Deocamdată, a continuat el, problema este că Arhiepiscopul a ridicat chestiunea la întâlnirea Sfântului Sinod de pe 9 septembrie „și toți membrii Sfântului Sinod, aproape fără excepție, au spus Arhiepiscopului că nu trebuie să procedeze astfel și el însuși a spus că nu va face astfel de vreme ce membrii (Sinodului – n.n.) au exprimat o opinie diferită, și că va respecta opinia Sinodului.”
Așadar, Sinodul BOR arată că două lucruri au fost ignorate de Patriarhia Ecumenică atunci când a acordat autocefalia doar unei părți, schismatice, din Ucraina. În primul rând că nu putea acorda singură autocefalia, ci prin înțelegere cu Patriarhia Moscovei. Aceasta pentru că Patriarhia Moscovei are în componența ei Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică și din Patriarhia Moscovei s-a rupt Biserica Ortodoxă din Ucraina, pe care a recunoscut-o Patriarhia Ecumenică și căreia i-a dat autocefalie.
Primatul Ciprului menține o linie „neutră”, la sfârșitul anului trecut declarând, cu prilejul unei întâlniri cu un ierarh ucrainean canonic, că „așteptăm și nădăjduim că Patriarhul Constantinopolului își va înțelege greșeala. Ceilalți primați e puțin probabil să recunoască pe Epifanie. Deși au fost exercitate presiuni asupra Patriarhului Ierusalimului, acesta nu a cedat.”
Vreau să subliniez că în 2016, am organizat Sinodul din Creta, la care a participat și Biserica Serbiei, și, în cadrul acestui Sinod, a fost luată decizia de a se continua dialogul cu biserica catolică, scopul fiind unitatea celor două biserici, ortodoxă și catolică. La acest dialog participă toate bisericile ortodoxe, inclusiv Patriarhia Ecumenică.
Ex-schismaticul lider religios de la Kiev s-a arătat încrezător că vor urma și alte biserici locale care să recunoască autocefalia structurii ecleziastice creată de Fanar, arătând că deja au existat conslujiri cu unii reprezentanți ai bisericilor din Cehia și Slovacia, Cipru și Bulgaria.
Biserica Ortodoxă a Ucrainei – Patriarhia Moscovei, a reacționat la decizia luata de Arhiepiscopul Ieronim, descriind-o drept „un cuțit înfipt în spate” și anunțând că decizia de întrerupere a comuniunii va fi luată de Sinodul local.
Ierarhii ruși arată, în continuare, că, din prețuire pentru frații din Biserica Greacă Ortodoxă, va fi păstrată comuniunea euharistică cu „cei care s-au opus sau se vor opune recunoașterii schismei ucrainiene”. Totodată, invocând canoanele, în comunicat se precizează că Biserica Rusiei „încetează comuniunea euharistică cu acei episcopi ai Bisericii Greciei care au intrat sau vor intra în comuniune cu reprezentanții comunităților schismatice non-canonice ucrainiene.”
Sinodul Bisericii Greciei a decis sâmbătă, 12 octombrie, să recunoască structura eclezială creată de Patriarhia Ecumenică în Ucraina, intitulată Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei (BOAU) și condusă de Mitr. Epifanie. În ciuda pozițiilor publice ale câtorva ierarhi ai Bisericii Greciei, care au apelat la nerecunoașterea „schismaticilor”, precum și în pofida protestelor mai multor clerici și mireni, Sinodul grecesc a luat această decizie care riscă să amplifice tensiunile din Biserica Ortodoxă.
Da, într-adevăr, nu George Soros însuși se află în spatele tuturor acestor acțiuni. În spatele lor se află o întreagă rețea creată de Soros, cu mai mult sau mai puțin sprijin din partea National Endowment for Democracy, USAID, Rockefeller Brothers Fund, Biroul pentru Democrație și Drepturile Omului din Departamentul de Stat, plus pleiada de organizații și institute înființate de, deja, o întreagă generație de activiști creată cu migală de Open Society în ultimele decenii.
Actuala revenire la “schemele schismatice” anterioare momentului acordării tomosului de către Patriarhia Constantinopolului confirmă și incapacitatea Patriarhiei ecumenice de a crea coeziuni canonice în Ucraina. Tomosul Constantinopolului pare acum a fi fost “mărul otrăvit” care a semănat discordie în Ucraina, creând efectul contrar celui anticipat.
Filaret a explicat de ce nu ar fi acceptat acordarea autocefaliei: “Noi nu acceptăm acest Tomos pentru că noi nu cunoşteam conţinutul Tomosului acordat. Dacă i-am fi cunoscut conţinutul, nu am fi votat la 15 decembrie pentru autocefalie. Noi nu avem nevoie să trecem dintr-o subordonare la alta”. Totodată, el a declarat că poziţia sa are ca temei dorinţa de a sluji Ucrainei: “Patriarhia de la Moscova urmăreşte interesele Moscovei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei le slujeşte grecilor. Cine va sluji Ucrainei?”
„Patriarhul onorofic” al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (noua structura ecleziala creata de Patriarhia Ecumenica si nerecunoscuta, deocamdata, de nicio biserica ortodoxa), Filaret, seful fostei structuri schismatice denumita Patriarhia Kievului, a refuzat sa semneze Charta BOU adoptata in sinodul de intemeiere al acesteia.
Evident, un alt exemplar eșec al pariurilor americane făcute aiurea în lume. Degeaba mușchii militari, degeaba instituirea stărilor de urgență, degeaba chiar și autocefalia. Poroșenko a pierdut lamentabil, în fața unui actoraș complet lipsit de experiență politică.
Patriarhia Constantinopolului a acordat, așa cum pretinde, autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene, dar ea nu este recunoscută, nici de Moscova, nici de vreo altă Biserică Ortodoxă. Niciuna nu a sprijinit Patriarhia de Constantinopol.Acum, Patriarhia Moscovei a încetat comuniunea cu Patriarhia de Constantinopol. Noi, de partea Patriarhiei din Constantinopol, nu am rupt comuniunea euharistică cu nimeni, dar situația este foarte gravă.
În scrisoarea pe care episcopii albanezi au transmis-o Patriarhului Bartolomeu, aceștia își exprimă îngrijorarea cu privire la „hirotoniile retroactive, celebrate de excomunicatul și anatemizatul Filaret )Denisenko), ale cărui hirotonii sunt invalide și lipsite de harul și lucrarea Duhului Sfânt”. Sinodul albanez și-a exprimat îndoiala și cu privire la canonicitatea hirotoniei șefului noii structuri ecleziastice, Epifanie: „ne străduim să înțelegem cum, potrivit iconomiei, am recunoaște aceste hirotonii ca având harul Sfântului Duh, pentru că toate aceste hirotonii au fost o blasfemie împotriva Sfântului Duh. Alegerea noului primat ucrainean a fost rezultatul perseverenței lui Filaret”.
Este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statutului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română.
Practica bimilenară a Bisericii Ciprului, dar și a întregii Biserici Ortodoxe ne creează dubii cu privire la posibilitatea validării ulterioare a hirotoniilor care s-au făcut de episcopi caterisiți, afurisiți și anatematizați. Toți ortodocșii am primit caterisirea, afurisirea și anatematizarea unor persoane care au fost în frunte în criza ucraineană. Dreptul de apel, atunci când subzistă, ar trebui să aibă unele limitări de timp cu privire la depunerea și cercetarea lui.
Staretul Mănăstirii Athonite Vatopedi, Arhimandritul Efraim, care a sosit la Kiev pentru a participa la întronizarea de duminică, 3 februarie, a Mitropolitului Epifanie al noii structuri ecleziale ucrainene, a fost urgent spitalizat după ce a suferit un atac de cord.
Comunitatea Sfantului Munte Athos ar fi decis sa refuze trimiterea unei delegatii la ceremonia de intronizare a noului mitropolit al Kievului, Epifanie, primatul noii structuri ecleziastice create de Patriarhia Constantinopolului. Potrivit agentiei Romfea, 13 manastiri din 20 ar fi votat impotriva participarii la ceremonie, pe cand 7 (sau 5, conform altor surse) ar fi votat pentru.
“Recunoaștem și instituim, în interiorul granițelor teritoriului Ucrainei, Biserica Autocefală ca fiică spirituală a noastră și chemăm Bisericile Ortodoxe din întreaga lume să o recunoască pe aceasta ca o soră și să o pomenească sub numele de “Biserica Sfântă a Ucrainei”, ca fiind cea care are drept scaun orașul istoric Kiev și (care) nu poate pune episcopi dincolo de granițele statului. Patriarhia Ecumenică va deține puteri canonice în diaspora, iar jurisdicția Bisericii autocefale este limitată la teritoriul statului ucrainean”.
PF Kirill a comparat situatia din Ucraina cu cea creata in anii 1990 in Bulgaria, unde autoritatile statului au sprijinit activ o organizatie schismatica. Pe atunci, solutia propusa de Patriarhul Bartolomeu viza legalizarea schismei si demisia patriarhului canonic al Bulgariei, se arata in scrisoarea citata, pe cand Patriarhia Moscovei a insistat pentru organizarea unui Sinod Pan-Ortodox la Sofia, care a decis, dimpotriva, sa protejeze organizatia canonica si primatul legal al acesteia. Kirill ii acuza pe reprezentantii Patriarhiei Ecumenice de „profunda deviere de la traditia canonica ortodoxa si ecleziologia patristica”. „Este cert ca scenariul ucrainean poate fi repetat in oricare alta biserica locala”, a mai adaugat patriarhul rus.
„Sinodul Unificarii”, adunarea ex-schismaticilor din Ucraina reabilitati de Sinodul Patriarhiei Ecumenice, l-a ales astazi, 15 decembrie, drept primat al noii structuri ecleziastice pe Mitropolitul Epifanie, fost „vicar” al „patriarhului” Kievului, Filaret Denisenko. Epifanie este, totodata, rector si profesor al Academiei Teologice din Kiev.
Presedintele Ucrainei, Porosenko, a anuntat ca “Sinodul Reunificarii”, care ar trebui sa aleaga primatul bisericii autocefale a Ucrainei si sa aprobe statutul acestei structuri ecleziastice, va avea loc pe 15 decembrie.
Cele opt actiuni de perchezitie conduse in mai multe locatii de catre politia si securitatea ucraineana s-au desfasurat sub pretextul anchetarii unor infractiuni de “incitare la ura religioasa, rasiala sau nationala”. Cel mai mult a atras atentia perchezitionarea, pentru acuzatii de incitare la ura religioasa, domiciliului Mitropolitului Pavel de Visgorod si Cernobal, care este, totodata, si staretul Lavrei Pecerska.
Igor Huskov, un oficial de rang înalt din cadrul Serviciului de Securitate din Ucraina (SBU), a declarat că autoritățile centrale de la Kiev studiază posibilitatea întreprinderii unor “măsuri în oglindă” față de sechestrarea de către Rusia a trei nave ucrainene și a echipajelor acestora.
Sinodul constata cu tristete ca Patriarhia Constantinopolului a luat decizia, nefundamentata canonic, de a reabilita si de a recunoaste ca episcopi doi lideri ai grupusculelor schismatice din Ucraina, Filaret Denisenko si Macarie Maletici, impreuna cu episcopatul si clerul lor. Sinodul [Bisericii Serbiei] nu recunoaste persoanele amintite [Filaret si Macarie], precum si pe adeptii lor, drept episcopi si clerici si, drept urmarenu accepta comuniunea liturgica si canonica cu ei.
„Nu aveti ce cauta aici. Nu e nimic pentru Biserica voastra, pentru fortele voastre armate, pentru armele voastre. Acasa. In Rusia”, a afirmat Porosenko pentru reprezentantii Bisericii Ortodoxe a Rusiei din Ucraina.
Basilica: Ce hotărâri au adoptat ierarhii români reuniți în sinod? În ziua de 25 octombrie 2018, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, …
Patriarhia Ecumenică a acţionat unilateral, profitând de dorinţa vremelnică a unor politicieni ucraineni. Consecinţele se vor vedea dar în orice caz nu există o bază solidă pentru crearea unei biserici „naţionale“. Ȋn niciun caz nu va fi instaurată pacea confesională în Ucraina. Transferurile de credincioşi de la o Biserică la alta nu vor fi numeroase. Este foarte posibil ca Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Patriarhia Moscova) să îşi păstreze acelaşi număr de credincioşi. O Biserică Ortodoxă ucraineană autocefală ar putea fi un avantaj pentru Ortodoxie în general, devenind un exemplu de implicare în social sau în domeniul liturgic pentru alte Biserici Ortodoxe. Este important însă cum se obţine această autocefalie. Obţinerea ei nu este un scop în sine. Alianţa cu puterea politică, acţiunea unilaterală din partea Patriarhiei Ecumenice, legi adoptate în Rada de la Kiev şi acţiuni pe teren în forţă nu reprezintă deloc cea mai indicată modalitate de acţiune.
Sinodul Bisericii Rusiei a decis intreruperea comuniunii euharistice cu Patriarhia Constantinopolului – atat cu ierarhii, cat si cu clerul si mirenii acesteia.Mai mult decat atat, Biserica Rusiei va intrerupe comuniunea euharistica cu cei care vor intra in comuniune cu ierarhii schismatici ucrainieni, o masura luata probabil pentru a preintampina exodul de clerici din BOU subordonata Moscovei la noile structuri girate de Constantinopol.
In comunicat, Sinodul afirma ca “accepta si revizuieste petitiile inaintate de Filaret Denisenko, Makarie Maletych si adeptii lor, care se afla in schisma nu din motive dogmatice, in conformitate cu prerogativele canonice ale Patriarhiei Constantinopolului de a accepta astfel de petitii ale ierarhilor si altor clerici din toate Bisericile Autocefale. Astfel, cei mentionati au fost repusi canonic in rangurile lor preotesti, iar adeptii lor reprimiti in comuniune cu Biserica”.
Patriarhia Moscovei a suspendat pomenirea Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului in cadrul liturghiei, a suspendat slujirea cu ierarhi si clerici ai Patriarhiei Ecumenice si a intrerupt participarea Bisericii Ortodoxe Rusesti in adunarile episcopale si dialogurile teologice, comisiile multilaterale si alte structuri conduse de sau coordonate impreuna cu reprezentativi ai Patriarhiei Constantinopolului.
“Biserica Rusiei nu va accepta aceasta decizie. Va trebui sa intrerupem comuniunea cu Constantinopolul, iar atunci Constantinopolul nu va mai avea dreptul sa pretinda leadershipul lumii ortodoxe. Acum Patriarhatul Constantinopolului pozeaza intr-un soi de lider al celor 300 milioane otrodocsi din lume, iar Patriarhul Constantinopolului este perceput ca aproape un papa ortodox. Dar cel putin jumatate din cei 300 milioane nu il vor mai recunoaste nici macar ca primul in familia bisericilor ortodoxe.”
Într-o comunitate românească din Ucraina, copiilor l-i s-a smuls cruciulița de la gât de către misionari baptiști plecați din România. Copiii au fost puși în situația de a alege între a primi ajutoare umanitare sau a renunța la crucea de la gât. Ei nu au vrut să se lepede de cruce și de credința lor străbună!
Conform Unian.info, delegatia rusa a parasit Fanarul imediat dupa intalnirea dintre cei doi intaistatatori, desi programul ar fi fost mai lung. De asemenea, aceeasi agentie relateaza ca Mitropolitul Emanuel al Patriarhiei Ecumenice a aratat ca patriarhului Kiriil i s-a transmis ca se doreste depasirea schismei si acordarea autocefaliei.
