după toate indiciile de către separatiştii susţinuţi de Moscova – a sporit înţelegerea de care se bucură administraţia Poroşenko în rândul cancelariilor occidentale.

În acest moment, un armistiţiu nu este interesant pentru politica ucraineană, atât timp cât acesta nu ar servi decât separatiştilor, care ar lua o pauză, în timp ce situaţia din zonă ar rămâne la fel de tensionată. Kievul şi-a propus în mod clar să recâştige controlul asupra oraşelor Doneţk şi Luhansk, până la 24 august, ziua independenţei Ucrainei, chiar cu preţul unei catastrofe umanitare de şi mai mari proporţii. La final, Kievul ar urma să încerce să recucerească întreaga graniţă comună ucraineano-rusă.

Moscova a mizat până acum pe destabilizare mascată

Prin zonele de graniţă controlate de separatişti continuă să pătrundă militari şi armament din Rusia. Politica rusă s-a concentrat pe destabilizarea clară a Estului Ucrainei, pentru a împiedica restabilirea completă a controlului ucrainean în zona Donbas. Rusia nu face altceva decât să urmărească un plan clar din care fac parte: slăbirea autorităţii guvernului şi a preşedintelui nepopular de la Kiev, construirea unui nucleu seperatist între Ucraina şi Rusia. Acest nucleu ar putea folosi ulterior atât ca tampon către vestul spre care se îndreaptă politica ucraineană, dar şi ca monedă forte în negocieri vizând viitorul politic al Ucrainei.

Cel târziu după doborârea cursei de pasageri MH17, politica rusească s-a dovedit a fi un joc de ruletă: SUA şi UE au decis aplicarea de sancţiuni pe termen lung împotriva Rusiei, mult mai dure decât cele la care se aştepta Kremlinul. În grabă, răspunsul Moscovei i-a afectat mai mult pe proprii cetăţeni, decât pe producătorii de alimente europeni. Decizia din Belarus şi Kazachstan de a nu adera la boicotarea producătorilor (în ciuda faptului că fac parte din aceiaşi Uniune Vamală ca şi Rusia), dovedeşte clar cât de inefectivă este politica Rusiei.

Război sau Pace – totul depine de Putin

Kremlinul trebuie să decidă. Alimentarea conflictului, cu sprijinirea separatiştilor şi prevalarea de iminenta catastrofă umanitară din estul Ucrainei pentru o invazie militară, dacă separatiştii continuă să piardă teren – o variantă care îşi găşeşte adepţi în rândul elitei moscovite, mai ales în cercurile militar-industriale şi naţionaliste. Adepţii speră că prin izolarea Rusiei se va decide reindustrializarea statului cu ajutorul rezervelor monetare bine puse la păstrare.

Alternativa ar fi o schimbare de atitudine a lui Putin, care ar urma să retragă ajutorul acordat separatiştilor. Varianta ar fi realizabilă, dacă Ucraina şi UE ar găsi o soluţie convenabilă ambelor părţi pentru ieşirea din criză.Un eşec vizibil ar deveni pentru Putin mult mai periculos decât un război declarat ruso-ucrainean, care ar fi vândut opiniei publice drept “misiune de pace.”

Anunţata întâlnirea de marţea viitoare, de la Minsk, între Poroşenko şi Putin şi lideri europeni alimentează speranţele unei soluţionări diplomatice a conflictului. Vizita la Kiev a Angelei Merkel, anunţată pentru sâmbătă, prima oficială de la izbucnirea conflictului, şi întâlnirea cu preşedintele Poroşenko, înaintea discuţiilor decisive de la Minsk, dovedeşte că şi cancelara ştie care este miza jocului.

• Jurnalul: Ucraina interzice 14 canale ruse de televiziune pentru difuzare de “propagandă de război”

Ucraina a blocat 14 canale ruse de televiziune pe reţelele ei de cablu pentru a le opri să difuzeze ‘propagandă’ de război, a anunţat marţi un oficial din Ministerul de Interne de la Kiev, informează Reuters. Ştirile de televiziune au jucat un rol vital în percepţia publică a conflictului din estul Ucrainei, unde populaţia majoritar vorbitoare de limbă rusă urmăreşte buletinele de ştiri ale canalelor ruse.

Presa rusă are tendinţa de a prezenta viziunea Kremlinului că înlăturarea preşedintelui susţinut de Moscova Viktor Ianukovici în februarie a fost opera unei ‘junte’ fasciste şi rebeliunile separatiste sunt produsul unor practici nedrepte şi acţiuni militare ale Kievului împotriva vorbitorilor de limbă rusă, notează Reuters. Ministerul de Interne a interzis 14 canale – inclusiv canalele de ştiri Russia Today şi Life News – pentru ‘difuzare de propagandă de război şi violenţă’, a declarat oficialul din minister Anton Geraşcenko într-o postare pe Facebook.

‘În calitate de stat suveran independent, Ucraina poate şi trebuie să-şi protejeze spaţiul mass-media de agresiune din partea Rusiei, care a incitat deliberat la ură şi discordie printre cetăţenii ucraineni’, a spus el. Rebelii proruşi luptă contra forţelor guvernamentale din aprilie când au înfiinţat republici separatiste în estul vorbitor de limbă rusă după haosul politic de la Kiev ce a condus la demiterea lui Ianukovici, urmată de anexarea de către Rusia a Crimeii.

Posturile interzise includ majoritatea celor de ştiri din Rusia dintre care cele mai multe sunt fie conduse direct de statul rus sau deţinute de companii având legături strânse cu Kremlinul. […]/ integral pe jurnalul.ro

• Mediafax: Emisarul Kremlinului în Crimeea: Transnistria va deveni parte a Rusiei

Transnistria va deveni parte a Rusiei, dar situaţia actuală din Ucraina împiedică deocamdată acest lucru, a declarat marţi emisarul preşedintelui rus Vladimir Putin în Crimeea, Oleg Belavenţev, relatează postul de televiziune ucrainean Zik, în pagina electronică.

“Aş integra Transnistria şi astăzi. Totuşi, vedeţi ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat emisarul, citat de agenţia Kriminform.

“Sunt convins că în cele din urmă Transnistria va deveni parte a Rusiei”, a adăugat el.

La începutul lui august, Republica Moldova a cerut încă o dată Rusiei să îşi retragă militarii din Transnistria.

Totodată, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, declara la 13 august că ambiţiile preşedintelui rus Vladimir Putin merg “dincolo de Ucraina”, vizând alte regiuni apropiate de frontierele Rusiei, precum Transnistria.

“Sunt îngrijorat de ambiţiile Rusiei, ambiţiile lui Putin merg dincolo de Ucraina”, a declarat Rasmussen, într-o conferinţă de presă cu premierul islandez, Sigundur David Gunnlaugsson. […]/ integral pe mediafax.ro

• DW/ Vitalie Calugareanu: Atac propagandistic: Rusia a invadat Moldova cu viruși mediatici

Rusia trimite tancuri în Ucraina, iar în Republica Moldova trimite bani și dezinformare, pentru a denigra Uniunea Europeană și a compromite cursul pro-european al Chișinăului.

Rusia mizează pe faptul că va reuși să propulseze, ca urmare a alegerilor din noiembrie 2014, în legislativul Republicii Moldova, o majoritate loială cu ajutorul căreia să recapete controlul asupra acestei țări ex-sovietice “răzvrătite”.

Chișinăul este împânzit cu billboarduri ce conțin mesaje denigratoare la adresa UE, care prezintă Uniunea Eurasiatică drept soluție unică pentru Moldova, iar Acordul de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană, semnat recent – ca pe un document dăunător ce ar trebui denunțat. “Să renunți deschis la Acordul de Asociere înseamnă să aduci Maidanul la Chișinău”, susține directorul Institutului de Politici Publice de la Chișinău, Oazu Nantoi. Potrivit lui, “Uniunea Europeană nu are alternativă. Uniunea Vamală nu este alternativă. Nici o guvernare de la Chișinău, în orice combinație, nu va renunța deschis la Acordul de Asociere cu UE. Am nimerit în câmpul magnetic al UE și sper că acest câmp magnetic ne va ține acolo, în condițiile în care Ucraina va depăși consecințele agresiunii din partea Federației Ruse”, a precizat Oazu Nantoi.

Plan preelectoral de manipulare

În paralel cu presiunile politice și pedepsirea economică a moldovenilor, Rusia “bombardează” zilnic informațional cetățenii Republicii Moldova. Analiștii politici au sesizat că Rusia aplică în Moldova un mecanism preelectoral concertat de manipulare menit să creeze un alegător speriat, care se teme de război, românofob, ostil cursului european și apropierii de NATO.

Zilnic, prin rotație, posturile rusești de televiziune, retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, difuzează falsuri – știri absolut inventate: precum că Moldova și Ucraina uneltesc ca să atace militar Transnistria… Și prezintă felurite scheme de acaparare de către România a unor părți din teritoriul ucrainean; precum că avioanele NATO decolează în taină de pe teritoriul Moldovei și atacă pozițiile separatiștilor din Ucraina. În altă zi, instituțiile media din Moldova, sponsorizate de Rusia, au tirajat “în cor” o informație conform căreia șoferii moldoveni sunt întorși de la vama moldo-română dacă au în rezervor mai mult de 10 litri de carburant. În paralel cu aceasta, televiziunile ruse demonstrează niște scenarii apocaliptice despre evoluția pieței europene spre care tinde Republica Moldova, încercând să convingă fermierii moldoveni că Rusia s-ar putea supăra și mai tare pe moldoveni – și-ar putea închide totalmente hotarul pentru produsele moldovenești, că la iarnă va sista livrarea gazelor către Moldova, că ar putea introduce regim de vize pentru moldoveni, iar că pe cei 600 de mii de muncitori din Moldova i-ar putea expulza în doar câteva zile.

Recent, din cauza propagandei mediatice, Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Moldova a suspendat, pentru 6 luni, retransmisia postului rusesc de televiziune “Rossia 24”, iar alte patru posturi au primit amenzi maxime. Socialiștii pro-ruși au protestat în fața CCA.

Moldova cauta alternative energetice urgente

Totuși, ministrul de Finanțe al Republicii Moldova, Anatol Arapu, admite posibilitatea ca Moldova să rămână la iarnă fără energie electrică și termică din cauza divergențelor ruso-ucrainene. Potrivit lui, autoritățile guvernamentale “lucrează la aprovizionarea centralelor termo-electrice autohtone cu păcură” ca metodă de precauție. “În prezent, Moldova are o anumită cantitate de păcură în rezervele de stat, dar pentru o situaţie critică de foarte scurtă durată”, a precizat ministrul. Anatol Arapu a mai spus că darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Ungheni pe 27 august 2014 (Ziua Independenței Republicii Moldova) reprezintă o alternativă, întrucât „raioanele învecinate vor beneficia începând cu 1 septembrie de gazul care vine din această regiune”.

• RFI: Dmitri Rogozin, în vizită la Chișinău

Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin se va afla joi la Chișinău într-o vizită oficială. Emisarul Kremlinului se va întâlni cu ministrul moldovean al Economiei, Andrian Candu. Întrevederea a fost solicitată de Federația Rusă, în cadrul Comisiei moldo-ruse pentru colaborarea comercial-economică.

Dmitri Rogozin, vicepremierul rus vrea să discute despre restricțiile impuse de Federația Rusă, prin limitarea importului produselor moldovenești și decizia de introducere a taxelor vamale de către autoritățile ruse. Un alt subiect ce va fi abordat de Adrian Candu, ministrul Economiei și oficialul rus se referă la furnizarea gazelor naturale, în contextul expirării actualului contract la 31 decembrie 2014.

Ministrul Economiei consideră că este de datoria sa să folosească orice prilej pentru a dialoga cu autoritățile Federației Ruse și să facă tot ce e posibil pentru ”a aduce claritate în relația dintre cele doua țări”.

Potrivit vice-ministrului moldovean de externe, Valeriu Chiveri, Rogozin vine la Chișinău însoțit de reprezentanți ai Serviciului rus ”Roselhoznadzor”, Serviciului Vamal, dar și ai Ministerului rus al Economiei. Delegația oficială va sosi cu o cursă obișnuită și nu cu una charter, scrie realitatea.md

Unii comentatori de la Chișinău cred însă că Dmitri Rogozin vine acum la Chișinău pentru a putea reveni din nou, fără mari probleme, în câteva zile, la Tiraspol. Rogozin ar vrea să participe la manifestațiile prilejuite de cea de-a 70 aniversare de la Operațiunea Iași-Chișinău.

Vicepremierul Federației Ruse spunea acum câteva zile că își dorește să viziteze Tiraspolul, la 24 august, dar înțelege, că îi va fi greu să ajungă la destinație.”Nu pot zbura prin spațiul aerian al Ucrainei. Nici să ocolesc prin Bulgaria și România nu va fi ușor. Dar până la urmă, voi încerca să găsesc ieșire din situație”, declara oficialul rus pentru Izvestia.

[…]/ integral pe rfi.ro

• Mediafax: Ruşii sunt afectaţi de scumpiri şi epuizarea stocurilor, după interzicerea importurilor din Occident

Embargoul impus de Rusia asupra produselor alimentare din Occident îi afectează chiar pe ruşi, în condiţiile în care preţurile alimentelor au crescut la Moscova cu 6 la sută într-o săptămână, iar rafturile pe care se aflau produse străine în supermarketuri sunt goale, relatează BBC News Online.

Oficiali de la Moscova au declarat că peştele congelat din supermarketuri s-a scumpit cu 6 la sută, laptele cu 5,3 la sută, iar brânzeturile cu 4,4 la sută, faţă de preţul de la 7 august, când au intrat în vigoare interdicţiile impuse.

De asemenea, pe insula Sahalin, din Extremul Orient rus, preţul pulpelor de pui a crescut cu 60 la sută, deşi înaintea sancţiunilor acestea erau printre cele mai ieftine şi mai populare produse din carne. În regiunea învecinată Primorie, peştele s-a scumpit cu 40 la sută faţă de acum câteva săptămâni.

Pe reţelele ruse de socializare au apărut deja numeroase fotografii care arată rafturi goale în supermarketurile din Moscova, unde se afla înainte o gamă largă de brânzeturi şi iaurturi străine. Rusia a interzis importurile de alimente de bază, produse din carne, fructe şi legume din statele occidentale, Australia şi Japonia, în replică la sancţiunile impuse Moscovei de Occident pentru sprijinirea separatiştilor din estul Ucrainei. […]/ integral pe mediafax.ro

• The Washington Post/ Anne Applebaum: Russia’s blow to globalization

[…] In aceasta saptamana – dupa ce Rusia a interzis importul tuturor produselor agricole din SUA, Europa, Canada, Australia si Japonia – globalizarea a inceput brusc sa se destrame mult mai rapid decat si-ar fi imaginat cineva. Presedintele Rusiei stia ca vor urma sanctiuni si a declarat fatis ca nu-i pasa. Stie, de semenea, ca un razboi comercial va lovi o mare parte din concetatenii sai, dar nu-i pasa nici de acest lucru. Sanctiunile apusene aplicate Rusiei au fost tintite in mod deliberat catre un mic numar de persoane din sectoarele energiei si finantelor. Sanctiunile alimentare ale Rusiei vor lovi un numar mult mai mare de mici companii, cele mai multe din Europa, dar vor afecta, de asemenea, aproape pe toti cei din Rusia. In acest moment, Rusia importa cel putin un sfert si, posibil, pana spre jumatate din alimentele necesare, si nu e vorba doar de branza Camembert din Franta, ci si de mazare congelata din Polonia. Importurile au dus la cresterea posibilitatii de alegere a consumatorilor si au scazut pretul pentru rusii de rand. Acum, posibilitatea de a alege a scazut si preturile vor creste.

Cu alte cuvinte, o tara mare care contine companii internationale a decis ca prefera razboiul teritorial cu unul din vecinii sai fata de apartenenta deplina la sistemul economic international. O mare tara care contine o multime de oameni educati in ceea ce priveste economia globala a decis, de asemenea, ca poate accepta preturi mai mari la alimente in numele onoarei nationale. Nu doar ca e posibila respingerea mantrei globalizarii, a castigului reciproc, in favoarea altor valori si a altui gen de a face politica, dar acest lucru se intampla chiar acum. Si, daca se poate intampla in Rusia, se poate intampla si in alta parte.

• Voltaire/ Thierry Meyssan: The Beginning of World Shift

[…] Confruntata cu razboiul economic, Moscova a ales sa raspunda cu masuri similare, insa in agricultura, nu in finante. Doua ratiuni au stat in spatele acestei decizii: prima, pe termen scurt, conform careia celelalte tari din BRICS pot diminua consecintele asa-ziselor sanctiuni; pe de alta parte, pe termen mediu si lung, Rusia se pregateste de razboi si intentioneaza sa-si reconstruiasca complet agricultura pentru a subzista singura. […]