QUO VADIS, EUROPA? Interviu pe tema REFUGIATILOR cu Dan Dungaciu/ GERMANIA REINTRODUCE CONTROLUL LA GRANITA/ Vor fi SANCTIONATE tarile est-europene care REFUZA cotele obligatorii?/ SARKOZY a gasit “solutia”… finala: LAGARE DE CONCENTRARE IN ESTUL EUROPEI!/ Valurile de refugiati intre INTERESELE PATRONATULUI GERMAN si strategia SUA de INTERVENTIE MILITARA in Siria

• Ziarul Lumina/ Dan Dungaciu: Quo vadis, Europa?

Exodul musulman din Orientul Mijlociu şi Africa reprezintă cea mai mare provocare umanitară pentru Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial până astăzi. Aflat sub presiunea imigranţilor care vin în număr tot mai mare pe bătrânul continent, proiectul european se află în impas. Care va fi soluţia aleasă de europeni pentru a rezolva chestiunea în cauză rămâne de văzut. Despre problemele pe care le ridică integrarea celor care vin acum în Europa am vorbit cu profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.

Domnule profesor, cine sunt cei care bat astăzi la porțile Europei? Care este statutul lor? Sunt emi­granți, refugiați din calea războiului?

Sunt întrebări foarte importante. Statutul de migrant este unul foarte discutat în spaţiul european astăzi. Dintre cei care au venit în Europa în 2014, 122.000 au fost sirieni, 41.000 afgani, 47.000 din Kosovo.Deci nu sunt toţi din zonele de conflict, ci şi din Balcanii de Vest. Atunci, lumea este foarte atentă să facă o clarificare în ceea ce priveşte cel puţin zona Balcanilor de Vest. Germania, în noiembrie 2014, a votat o lege prin care state precum Bosnia-Herţegovina, Macedonia şi Serbia sunt „state sigure”. Altminteri spus, oricine vine de acolo nu se mai califică pentru statutul de refugiat. Poţi fi imi­grant economic, care te califici pentru şedere într-un stat ca Germania sau nu. În acest moment, 99% dintre cetăţenii ţărilor de mai sus nu se mai califică pentru ședere în Germania. Germania vrea să introducă acelaşi statut pentru Albania, Kosovo şi Muntenegru. Asta înseamnă că aproape nimeni care pleacă din Balcanii de Vest nu va mai putea intra în Germania sau să-şi legalizeze situaţia acolo.

Asta sigur reduce presiunea migraţiei în Occident, pentru că, în primele luni ale lui 2015, circa 26% din cei care au aplicat pentru spaţiul Uniunii Europene sunt din Kosovo, 4% din Albania, 3% din Serbia. Din Siria şi Afganistan sunt 23%. Deci, cifrele sunt aproape la egalitate. Dacă Germania „scapă” de Balcanii de Vest, înseamnă că 40% din migranţi nu mai intră în discuţie.

Ce se întâmplă cu cei din Orientul Mijlociu, acolo lucrurile sunt mult mai limpezi. Ei sunt refugiaţi şi se află sub incidenţa legislaţiei internaţionale, a Convenţiei de la Geneva din 1951 şi alte acte aferente care stipulează că statele ce îi primesc trebuie să se ocupe de ei ca de nişte refugiaţi de război.

Care este identitatea religioasă a celor nou-veniți?

Aici cred că lucrurile sunt evidente. Dar aş face o nuanţă. Nu e vorba că sunt musulmani sunniţi sau şiiţi. Ci mă refer la intensitatea religioasă a trăirii islamului. În România de pildă, vedem, dacă ne uităm la comunitatea musulmană de la noi, două tipuri, două atitudini. Una este musulmană turcică şi alta este cea a musulmanilor arabi care s-au mutat mai recent în ţara noastră.

Aceștia au un alt fel de raportare la religie şi la rolul religiei în societate. Dacă vorbim despre musulmanii turci sau tătari de la noi, observăm o acomodare, o acceptare a unor norme politice existente la noi. Pe când ceilalţi sunt mai insurgenţi şi mai puţin dispuşi să se aşeze sub o autoritate recunoscută, care este statul român. Aşa se întâmplă şi în cazul acestei migraţii. Sigur că aproape toţi sunt musulmani, dar tipul de abordare, intensitatea religioasă, de relaţionare cu noul establishment politic dintr-o ţară sau alta diferă în cazul lor. E adevărat, nici Turcia nu mai este cea care aplica cândva spre integrarea europeană, dar e cert că tipul de islam pe care îl practică cei veniţi din Afganistan, Siria, Libia, Irak e unul diferit, care trebuie tratat ca atare. Deci, ne vom confrunta cu o situaţie nouă. Şi aceasta, pentru că nici islamul din Occident nu mai este aşa cum îl cunoşteam cu ceva vreme în urmă. E evident că islamul va produce, nu neapărat acum, ci pe termen mediu, efecte pe care în clipa de faţă nu le intuim. Mulţi spun că migranţii veniţi acum nu sunt automat terorişti, pentru că teroriştii s-ar putea infiltra în spaţiul european prin alte mecanisme. Dar noi nu vorbim acum doar de azi, ci şi de ziua de mâine şi de poimâine. În aceste condiții, cred că inclusiv chestiunea preconizatei moschei din București ar trebui revizuită…

Care este strategia europeană față de valul imi­granților veniți din Ori­ent? Se observă o lipsă de coerență în privința acestei politici. Vedem cum vecinii unguri ridică garduri în calea invadatorilor, în Germania se fac mitinguri umanitare, de compasiune pentru situația celor ve­niți, Polonia refuză din start imigranții, Slovacia ar primi, dar numai de credință creștină.

Nu există o strategie europeană pe acest subiect. Ne place sau nu, ăsta e un fapt. Europa nu are în acest moment un mecanism de abordare a acestei chestiuni. Europa nu are soluții și nu trebuie să fim excesivi de optimiști. Sigur, europenii au anunţat că pe 14 septembrie va fi o reuniune de urgenţă. A fost un pic amuzant că s-a anunţat cu trei săptămâni în urmă că va fi o reuniune de urgenţă... Angela Merkel, la rândul ei, a spus că pe 24 septembrie va veni cu un plan privind imigranţii. Acum este un haos, iar valul de imi­granţi a trecut ca o vijelie şi a ajuns până în Germania cu mici blocaje pe frontiera ungaro-austriacă, şi aceasta, în pofida reglementărilor Uniunii Europene. Pentru că în momentul în care austriecii au pus un blocaj şi au controlat nu neapărat frontiera, ci autostrada care merge spre Germania, e clar că se întâmplă ceva, adică libera circulaţie a intrat într-o oarecare criză.

Repet, în această clipă nu există o soluţie. Va fi o provocare pentru modul în care Uniunea Europeană va gestiona de aici înainte chestiunea. Ideea că fiecare stat va primi cote a fost deja respinsă odată. România a acceptat aceste cote dincolo de norma europeană. Era doar sugestie, nu o normă europeană. Această propunere nu cred că este o idee fezabilă. Pentru că trebuie să spui: Ce cote primim? Timp de câţi ani? Ce se va întâmpla peste un an de zile? Dar peste doi ani? Şi cine ştie cine va fi atunci la guvernare în România? Dar în Europa? Dacă nu există stipulări clare și totul e lăsat la discreția unora sau altora, nu avem soluții, ci improvi­zații.

Repet, sunt întrebări care trebuie să ne dea de gândit. Situaţia este una dinamică. Noi vorbim astăzi cu liderii europeni, dar nu ştim cum va arăta inclusiv Germania în 2017, după alegerile de acolo. Nu e vorba aici de extrema-dreaptă. Mă refer la partide de tipul Alternativa pentru Germania. Acest partid, la ultimele alegeri din 2013, a câştigat 4,7% din sufragii, iar la europarlamentare a luat 7%. Pragul pentru intrarea în Parlamentul german este de 5%. Deci, sunt a­proape. Acest partid nu este „extrema dreaptă”, este un partid de intelectuali, de universitari şi are ca proiect inclusiv ieşirea din zona euro, dacă va fi cazul, susținând evident şi blocarea valului imigranţilor. Astfel de partide, care sunt mici în procente, nu ştim cum vor evolua în viitor. Ca aceste partide de tip Alternativa pentru Germania să nu crească, partidele din mainstream vor fi obligate să adopte tipul de valori pe care partidele mici le practică pentru ca să-şi păstreze electoratul. La fel s-a întâmplat şi în Marea Britanie cu David Cameron, în Franţa cu Sarkozy, în Danemarca, în Suedia etc.

Dacă așa stau lucrurile și migrația devine temă de campanie, sigur că politica europeană se va schimba. Pentru că tu, ca partid care guvernezi, trebuie să fii atent să nu dai muniţie adversarului politic. S-ar putea ca Europa, în timp, dacă nu ges­tionează bine această chestiune, să ajungă realmente o fortăreaţă care să se închidă, care să suspende acordurile Schengen, în care, Doamne fereşte, să apară două viteze, pe de o parte, Occidentul puternic vrea să se apere de imigranţi, pe de altă parte, esticii, care nu vor fi în stare, vor rămâne în altă parte, deşi formal, în Uniunea Europeană, dar nu ca parte a deciziei mari, vor fi „europeni de a doua categorie”.

De aceea trebuie generată o politică inclusivă care trebuie să-i cuprindă pe toţi, nu doar pe unii, şi în acelaşi timp realistă. Cum va arăta ea? Greu de spus. Nu ştiu spre ce vom merge. Spre o politică de tip american, în care americanii, prin Immigration Act din 1990, acceptă anual 700.000 de oameni, nici mai mult, nici mai puţin. Pentru că ei au făcut un calcul din care a rezultat că America poate absorbi pe lângă imigraţia ilegală acest număr de persoane. Europa nu are aceste politici de limitare. Aici, cine reuşeşte să intre este bine intrat. Germania este entuziastă, aţi spus. Nu ştiu dacă este chiar aşa. Pentru că, de obicei, manifestaţiile împotriva imigranţilor nu se dau la televizor. Acolo apar doar părţile bune, frumoase. Noi nu ştim cum gândeşte populaţia sau cum va gândi mâine. Ministrul de interne german a vorbit deja despre o regândire a acordurilor Schengen. Germania în curând va bloca imigraţia din Balcanii de Vest. Deci, avem şi aici o atitudine mai rezervată, cel puțin la o categorie de populație. Un deputat german vorbea de curând despre procedura de impeachment (punere sub acuzare/blam) pentru Ungaria şi Austria fiindcă au permis ca imigranţii să ajungă în Germania nestingheriţi şi neverificaţi. Ceea ce e corect pe fond.

Nu ştim, deci, nici în Germania ce se va întâmpla, chiar dacă acum există un entuziasm aproape exhibat de unii. Germania trebuie să ne preocupe pentru că, dacă acest stat va ajunge să blocheze chestiunea imigranţilor sau să se radicalizeze, proiectul european se va închide. Nu Marea Britanie, nu Franţa, Germania este miza aici. Ea poate trage după ea proiectul european și doar ea îl poate bloca. Deocamdată este benevolentă. Dar nu poate avea această atitudine la nesfârşit. Nu poţi să asumi fără limite imigranţi. De ce? Pentru că numărul lor creşte geometric. Cum se produce asta? E simplu. În momentul în care imigranții ajung, ei transmit acasă mesajul că au sosit cu bine. Cu cât ajung mai mulți la destinația dorită, cu atât transmisia este mai mare. Și transmit și încrederea călăuzelor. Călăuzele funcționează pe un mecanism de încredere. Pentru că, dacă n-a ajuns cineva, o rudă de exemplu, tu știi că a plecat persoana cu călăuza respectivă și acela își pierde jobul. Dar dacă a ajuns, cel care pleacă are încredere în călăuză și rețeaua lui și, în plus, are încredere că are unde să stea, într-o primă instanță, pentru că se va întâlni cu cei care deja s-au instalat acolo, în Occident. El va veni la niște rude, prieteni etc., nu va ateriza într-o zonă a nimănui. Va fi o creștere geometrică a emigrației dacă Germania îi va putea înghiți pe toți aflați acum în discuție. La început, „decolarea” migrației este foarte lentă, dar, odată pornită, ea crește. Și cu cât mai mulți se așază în spațiul european, cu atât mai mulți vor veni. Tacit, Germania face o invitație… Deci nu poți spune, gata, i-am primit pe aceștia și de mâine stăm liniștiți. Nu, mâine vei avea o presiune și mai mare. Orice măsură umanitară are două fațete. Încă un exemplu: Europenii au spus să întărim misiunea Fortex, să aducem cât mai multe nave ca să nu se înece refugiații în Marea Mediterană. Exista o propunere din partea României ca să trimită și ea fregatele în Mediterana pentru a salva oameni. Ce a spus David Cameron? Premierul britanic a zis: „Domnilor, dacă pu­neți cât mai multe nave în Mediterană ca să salvăm pe cât mai mulți, va crește migrația”. Și asta e logic. Când știi că vei fi salvat, te vei duce cu orice risc, te vei și arunca în apă înot, dacă vor veni să te ia cu barca. Problema este însă alta: bun, să zicem că îi salvăm, dar unde îi duci? Pentru că David Cameron a mai spus ceva: „Vom trimite o navă britanică, dar niciodată pe cei care-i vom salva nu-i vom aduce în Anglia, îi vom lăsa tot în Italia”. Prin urmare, nici asta nu rezolvă problema, faptul că Europa investeș­te în misiunea din Marea Mediterană, căci generează tot „efecte perverse”, cum zic sociologii.

Cum ar trebui să se po­zi­ționeze România în acest cor care cântă pe multe voci?

Ar fi ideal să existe un proiect unitar european. Deocamdată nu e. România nu o să-l determine, dar trebuie să fie o voce care să susțină eventual prin­tr-un regim de alianțe politice un proiect care să nu facă excluderi, adică să se aplice doar unora, și nu tuturor.

E foarte important ca Europa să nu se rupă sub această povară. Astăzi ne confruntăm cu cea mai mare presiune pusă asupra proiectului european. Și aceasta nu lucrează pe termen scurt, ci lung. Poate nu direct, ci indirect, prin vot, prin democrație, prin lideri care ajung în poziții importante, prin influențe, prin șubrezirea sau dărâmarea acordului Schengen. Așa lucrează migrația și poate lucra nociv pentru proiectul european.

În al doilea rând, România a acceptat deja o anumită cotă de imigranți. Și această problemă, cred eu, trebuie discutată și comunicată mai bine. Așa ceva nu se poate lansa în spațiul public oricum. Sunt niște acorduri? Avem vreo înțelegere? Câți refu­giați putem lua? Cum? Dar la anul cum vom proceda? Pe ce ne bazăm când primim imigranți? E o cerere UE sau un răspuns spontan al României? Avem capabilități suficiente? Avem suficienți translatori pentru cei nou-veniți?

Nu te poți lansa așa, fără o strategie. Sunt multe probleme care se ridică: integrare socială, educație, locuri de muncă etc. Dacă noi la ora actuală avem încă probleme de integrare cu comunitatea romă, e de presupus că vom avea dificultăți și cu cei care vor veni din Orientul Mijlociu.

Numărul nu contează neapărat, pentru că e ușor să induci tensiuni foarte profunde în societatea românească. E posibil să apară partide noi care să deturneze agenda politică și toată lumea să vorbească doar despre imigrație, să apară o polarizare de care România nu are nevoie. Lucrurile trebuie să fie gândite, cântărite și integrate într-o politică europeană la care România să fie parte.

Ideea că România are acum șansa să își acopere deficitul demografic cu populație imigrantă e cea mai mare stupizenie posibilă. România are o problemă demografică și sociologii au semnalat-o de multe ori. E adevărat. Dar administrația românească, politica românească trebuie să gândească o soluție și la această problemă, indiferent de ce se petrece acum.

Nu vreau să fiu politically incorrect, dar nu ar fi o idee mai bună să-ți acoperi deficitul demografic cu populație românească care este în jurul tău? Am făcut un proiect de aducere a românilor din R. Moldova, Ucraina și Timoc, care pot şi vor să lucreze în România? Poate aceștia, printr-un mecanism de burse sau programe inclusive, pot fi atrași. Mă refer la asistenți medicali, medici, constructori etc. Căci pot fi atrași foarte ușor cei care lucrează în construcții și locuiesc în R. Moldova. Știți câți muncitori în construcții are disponibili acum Moldova, oameni care nu mai pleacă la muncă în Rusia? Foarte mulți.

Cineva spunea că Europa nu va mai fi niciodată ce a fost. Cum vedeți bătrânul continent în 2050?

Nu am globul de cristal la mine ca să vă pot răspunde la o asemenea întrebare. Depinde ce înțelegem prin Europa care a fost. Când Europa în devenirea ei a fost? La ce ne referim? Ea a intrat într-un proces de transformare de la epoca marilor descoperiri geografice până astăzi. Care este această Europă? Europa umanistă, iluministă, a lui Napoleon, a lui Hitler și a lui Mussolini, Europa postbelică? Europa a fost totdeauna într-o devenire. Nu pot identifica o anumită Europă la care să ne raportăm.

Ceea ce trăim astăzi este clar, proiectul Uniunii Europene este pus sub o presiune enormă. Și pentru prima dată ar trebui să discutăm realist acest subiect. S-ar putea ca, în 2050 sau, mă rog, într-un orizont de timp, proiectul european să intre în criză. Deci, vorbind just, ne putem gândi ca, dintr-o evoluție internă europeană – nu dintr-o ame­nințare externă gen război -, proiectul intern european să se prăbușească. Pentru că el nu stă bine pe aspectele acestea care țin de angajamente emoționale și identitare: bucurii, temeri, spaime, angoase. Sociologii știu asta. În sondajele de opinie publicate de eurobarometre, de pildă, când au fost întrebați europenii cum se identifică: „numai europeni”, „europeni și națio­nali”, „naționali și europeni” și „numai naționali”, „numai europeni”, se identificau undeva pe la 4% maximum 7%. „Naționali și europeni” și „numai naționali” erau 80-84%. Deci chiar în perioadele de efuziune europeană noi vedeam pe eurobarometre că integrarea europeană a prins spațiul social, financiar, cultural, economic. Dar la zona identitară era un gripaj. De aceea Europa mergea bine când era prosperitate. Când a început criza economică sau s-a ivit o provocare de genul acesta, cu imigranții, europenii, vorba lui Grigore Vieru, „plâng și râd în limba lor“.Deci temerile, bucuriile și angoasele sunt resimțite local. Iar localul acesta este deocamdată spațiul național. Că e bine, că e rău, asta e o altă discuție. E un fapt.

Europa are un fundament politic șubred – nu există, deocamdată, „noi, europenii”, așa cum cei din SUA spun „noi, americanii” – care e suscitat de fiecare dată când apare o criză. „Noi, europenii” nu acționăm ca britanicii, care, atunci când au fost bombardați de naziști, s-au strâns toți împreună și au rezistat, sau precum americanii, care, atunci când se întâmplă un uragan în Louisiana, toți sar în ajutorul celor năpăstuiți, pentru că îi percep ca „de-ai lor”. Nu. Noi nu simțim problema daneză ca o problemă a României. Sau portughezii nu simt problema Germaniei ca problema Portugaliei. Ei bine, nici nemții nu simt problema Greciei ca problema lor. Și atunci nu e nefiresc ca în ches­tiunea emigrației fiecare să joace politica de tipul: „sper să nu mi se întâmple mie”.

Revenind, această presiune a imigranților, care nu se va opri curând, s-ar putea să devină prima mare provocare pentru proiectul Uniunii, capabilă să răstoarne proiectul. Suntem deci, cel puțin teoretic, în fața po­si­bilității unui eșec al acestui proiect european integrator. Să sperăm că nu vom ajunge acolo.

• Hotnews: Jean-Claude Juncker a vorbit cu Klaus Iohannis despre criza refugiatilor

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunta, duminica, intr-o postare pe contul sau de Twiter, ca a vorbit cu presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, despre criza refugiatilor. Presedintele Comisiei Europene precizeaza ca a discutat cu seful statului roman despre Consiliul Justitie si Afaceri Interne de luni, 14 septembrie, dedicat crizei refugiatilor. Romania va fi reprezentata la Consiliul JAI de ministrul de Interne Gabriel Oprea.

Presedintele Klaus Iohannis a declarat joi ca mandatul Romaniei la Consiliul Justitie si Afaceri Interne va fi sa nu accepte cote obligatorii de refugiati. De asemenea, Iohannis s-a aratat nemultumit de anuntul Comisiei Europene privind cota de circa sase mii de imigranti ce revine Romaniei.

Iohannis a acuzat faptul ca, in opinia sa, cotele obligatorii au fost “calculate intr-un mod foarte birocratic“, fara consultare, si nu vor rezolva problema imigrantilor, iar un astfel de proiect precum cel prezentat de CE nu era necesar “in aceasta faza”.

Jean-Claude Juncker mai scrie, pe Twitter, ca a discutat duminica si cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Viktor Orban, premierul Ungariei, Bohuslav Sobotka, premierul Cehiei, Laimdota Straujuma, premierul Letoniei, si cu Roberto Fico, premierul Slovaciei.

Tarile din grupul de la Visegrad – Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia – refuza cotele de migranti pe care doreste sa le impuna Comisia Europeana. La aceasta pozitie s-au mai raliat Romania si Danemarca.

• Digi24: 

Gabriel Oprea: Mâine, la reuninea JAI, voi vota împotriva cotelor obligatorii de refugiați

Ministrul de interne, Gabriel Oprea, a declarat azi că România va vota împotriva cotelor obligatorii de refugiați. Oficialul român va participa luni a reuniunea cu omologii săi din Uniunea Europeană și spune că președintele și Guvernul i-au încredințat mandatul de a exprima această poziție.

România susține că nu poate primi mai mult de 1.800 de imigranţi, în timp ce, potrivit propunerilor Comisiei Europene, i-ar reveni o cotă obligatorie de 6.351 de refugiați.

Criza refugiaţilor şi cotele obligatorii stabilite de Comisia Europeană vor fi dezbătute luni în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, unde România va fi reprezentată de ministrul de Interne, Gabriel Oprea.

„Merg mâine la acest JAI. Am mandat foarte clar din partea președintelui Iohannis, a premierului și a Guvernului, pe care îl voi spune acolo cu modestie, dar și cu demnitate: România își respectă angajamentele inițiale de a primi 1.785 de imigranți – atât e capacitatea, în acest moment, a statului român – și, bineînțeles, de a vota împotriva cotelor obligatorii”, a declarat duminică ministrul de interne Gabriel Oprea.

„România a demonstrat și va demonstra în continuare că este un stat care își exprimă solidaritatea în cadrul UE, într-un context complicat de securitate. România e o țară sigură, cu oameni profesioniști, care își face datoria, iar UE se poate baza pe România”, a punctat ministrul de interne.

Comisia Europeană a propus, miercuri, o repartizare, potrivit unor cote obligatorii pe țări, a circa 160.000 de refugiați. României i-ar reveni găzduirea a 6.351 de refugiați, însă autoritățile române nu sunt de acord cu principiul unor cote obligatorii. Președintele și premierul au declarat că România are capacitatea de a găzdui doar 1.785 de imigranți. O poziție asemănătoare – de respingere a cotelor obligatorii – au și alte țări din sud-estul Europei.

Luni va avea loc întâlnirea miniştrilor de interne din Uniunea Europeană, care vor discuta problema imigraţiei și vor încerca să ajungă la un numitor comun. Preşedintele Consiliului European a anunţat că va convoca o întâlnire extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din UE, dacă discuţiile dintre miniştrii de interne nu vor duce la niciun rezultat.

Patru mii de oameni au intrat sâmbătă în tabăra de la Roszke, cu doar câteva zile înainte ca gardul de trei metri şi jumătate înălţime să fie terminat. Este un nou record înregistrat la punctul de trecere dintre Serbia și Ungaria. Imigranții vor să iasă cât mai repede din Ungaria şi să ajungă în Occident, în special în Germania. Însă autorităţile de acolo sunt deja depăşite de situaţie. Oficialii din Munchen au anunţat că taberele din oraş nu mai pot primi refugiaţi, după ce şi acolo a fost doborât ieri un record – peste 12 mii de oameni au ajuns în zonă.

Sătui să aştepte în tabăra de la Roszke, mii de refugiaţi au trecut de cordoanele de poliţişti. Au fost, însă, întorşi din drum. Odată încheiate formalităţile de înregistrare, ei sunt trimişi mai departe, spre taberele de la Szeged şi Debrecen sau spre Budapesta.

Noaptea trecută, au fost violențe în tabăra de la Roszke. Potrivit unor jurnaliști maghiari, au fost sute de refugiați care nu au mai avut răbdare să stea la cozi pentru a fi transportați spre centrele de înregistrare. Ei s-au încăierat cu jandarmii și potrivit unor martori, unii refugiați au reușit să fugă din tabăra de campare de la Roszke și au luat-o către Szeged, dar în cele din urmă polițiștii au reușit să-i întoarcă din drum.

În tabăra de la Roszke refugiații primesc hrană, apă, haine, încălțăminte, au parte chiar și de internet gratuit, transmite Yvette Mîrza, trimisul special Digi24 în Ungaria. Reprezentanți ai Crucii Roșii spun că la Roszke au fost tratate în ultima săptămână în jur de 7.000-8.000 de persoane. Majoritatea au venit cu tăieturi la picioare, s-au lovit la picioare pe lungul drum parcurs. De asemenea, două femei au născut în tabăra de la Roszke. Ele au fost trimise la spital, iar bebelușii sunt în stare bună. Au fost în tabăra de la Roszke și copii care sufereau de diaree. La rândul lor, aceștia au fost tratați.

În urma tuturor acestor oameni rămân mormane de gunoaie. Autorităţile maghiare curăţă tabăra o dată la câteva zile.

Yvette Mîrza, trimis special Digi24 în Ungaria: „Tabăra de la Roszke a ajuns la propriu o groapă de gunoi. Sunt zeci de corturi pe care le vedeţi în spatele meu şi exact lângă sunt tone de gunoaie aruncate”.

Impresionaţi de greutăţile pe care le întâmpină refugiaţii, zeci de voluntari încearcă să-i ajute cum pot.

„Sunt mulţi copii mici, unii au două luni…aici s-au născut trei copii şi mai sunt şi multe femei însărcinate”, explică un voluntar.

Refugiaţii primesc ajutor şi în gările din Budapesta, unde se urcă în trenurile care-i duc în Occident. Un tânăr britanic studiază în România şi a venit în Gara de Est din Budapesta, unde îi ajută cum poate pe refugiaţi.

Tom Young, voluntar: „E greu să pleci odată ce ajungi aici, fiindcă îţi dai seama cât de importantă e prezenţa ta. (…) E un sentiment plăcut să-i vezi pe aceşti oameni că pot pleca mai departe, e ca o eliberare, cred că se simt pentru prima oară în siguranţă”.

Pentru cei mai mulţi, Germania este ţinta finală a călătoriei.

Situaţia nu este, însă, cu mult mai bună pentru cei care ajung în vestul Europei. În Germania mulţi oameni dorm prin gări, de unde vor să ia trenuri care să-i ducă spre alte oraşe europene. Autorităţile din Bavaria au cerut ajutorul celorlalte state federale pentru că nu mai au unde să găzduiască miile de refugiaţi.

Sunt însă şi unii care vor să ajungă în alte ţări.

„În Germania sunt foarte mulţi refugiaţi, toţi aceşti oameni merg acolo. Aşa că eu vreau să ajung în Olanda sau în oricare altă ţară în care nu sunt aşa mulţi refugiaţi”, spune unul dintre refugiați.

Mii de refugiaţi continuă să ajungă în tabăra de la Roszke, iar sâmbătă s-a înregistrat un nou record – patru mii de oameni au ajuns acolo. Ei încearcă că profite, astfel, de aceste zile, pentru că săptămâna viitoare, gardul de protecţie de la graniţă va fi terminat. Autorităţile ameninţă cu arestări în cazul în care vor mai fi refugiaţi care vor trece ilegal frontiera.

• Gandul:

O înregistrare cu camera ascunsă arată cum sunt trataţi refugiaţii sirieni în Ungaria: ”Este ca şi cum ai hrăni animale închise într-un ţarc”

O înregistrare filmată cu cameră ascunsă în interiorul celui mai mare centru de migranţi din Ungaria, la frontiera cu Serbia, arată condiţiile ‘inumane’ în care le sunt distribuite acestora alimentele, relatează vineri France Presse.

Acest video, filmat în secret de o voluntară australiană care a vizitat miercuri centrul de la Roszke, arată 150 de migranţi adunaţi într-un loc împrejmuit în interiorul unei săli mari, care se îmbrânceau, încercând să prindă sandvişurile învelite în plastic, pe care le aruncau poliţişti unguri purtând căşti de protecţie şi măşti sanitare.

Femei şi copii se află în această mulţime în mişcare şi haotică, încercând să prindă pâinea din zbor, în timp ce alţii escaladează gardul pentru a atrage atenţia celor care distribuie alimentele.

‘Este ca şi cum ai hrăni animale închise într-un ţarc, ca un Guantanamo în Europa‘, a declarat Alexander Spritzendorfer, a cărui soţie, Michaela, a filmat această secvenţă, difuzată pe YouTube joi seara, chiar în timp ce vorbea cu cineva de la Crucea Roşie. Cuplul, împreună cu alţi voluntari, a venit să aducă hrană, îmbrăcăminte şi medicamente. ‘Este inuman şi, de asemenea, spune ceva despre aceşti oameni (migranţi), să vezi că ei nu se bat pentru hrană, deşi este evident că le este foame’, a comentat el.

Agenţia ONU pentru refugiaţi a criticat marţi condiţiile extrem de dure de la centrul de refugiaţi din Roszke, în contextul în care Ungaria încearcă să facă faţă afluxului record de migranţi care trec frontiera în încercarea de a ajunge în Europa Occidentală.

Guvernul de dreapta de la Budapesta a finalizat la sfârşitul lunii august construcţia primei părţi a gardului de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei sale de 175 km cu Serbia, dar acest lucru nu pare a fi un obstacol în calea sosirii de noi imigranţi.

Cea de-a doua parte a gardului, de patru metri înălţime, este în construcţie şi ar trebui să fie finalizată la sfârşitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie, scrie Agerpres.

Germania reintroduce controlul la frontiere, pentru a gestiona imigranţii

Germania urmează să reintroducă o formă de control la frontiera cu Austria, pentru a face faţă afluxului de refugiaţi şi imigranţi. Această măsură este contrară acordului Schengen, însă germanii vor apela la un text de lege intern.

Germania va reintroduce o formă de control la frontiera cu Austria, pentru a face faţă afluxului de refugiaţi şi imigranţi, conform BBC, care citează presa germană şi austriacă.

Der Spiegel a anunţat că ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, va face duminică un anunţ în acest sens. Controalele ar urma să fie introduse la graniţa Bavariei cu Austria şi ar urma să se bazeze pe un text de lege german, pentru că măsura contravine acordului Schengen, conform căruia nu mai există controale la graniţă în interiorul spaţiului Schengen.

Sâmbătă, peste 13.000 de imigranţi au sosit în Munchen, iar ţara „se află la limita capabilităţilor”, a spus vicecancelarul german.

Poliţia bavareză ar urma să înceapă controale pentru a stabili imediat cine are dreptul la azil, însă nu este deocamdată clar cum se vor desfăşura aceste controale.

„Inabilitatea Europei de a gestiona criza migranţilor a adus până şi Germania la limita capabilităţilor. Nu este doar o chestiune de număr al migranţilor, ci şi de viteză cu care ei sosesc, lucru care face situaţia dificil de gestionat”, a declarat vicecancelarul Sigmar Gabriel.

• Romania Libera: Ministrul de interne german: Refugiații nu pot alege în ce țară a UE să se stabilească

Refugiații care ajung în Europa nu ar trebui să poate alege unde anume să se stabilească pe continent, a avertizat ministrul de Interne german, Thomas de Maiziere, potrivit Agerpres. 

Într-un interviu acordat publicației germane Der Tagesspiegel, De Maiziere a spus că refugiații care primesc protecție în Europa ar trebui să accepte că vor fi distribuiți în întregul bloc comunitar. “Nu le putem permite refugiaților să aleagă liberi unde vor sa stea — acest lucru nu se întâmplă nicăieri in lume”, a adăugat el. “De asemenea, nu poate fi de datoria noastră să plătim ajutoarele stabilite prin legislația germană refugiaților care au fost alocați unei țări a UE și care au venit totuși ulterior în Germania”, a continuat ministrul german.

De Maiziere a mai spus că Germania, care, începând cu weekendul trecut a ignorat temporar regulile europene potrivit cărora migranții trebuie să se înregistreze în prima țară a UE în care intră, trebuie să revină rapid la “procedurile obișnuite”. Dar ministrul de interne a insistat că Germania trebuie să se pregătească să facă față “unui număr extrem de mare” de refugiați pe termen lung. Unii dintre ei pretind că sunt sirieni în speranța de a obține azil, a avertizat el.

Tensiunile sunt în creștere în Germania, autoritățile landurilor plângându-se de povara din ce în ce mai grea de a face face față celei mai grave crize a refugiaților cu care s-a confruntat Europa în ultimele decenii, notează Reuters. 

Comisarul european pentru economia și societatea digitală, germanul Guenter Oettinger, a declarat pentru Welt am Sonntag că Germania ar trebui să reducă ajutoarele financiare pentru solicitanții de azil pentru a reduce astfel și numărul celor care ajung la granițele sale. 

“Plățile pentru solicitanții de azil din Germania trebuie să fie ajustate astfel încât să se apropie într-o oarecare măsură de plățile din celelalte țări din UE”, a apreciat Oettinger. “Avem nevoie de o anumită armonizare între ajutoarele financiare pentru solicitanții de azil din Europa pentru că, dacă există diferențe în cadrul UE, ar putea oferi un stimulent greșit”, a adăugat el.

Germania, cea mai mare și mai performantă economie europeană, a devenit un adevărat magnet pentru mulți oameni care fug de războiul și sărăcia din Siria și din alte părți ale Orientului Mijlociu și Africii. Poliția germană a anunțat că peste 13.000 de migranți au ajuns numai sâmbătă în Munchen, iar alți 1.400 duminică dimineață.

• Hotnews: 

Premierul Bavariei, aliat al Angelei Merkel, critica deciziile cancelarului german privind migratia: Primirea refugiatilor, o eroare care ne va ocupa mult timp

Horst Seehofer, premierul landului german Bavaria si liderul Uniunii Crestin-Sociale, un aliat al Angelei Merkel, s-a distantat de pozitia acesteia privind migratia, afirmand ca primirea unui numar atat de mare de refugiati reprezinta o “eroare care ne va ocupa mult timp”. “Decizia primirii refugiatilor ajunsi in Ungaria este o eroare care ne va ocupa mult timp”, a declarat Horst Seehofer intr-un interviu acordat Der Spiegel, potrivit Mediafax.

Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a estimat ca sambata si duminica in Germania ar putea ajunge 40.000 de refugiati, in contextul flexibilitatii afisate de cancelarul Angela Merkel, liderul Uniunii Crestin-Democrate. In contextul in care numarul total al extracomunitarilor veniti in Germania ar putea atinge 800.000 pana la sfarsitul anului, ministrul german al Apararii, Ursula von der Leyen, a ordonat mobilizarea initiala a 4.000 de militari.

Pe fondul disensiunilor, Horst Seehofer, premierul landului german Bavaria si liderul Uniunii Crestin-Sociale, s-a distantat de politicile Angelei Merkel.”Nu vad sa se intrevada nicio solutie de oprire a valului de imigranti”, a spus Seehofer.

Premierul landului Bavaria a anuntat ca vrea sa aiba o intrevedere cu premierul de dreapta al Ungariei, Viktor Orban, un critic vehement al politicilor Germaniei in materie de imigratie. “Vreau sa am o intrevedere cu domnul Orban pentru gasirea unei solutii“, a spus Seehofer.

La randul sau, Hans-Peter Friedrich, unul dintre liderii CSU si fost ministru de Interne in Guvernul Angelei Merkel, a apreciat ca primirea unui numar atat de mare de refugiati reprezinta “o eroare de discernamant fara precedent”. “Printre refugiati se pot infiltra teroristi”, a avertizat Friedrich.

Dani Rockhoff: Danke Mama Merkel, Munchenul e suprasaturat de refugiati

Munchenul nu mai poate oferi tuturor refugiatilor un loc de dormit. Pentru prima data de la revarsarea Marelui Val dinspre Austria si Ungaria, de saptamana trecuta, capitala Bavariei nu mai face fata miilor de refugiati care ajung cu trenurile in gara centrala. “Pana la miezul noptii, sambata, ar putea veni pana la 13.000 de oameni”, a declarat presedintele guvernului din Bavaria de Nord, Christoph Hillenbrand, postului de televiziune NTV.de. “Nu toti vor putea primi un loc de dormit. Unii dintre ei vor ramane fara acoperis peste noapte”, a adaugat el. Datorita situatiei din ce in ce mai critice, Cabinetul bavarez se va intruni duminica, pentru a decide masuri de urgenta. Intre guvernul regional si cel federal, al Angelei Merkel, au inceput sa apara frictiuni.

Seful partidului crestin-social (CSU), Horst Seehofer, critica politica practicata de cancelarul federal in problema refugiatilor. Decizia de saptamana trecuta, de a lasa sa vina din Ungaria in Germania refugiati neinregistrati, e gresita, considera premierul de land bavarez. Seehofer considera ca Germania va ajunge in curand “intr-o stare de necesitate de necontrolat”. Cancelarul Merkel subliniaza insa ca dreptul la azil pentru refugiatii politici nu cunoaste constrangeri.

Acestei atitudini extrem de binevoitoare a cancelarului german ii sunt adresate multumirile celor care reusesc sa ajunga in Germania si sunt primiti. “Danke Mama Merkel” sunt primele cuvinte ale multor sirieni care ajung, in sfarsit, “in bratele” care spera ca ii vor ocroti. Ei spera ca Germania ii va apara o vreme de razboi si de ce li s-a mai intamplat groaznic, prin tarile de unde au fugit, unii riscandu-si chiar vietile.

Cu vremea, autoritatile germane ii vor filtra insa pe refugiati, cum au facut-o si in alte dati, consecvent si metodic, incepand cu 1990, cand azilantii politici pe baza de comunism au intrat si ei in valuri, sute de mii dintre ei fiind chiar romani. Despre modul in care Germania aplica legea in privinta azilantilor politici si a refugiatilor de razboi am relatat in detaliu intr-un articol anterior: “Politista si Mica Sirie. O inima pentru refugiati, de la Munchen”.

Pana seara, intrasera sambata in gara centrala din Munchen cca 9000 de refugiati. O fotografie facuta de agentia de presa germana dpa arata o parte dintre acestia, revarsand-se pe una din strazile ce duce de la Hauptbahnhof la unul dintre locurile provizorii de cazare.

Iar numarul estimat pentru noaptea de sambata spre duminica era in plus cu inca aproximativ 4.000. In functie de numarul total, pentru 1000-5000 de refugiati nu sunt locuri de cazare peste noapte, asa ca unii dintre noii-veniti vor trebui sa innopteze in gara sau sa-si gaseasca singuri o solutie, a adaugat Hillenbrand, intr-o conferinta de presa tinuta sambata chiar la Hauptbahnhof.

Autoritatile din Munchen au inceput inca de ieri sa amenajeze stadionul olimpic ca lagar provozoriu pentru refugiati.  La amenajarea acestuia s-au implicat si foarte multi voluntari. Cu toate acestea, intr-un timp asa de scurt este greu sa se procure asa multe paturi de campanie. Refugiatii vor trebui in parte sa se multumeasca “cu saltele izolante si cu paturi”, a declarat primarul general al Munchen-ului, Dieter Reiter (SPD).

Ospitalitatea localnicilor este insa “de necurmat”, a adaugat el, referindu-se la saltelele si paturile aduse in gara de acestia. La o adica, se va intensifica apelul mediatic si prin retelele de socializare, la ajutor voluntar, a precizat Reiter. Iar de sambata se ia in considerare la nivel administrativ si amenajarea de corturi, care sa ii adaposteasca provozoriu pe refugiati. Masurea e necesara, pentru ca “ruta balcanica” e inca plina de oameni in miscare catre centrul Europei, telul lor principal fiind Germania.

Insa nu toti politicieni si nu toate guvernele de land se mobilizeaza asa exemplar ca Bavaria, care de fapt n-are incotro. Sambata, doar opt autocare cu cca 400 de oameni au pornit din Munchen catre landul de vest german Renania Palatinat. “Asta e pur si simplu ridicol”, a spus Reiter pentru NTV, considerand ca Munchen-ul preia practic, singur, o sarcina nationala. Desi alte guverne de landuri au declarat ca sunt total “pe faza”, realitatea depaseste previziunile si s-ar cere mult mai mult angajament atat din partea acestora, cat si la nivel federal.

Si caile ferate germane Deutsche Bahn sunt, incet, depasite de situatie. In aceasta duminica ia sfarsit vacanta scolara in landul Bavaria si multi localnici sunt asteptati sa se reintoarca acasa, inclusiv cu trenul. DB avertizeaza insa ca, din motive de securitate, unele dintre aceste trenuri vor fi scoase din traficul regulamentar, nepermitandu-se accesul normal pentru calatori.

Valul de refugiati pare a nu conteni asa usor. 6.600 de persoane au ajuns sambata la Nickelsdorf, frontiera austriaca inspre Ungaria. Un purtator de cuvant al politiei austriece este citat de NTV.de  spunand ca noaptea ii vor mai urma 3000-5000 de persoane. Majoritatea acestor oameni primesc hrana si primul ajutor in locuri special amenajate la intrarea in tara. Foarte putini insa cer azil in Austria, marea majoritate calatoresc mai departe catre Viena si Salzburg, inspre Germania.

In acest timp, guvernul din Ungaria continua cu ridicarea zidului pe linia ferata Horgos-Roszke, dupa cum a relatate agentia de presa maghiara MTI. Aceasta portiune de 40 de metri la granita cu Serbia a fost singura nesecurizata, pana acum, cu gard de sarma, de aceea fiind folosita de refugiati ca “poarta spre Ungaria”.

In Turcia, actiunile politiei impotriva traficantilor de refugiati se pare ca s-au intensificat. O doamna consul onorific al Frantei in Turcia a fost suspendata din functie, in urma suspiciunilor de a fi vandut barci pneumatice si veste de salvare refugiatilor la Bodrum, oras-port in sud-vestul Turciei.

Iar in Uniunea Europeana, apropo de “problema refugiatilor”, s-a produs un clivaj est-vest. Tarile foste comuniste par a fi cele mai inversunate impotriva “cotei de preluare” impuse de Comisia Europeana (CE), desi au cei mai multi cetateni azilanti si imigranti in Vest. Romania insasi da impresia ca-si plateste astfel polita la refuzul de pana acum al intrarii sale in spatiul Schengen.

“Cand noi am vrut, voi nu ne-ati vrut”, par sa jubileze guvernantii si presedentia. “Acum nu vrem noi”, se umfla muschii la Bucuresti, invocandu-se lipsa de capacitati de cazare, de expertiza in problema, de teama de terorism. Se mai invoca faptul ca acesti refugiati nu vor in Romania, ci “la mama Merkel”, problema nefiind romaneasca, nici chiar europeana, ci doar germana. Oricum ar fi, in aceste momente de furie xenofoba si anti-islamism,una dintre traditionalele valori romanesti, ospitalitatea, s-a risipit ca un fum.

• Digi24:

EXODUL REFUGIAȚILOR. Germania închide traficul feroviar dinspre Austria

Ministrul german al transporturilor, Alexander Dobrindt, a denunțat, duminică, „eșecul total” al Uniunii Europene de a face față, la granițele sale externe, afluxului de imigranți și a cerut să fie luate măsuri „eficiente”. Solicitarea ministrului german vine în ajunul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, unde ar urma să se dezbată problema refugiaților și mai ales cotele obligatorii propuse de Comisia Europeană. Pe de altă parte, presa germană și cea austriacă relatează că Germania ar putea reintroduce controalele la frontiera cu Austria.

ACTUALIZARE. Germania a închis, de la ora 18.00, ora României, traficul feroviar dinspre Austria.

ACTUALIZARE. Germania ar putea reintroduce controale la graniţa cu Austria pentru a face faţă fluxului de refugiaţi. Informaţia apare în presa din Germania şi Austria, care citează oficiali germani. Nu este însă clar în ce vor consta aceste controale. Anunţul vine după ce vicecancelarul Germaniei a declarat că ţara se află la limita capacităţilor sale, iar autorităţile din Munchen, oraş spre care s-au îndreptat majoritatea refugiaţilor, spun că nu mai au locuri de cazare pentru refugiați. De altfel, ministrul german de Interne şi-a exprimat zilele trecute părerea că tratatul Schengen ar trebui suspendat temporar.

„În prezent sunt necesare măsuri eficiente pentru a stopa afluxul”, în condițiile „eșecului total al Uniunii Europene” a cărei protecție a granițelor externe „nu mai funcționează”, a declarat ministrul într-un comunicat.

El anunță că „limitele capacității de primire” a Germaniei sunt „atinse”. Ministrul face parte din Uniunea Creștin-Socială, ramura bavareză a creștin-democraților cancelarului Angela Merkel.

Anterior, orașul Munchen anunțase că a atins „limita extremă” în ceea ce privește capacitatea sa de găzduire a refugiaților, după ce, numai în decursul zilei de sâmbătă, la Munchen au sosit 12.200 de refugiați.

• Gandul/ Lelia Munteanu: Israelul, dincolo de ziduri

M-aţi întrebat cum reacţionează Israelul la criza refugiaţilor. Răspunsul scurt ar fi: mai ridică un zid.

Presa israeliană oferă informaţii şi reportaje ample. Oficialii sunt rezervaţi în a oferi judecăţi de valoare, cu excepţia liderului opoziţiei, Itzhak Herzog (zis Buji), care a cerut Guvernului să deschidă porţile pentru miile de refugiaţi sirieni. La acest demers emoţional, premierul Bibi a reacţionat cum era de aşteptat: întâi a deplâns soarta oamenilor obligaţi să fugă din calea asaltului violent al islamismului, apoi a declarat că, pentru Israel, a deschide porţile refugiaţilor echivalează cu a deschide porţile terorismului. “Nu suntem indiferenţi la tragedia refugiaţilor din Siria şi Africa. Dar Israelul e o ţară mică, foarte mică (preşedintele Bush Jr. spunea “o ţară mică, într-o vecinătate nemiloasă”, n.m.), ceea ce îi restrânge posibilităţile geografice şi demografice. Din acest motiv trebuie să ne securizăm graniţele”. Zis şi făcut: pe lângă zidurile deja existente de la frontierele cu Siria, cu Libanul, cu Egiptul, un nou zid se va ridica în est, la frontiera cu Iordania, pornind din portul de la Marea Roşie, Eilat, până în Valea Timna, la Aeroportul Ramon, aflat în construcţie – aproximativ 30 de kilometri de beton şi sârmă ghimpată, de 5 metri înălţime.

Opinia publică, pe mediile de socializare, vehiculează cam aceleaşi trăznăi care circulă şi pe la noi: refugiaţii sunt suspect de bine îmbrăcaţi şi folosesc smartfoane; celulele Daesh (numele folosit în Orientul Mijlociu pentru autointitulatul Stat Islamic) s-au strecurat deja în Europa printre refugiaţi; de ce nu-i primesc statele arabe bogate?; cât va rezista Europa presiunii, înainte de a fi islamizată complet? ş.a.m.d., observând că europenii i-au blamat pe israelieni fiindcă ridică ziduri, dar iată că acum învaţă de la ei – vezi cazul Ungariei.

Deşi a semnat Convenţia privind Statutul Refugiaţilor (în zonă, doar Egiptul şi Yemenul au mai iscălit documentul), Israelul a avut mereu probleme sensibile în aplicarea acestuia. Cea mai importantă este aceea a reîntoarcerii refugiaţilor palestinieni, una dintre pietrele de poticnire ale oricărui acord de pace.

(Cei aproape 60.000 de refugiaţi africani, majoritatea din Eritreea şi Sudan, care se află pe teritoriul Israelului – în sudul Tel Avivului există o adevărată colonie – focar de infracţiuni şi dezordine, nu sunt cea mai fericită experienţă).

Ar mai fi de subliniat că, tehnic vorbind, între Israel şi Siria e încă război, un tratat de pace nu a fost semnat, deşi, înainte de 2011, au existat discuţii discrete între cele două părţi, punctele de neconciliat fiind relaţia strânsă a Siriei cu Iranul şi Înălţimile Golan, zonă strategică de apărare, la care partea israeliană nu e dispusă să renunţe.

E de necontestat faptul că organizaţiile umanitare israeliene sprijină refugiaţii ajunşi astăzi în Europa. După cum e adevărat că, de la începutul războiului civil, sute de sirieni au fost trataţi în spitalele din Israel, cu aceeaşi generozitate cu care dealeri israelieni exportă arme în zone de conflict. […]/ integral pe gandul.info

• Timpul: Oficial ungar: SUA sunt responsabile de conflictele care au generat valul de refugiaţi

Ungaria a respins o solicitare a Statelor Unite privind acceptarea de către UE a imigranţilor, anunţă Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului ungar.

Acesta a acuzat Washingtonul că este responsabil de conflictele care au generat refugiaţi şi oferind ca exemplu gardul ridicat de SUA la frontiera cu Mexicul.

Ca reacţie la declaraţii ale preşedintelui Barack Obama, care a sugerat că Europa poate accepta imigranţi suplimentari, Laszlo Kover a amintit că “Statele Unite au construit la frontiera cu Mexicul un gard mai puternic şi mai lung decât ar putea construi vreodată Ungaria la graniţa cu Serbia”.

“În plus, Statele Unite sunt responsabile de haosul care îi împinge pe imigranţi acum spre Europa”, a adăugat Kover, potrivit MTI, referindu-se la conflicte militare din Orientul Mijlociu şi din Africa.

“În plus, Statele Unite nu par să fie prea solidare cu aliaţii europeni în materie de imigraţie”, a adăugat Kover, notând că Ungaria este din nou vizată de acuzaţii, în mod “nejustificat şi fără să merite”.

Preşedintele american, Barack Obama, a ordonat pregătirea unui plan pentru primirea în Statele Unite a 10.000 de refugiaţi sirieni, în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă cu milioane de imigranţi extracomunitari. Decizia preşedintelui Statelor Unite a fost criticată atât de opoziţia republicană, care evocă riscuri teroriste, cât şi de organizaţii internaţionale, care consideră insuficientă contribuţia Statelor Unite.

• Hotnews:

Ungaria il convoaca pe ambasadorul austriac, dupa ce cancelarul Faymann a comparat politice Budapestei fata de imigranti cu deportarile naziste

Ungaria l-a convocat sambata pe ambasadorul austriac la Budapesta dupa ce cancelarul Austriei  Werner Faymann a comparat politicile vecinului sau fata de imigranti cu deportarile naziste, transmite Reuters.

Convocarea reprezinta o escaladare a tensiunilor intr-un razboi al cuvintelor intre cele doua tari, in timp ce Europa se lupta sa ajunga la o pozitie comuna cu privire la valul de migranti si refugiati care cauta protectie pe continent, fugind de razboiul si saracia din Orientul Mijlociu.

Intr-un interviu publicat sambata, cancelarul austriac a declarat ca decizia Ungariei de a le spune refugiatilor ca trenul in care se aflau mergea spre Budapesta cand in realitate se deplasa catre o tabara de refugiati aminteste de “cel mai negru capitol din istoria continentului nostru”.

Ministrul ungar de Externe a anuntat, intr-o declaratie de presa, ca l-a convocat pe ambasadorul austriac la Budapesta, acesta urmand sa se prezinte luni.

Ministrul de Externe Peter Szijjarto  a declarat pentru agentia nationala de presa MTI ca aceste comentarii “nu sunt demne de un lider european din secolul al XXI-lea”.

Szijjarto a mai afirmat ca Faymann se afla, de mai multe saptamani, intr-o “campanie a minciunilor” impotriva Ungariei. Ministrul ungar l-a acuzat pe cancelarul austriac ca ingreuneaza eforturile de gasire a unei solutii europene la criza refugiatilor, “facand declaratii iresponsabike care creaza iluzii false si visuri nejustificate” pentru imigranti.

MAE reactioneaza la declaratiile cancelarului austriac: Un stat UE nu poate fi penalizat pentru ca nu are capacitatea de a primi un numar impus de imigranti

Un stat membru al Uniunii Europene nu poate fi penalizat pentru ca, din motive obiective, nu are capacitatea de a primi si integra un numar impus de migranti, sustine Ministerul Afacerilor Externe, citat de Agerpres. Precizarile ministerului vin in contextul declaratiilor cancelarului Austriei, Werner Faymann, care a cerut penalizarea tarilor est-europene care se opun cotelor de imigranti, prin reducerea accesului statelor respective la fonduri structurale.

Sursa citata arata ca fondurile structurale alocate unui stat membru UE nu sunt parte a discutiilor legate de fenomenul migratiei si de modul in care statele europene se implica in procesul de preluare a migrantilor.

“Conform Tratatelor UE, nu exista nicio legatura intre pozitia pe care Romania o va sustine la Consiliul JAI din data de 14 septembrie 2015 sau in cadrul oricarui consiliu sectorial si fondurile structurale alocate tarii noastre”, precizeaza MAE.

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a declarat intr-un interviu acordat publicatiei Der Spiegel, ca oricine se sustrage responsabilitatilor privind distribuirea imigrantilor in cotele propuse de Comisia Europeana trebuie sa fie penalizat financiar, “spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiaza in principal statele est-europene membre UE”.

Copresedintele PNL Alina Gorghiu considera ca fondurile structurale europene nu au si nu trebuie sa aiba vreo legatura cu subiectul refugiatilor, iar Romania nu poate fi penalizata pentru ca sustine o pozitie absolut legitima, si anume cote voluntare pentru acceptarea de refugiati.

Ea arata, intr-o postare publicata sambata pe Facebook, ca pozitia cancelarului Austriei in problema cotelor de refugiati pentru tarile UE este cel putin surprinzatoare.

• EVZ:

Consulul Franţei în Turcia a fost filmat în timp ce vindea bărci imigranţilor extracomunitari | VIDEO

Francoise Olcay, consul al Franţei în Bodrum din octombrie 2014, a fost filmată în secret de jurnaliştii de la France 2 în timp ce vindea bărci şi veste de salvare imigranţilor care încearcă să ajungă pe cale maritimă în Grecia.

Consulul Franţei în oraşul turc Bodrum a fost suspendat din funcţie pentru că este suspectat că a vândut ambarcaţiuni imigranţilor extracomunitari care vin pe cale maritimă în Europa, informează site-ul postului tv France2. Obiectele erau vândute pe o plajă din Bodrum, în sud-vestul Turciei, în faţa Agenţiei Consulare a Franţei, unde era arborat drapelul francez, potrivit Mediafax.

Potrivit estimărilor ONU, peste 125.000 de oameni au ajuns în Grecia pe cale maritimă în primele şapte luni ale anului 2015.

Francoise Olcay este de origine turcă. Consulul a declarat că bărcile ar fi fost cumpărate de extracomunitari din altă parte dacă nu le-ar fi vândut ea.

În contextul acuzaţiilor privind încurajarea imigraţiei clandestine şi chiar a traficului de persoane, Guvernul Franţei a decis suspendarea consulului.

“Ministerul de Externe a ordonat suspendarea consulului”, a declarat Romain Nadal, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

“Francoise Olcay a fost informată despre suspendare de consulul general al Franţei din Istanbul”, precizează Ministerul francez de Externe.

• Romania Libera: Sarkozy a găsit soluția: Crearea unor centre pentru imigranţi la “periferia Schengen”

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy propune înfiinţarea unor centre provizorii pentru imigranţi în ţări situate la periferia Schengen, informează Mediafax.

“Trebuie să înfiinţăm centre de reţinere a imigranţilor în ţări periferice Spaţiului Schengen, pentru examinarea cererilor de intrare în Europa a refugiaţilor politici şi a refugiaţilor de război”, a declarat Sarkozy într-un interviu acordat ziarului Le Figaro.

Astfel, Sarkozy a explicat că nu este vorba despre o ”decizie ideologică”, ci o decizie luată în funcție ”de realităţi”.

”Dacă nu suntem atenţi, riscurile dezintegrării societăţii franceze vor creşte, putând deveni inevitabile”, avertizează Sarkozy.

“Franţa trebuie să preia în mod urgent iniţiativa unei conferinţe a ţărilor Uniunii Europene şi a vecinilor din zona Mediteranei, pentru pregătirea unui acord multilateral privind imigraţia“, a subliniat fostul preşedinte de centru-dreapta.

În contextul în care Franţa se pregăteşte să primească 24.000 de refugiaţi sirieni în următorii doi ani, Sarkozy cere crearea unui “veritabil statut provizoriu pentru refugiaţii de război, statut care nu există acum la nivel formal”.

Reiterând opoziţia faţă de stabilirea unor cote pentru imigranţi, “care ar fi acceptabile abia după adoptarea unei politici migratorii comune la nivel european”, Sarkozy a explicat că există “trei fluxuri migratorii distincte, care necesită soluţii diferenţiate”.

“Există imigranţii cu caracter economic, pe care Franţa îi poate primi doar în mod extrem de limitat, şi refugiaţii politici, pe care îi putem primi în numele tradiţiei umaniste pe care este imposibil să o modificăm”, a subliniat Sarkozy.

“A treia categorie sunt refugiaţii de război, obligaţi să fugă temporar din propriile ţări – cazurile Irakului şi Siriei – pe care noi trebuie să îi primim doar pe durata conflictelor”, a continuat Sarkozy.

• RFI.RO:

Prinși între două lumi. Greaua așteptare a refugiaților de la granița dintre Grecia și Macedonia

Indură temperaturi înalte, praf, mizerie, uneori foame și sete, până autoritățile țărilor prin care trec sau localnicii reușesc să se organizeze să îi primească în condiții umane. Este vorba despre refugiații care au ajuns în viață, pe mare, până pe teritoriul Greciei, de unde pleacă mai departe, cu ce mijloace de transport găsesc sau își permit, până în miezul Europei. Printre refugiații întâlniți în tabăra de la Gevgeljia, din Macedonia, se aflau și foarte multe femei și copii. Cum se desfășoară trecerea lor prin Macedonia?

Drama refugiaților se consumă departe de ochii turiștilor, care trec lejer prin vămile din Balcani. În fiecare oră, departe de autostrada care străbate Macedonia de la sud la nord, refugiații se strâng pe un teren viran unde își așteaptă, fără hrană și fără apă, cu copiii de mână, permisiunea de a traversa frontiera. În fiecare oră, 100 de norocoși primesc dreptul de a traversa din Grecia în Macedonia. Acolo îi așteaptă o tabără amenajată în grabă, înconjurată cu un gard de sârmă și păzită de câțiva polițiști, grăniceri și jandami macedoneni, în orășelul Gevgelija. Este locul în care primesc mâncare și apă, iar copiii primesc și dulciuri. Uneori, numărul copiilor este mult mai mare decât cel al pungilor cu dulciuri. Atunci, toate pachetele sunt deschise, jeleurile și bomboanele sunt amestecate în niște pungi de plastic, iar fiecare copil refugiat își primește porția.

Autoritățile macedonene au amenajat corturile și s-au asigurat că refugiații pot ajunge la trenuri sau la alte mijloace de transport.

Din oră în oră, în interiorul taberei de refugiați se formează grupuri. Femeile își țin de mână copiii, iar bărbații cară în boccele ce au putut lua cu ei. După ce oamenii sunt împărțiți în funcție de capacitatea autocarelor sau a mașinilor de taxi, care așteaptă dincolo de râul Vardar, refugiațiii pornesc pe jos, până în locul în care îi așteaptă șoferii. Uneori, calculele sunt greșite, iar numărul refugiaților este mai mare decât pot transporta autobuzele. Inevitabil, iese cu nemulțumiri. Însă cei care merg cu autocarul sau cu taxi-ul sunt privilegiați, pentru că cei 10, respectiv 25 de euro de persoană dați șoferilor le-a dat dreptul de a traversa mai repede Macedonia, până la granița cu Serbia.

Pentru cei care pleacă cu mașina sau cu autobuzul, drumul spre nord durează o jumătate de zi. Cu trenul, durează o zi întreagă.

Un șofer de taxi de 23 de ani, Dimitri, îi transportă chiar și pe cei care nu au cei 25 de euro de persoană necesari pentru a fi duși în Serbia.

”Pe această parte, la 20 de metri de noi este Grecia. Pe partea grecească este armata grecească, iar aici e armata macedoneană. Grecii lasă să treacă de granița câte 100 de oameni pe oră sau la două ore. Deci să zicem că în fiecare oră vin cam 100 de oameni aici”, spune Dimitri, un localnic din Gevgelia, șofer de taxi.

Astfel de curse umanitare au loc doar o data la 2-3 zile, doarece și localnicii din Gevgelija sunt săraci și nu își pot permite să îi susțină pe mai mulți refugiați.

Refugiații spun că au fugit să își salveze viața. […]/ integral pe rfi.ro

Călin Neacşu, jurnalist AFP: Am văzut situaţii în care soţul îşi poartă soţia în spinare, ca pe un sac, pentru că nu mai poate merge

Călin Neacșu este jurnalist AFP și se află la frontiera dintre Grecia și Macedonia, în locul în care intră refugiații. Într-un interviu pentru RFI România, el descrie modul în care acești oameni trec mai departe: între două și patru mii de refugiați pe zi, care intră în grupuri de câte 50-100. Sunt ajutați de organizații umanitare, dar localnicii sunt mai degrabă indiferenți.

Rep : Pe la Gevgelija intră în Macedonia sute sau chiar mii de imigranți pe zi. Este un flux nu chiar continuu, este cu sincope, momente mai aglomerate și momente mai libere. Cum e acum?

Răspuns : Acum este ca în zilele precedente un flux constant între 2000 și 4000 de refugiați pe zi, dar aceștia nu intră deodată,  ci sunt lăsați să intre progresiv în grupuri de 50-100, la fiecare la 15-20 de minute. Pare că procedura este rodată și oamenii sunt disciplinați, sunt foarte puține forțe de ordine. Sunt cinci polițiști și cinci militari pe partea macedoneană, asemănător și pe partea grecească. Oamenii intră și așteaptă să primească un document ce le permite prezența legală timp de 72 de ore în Macedonia, timp suficient ca să ajungă la frontiera de nord cu Serbia de unde vor trece mai departe către Ungaria, pe teritoriul UE, care este de fapt ținta lor. Nu numai în Ungaria, ci în inima UE, în Germania,  marea lor majoritate și în Suedia. Acestea sunt țările lor de predilecție.

Rep : Cum arată cei care vin în Macedonia dinspre Grecia?

Răspuns : Marea majoritate sunt foarte tineri,  dar toți sunt oboșiți, prăfuiți. Sunt imagini dramatice, am văzut mame cu bebeluși de 3 sau 6 luni purtându-i în brațe. Sunt situații în care soțul își poartă soția în spinare, ca pe un sac, pentru că nu mai poate merge. Sunt oameni care au parcurs distanțe mari, zeci de kilometri pe jos până să fie transportați cu autobuze sau trenuri. Cei care au bani închiriază taxiuri, se descurcă pentru a se deplasa. Autoritățile locale care vor să scape de ei îi urcă în autobuze sau în trenuri pentru a-i deplasa mai departe. Este un spectacol dezolant să-i vezi pe unii cu câte o geantă în mână, pe alții doar cu ce au pe ei.

Rep : Le oferă cineva un sandviș, o cană cu apă, un fruct?

Răspuns : Aici,  pe partea macedoneană,  Înaltul Comisariat pentru Refugiați și Crucea Roșie au inaugurat un fel de centru de primire ad-hoc, niște containere de metal unde se acordă primele îngrijiri medicale dacă este nevoie și ceva de mâncare. Însă este extrem de spartan ca primire. În ceea ce privește inițiativa locală, lucrurile se petrec la aproximativ șase kilometri de acest orășel de frontieră și în afară de migranți, jurnaliști, oamenii din organizații și forțe locale nu e nimeni. În oraș nici nu simți că drama acestor refugiați se întâmplă la doar câțiva kilometri depărtare.

Rep : Dacă Grecia ar permite unui număr mai mare de migranți să treacă, la Gevgelija ar putea fi procesate toate datele mai rapid?

Răspuns : Dacă toți refugiații de pe insula Lesbos ar ajunge dintr-o dată aici, ar fi un haos total. Acest spațiu prin care se trece este o potecă lată de 5 – 6 metri, pe o distanță de un kilometru de pe partea greacă până în Macedonia unde este un centru de primire care se află lângă o cale ferată unde se află un tren garat în permanență, cu mai multe vagoane care au o capacitate de aproximativ 1000 de persoane. Pe măsură ce sosesc sunt înregistrați, urcați în acest tren și duși către granița de nord. Așteaptă și autobuze. Sunt 10 – 15 autobuze în permanență pregătite, închiriate de autorități, pentru a-i transporta pe refugiați către Serbia. Un număr mare de refugiați sosiți dintr-o dată ar produce un haos de nedescris aici. Scene precum cele de la sfârșitul lui august când s-au revoltat de nerăbdare de a trece în Macedonia și au avut loc acele scene de violență cu grenade lacrimogene și lovituri de baston pentru a pune situația sub control. […]/ integral pe rfi.ro

• Antena3: O barcă ce transporta imigranţi s-a scufundat în Marea Egee. Cel puţin 10 persoane au murit

Cel puţin zece imigranţi extracomunitari s-au înecat duminică, în Marea Egee, după ce ambarcaţiunea cu care încercau să ajungă în Grecia s-a scufundat în condiţii de furtună, afirmă surse citate de Mediafax.

Naufragiul a avut loc duminică dimineaţă în sud-estul Mării Egee.

O ambarcaţiune care transporta imigranţi s-a scufundat în contextul valurilor mari şi a vântului puternic.

Cel puţin zece imigranţi au murit, iar Paza de Coastă elenă a anunţat că bilanţul naufragiului ar putea creşte.

Circa 30 de imigranţi au reuşit să înoate până la Insula Farmakonissi, iar alţi 68 de imigranţi au fost salvaţi de autorităţi.

• Digi24: Liderul Al Qaida cere tinerilor musulmani să comită atacuri pe cont propriu în SUA și Occident

Liderul Al Qaida, egipteanul Ayman al-Zawahri, a cerut astăzi tinerilor musulmani din Statele Unite și din țările occidentale să comită atacuri pe cont propriu pe teritoriul acestor țări și a pledat pentru o mai mare unitate între militanți, informează Reuters, citată Agerpres.

Liderul Al Qaida, egipteanul Ayman al-Zawahri, a cerut tinerilor musulmani din Statele Unite și din țările occidentale să comită atacuri pe cont propriu pe teritoriul acestor țări și a pledat pentru o mai mare unitate între militanți, informează Reuters, citată de Agerpres.

„Fac apel la toți musulmanii care pot lovi țările care fac parte din coaliția cruciaților să nu ezite. Trebuie să ne concentrăm acum să mutăm războiul chiar în căminele și orașele din Occidentul cruciat și în mod special în America”, a mai cerut liderul Al Qaida, într-o înregistrare audio postată duminică online, referindu-se la națiunile care iau parte la coaliția internațională din Irak și Siria al cărei scop este să atace pozițiile grupării teroriste Statul Islamic (SI).

Al-Zawahri a sugerat ca tinerii musulmani din Occident să urmeze exemplul fraților Țarnaev și Kouachi, care au comis atentatele de la maratonul din Boston și respectiv atacurile de la revista Charlie Hebdo din Paris.

Al-Zawahiri, de profesie medic, și-a reiterat poziția cu privire la Statul Islamic, repetând ceea ce a spus într-o înregistrare audio postată miercuri – și anume că, din punctul său de vedere, pretențiile grupării teroriste potrivit căreia ar fi un califat sunt nelegitime, dar că se va alătura jihadiștilor din SI în lupta împotriva forțelor seculare și occidentale din Irak și Siria.

Liderul Al Qaida a făcut totodată apel la unitate între facțiunile islamiste militante din Siria și Irak, unde o coaliție aflată sub comandă occidentală bombardează poziții ale Statului Islamic, dar a admis că este dificil să se obțină o astfel de unitate. Al-Zawahri a cerut formarea unui tribunal independent care aplică legea islamică (Sharia) pentru a soluționa disputele care apar.

• B1: Gigi Becali, în sprijinul refugiaților: Am posibilitatea de 1.000 de locuri, cazare, masă. Îmi ajut țara. Dacă eu cumpăr o insulă în Grecia și duc și acolo 6.000 de imigranți?

Gigi Becali nu rămâne indiferent în fața crizei refugiaților care a provocat haos în întreaga Europă și a decis să vină în ajutorul acestora. Finanțatorul echipei Steaua București a declarat, duminică, că are posibilitatea și își dorește să asigure hrana și cazarea a 1.000 de refugiați, din cei 6.351 care ar urma să fie redistribuiți în România, potrivit noului plan al Comisiei Europene.

“Am posibilitatea de 1.000 de locuri, cazare, masă. Îmi ajut țara. Întâmplarea face să am construit un cămin, care a fost construit ca să angajez oameni din provincie, să lucreze la o firmă de construcții. Căminul este în Berceni. Am spus că vin în ajutorul statului, să-i fie mai ușor să îi supravegheze. Nu vi se pare că e mai bine așa? Am vorbit, acolo au și sală de mese și bucătărie, toate condițiile le au”, a declarat Becali

În plus, latifundiarul de Pipera a declarat că s-a interesat și de achiziționarea unei insule în Grecia, unde ar putea fi cazați 6.000 de imigranți.

“Am vorbit cu o persoană, un sirian, bine cunoscut în comunitate, va veni. Am luat legătura cu el și i-am zis: dacă eu cumpăr o insulă în Grecia și duc acolo 6.000 de imigranți? El mi-a spus că ideea a avut-o și un libanez, dar nu au vrut grecii”, a susținut Becali la Antena 3.

• Cotidianul/ George Bogdan: Valurile de refugiaţi” – pretext pentru intervenţia militară în Siria

Europol a fost informat încă din luna februarie de către serviciile de informaţii turceşti că peste trei mii de jihadişti vor invada Europa sub acoperire de “refugiaţi”. Jihadiştii urmau să vină din Siria şi Irak prin Turcia, şi de acolo, prin Bulgaria şi Ungaria, să ajungă în Uniunea Europeană. Acelaşi avertisment a fost primit în luna mai de Europol din partea unui consilier al guvernului libian. El a transmis că agenţi ai organizaţiei Statul Islamic au fostintroduşi ilegal în Europa în bărcile cu refugiaţi. Acum ei sunt probabil deja instalaţi ca celule teroriste în adormire pe teritoriul Uniunii Europene. Oricând pot fi activaţi.

De ce aceste informaţii sensibile care ţin de securitatea Europei au fost ignorate de eurocraţii de la Bruxelles, şi în special de cancelaria germană? De ce a fost permisă intrarea valurilor de refugiaţi/ imigranţi fără respectarea normelor Schengen, privind identificarea şi amprentarea străinilor la frontierele externe ale Uniunii Europene?

Cu o săptămână în urmă, vicepreşedintele Comisiei Europene a anunţat că abia de acum înainte autorităţile europene, fie prin Europol şi Frontex, vor începe să îi înregistreze pe toţi refugiaţii, să îi amprenteze, să îi selecteze, pentru a discerne care sunt cu adevărat refugiaţi, care imigranţi ilegali sau terorişti infiltraţi. Timmermans a spus că abia acum începe un proces dificil de constituire a unei baze de date cu identităţile celor care iau cu asalt statele europene (mulţi dintre ei au nume false, îşi inventează identităţi noi, doar pentru a profita de pe urma statutului de “refugiat”). Până să înceapă identificarea serioasă a acestor categorii, valurile de imigranţi au trecut nestingherite prin întreaga Europă. Mii dintre ei nu au fost identificaţi sau amprentaţi.

Într-un studiu publicat în revista americană „Front Page Magazine” de către specialistul în contraterorism Robert Spencer (director al organizaţiei JihadistWatch şi autor al cărţii “The Complete Infidel’s Guide to ISIS”), acesta a apreciat că trimiterea de valuri de refugiaţi în Europa poate constitui o strategie a Organizaţiei Statul Islamic. Spencer opinează că, potrivit analiştilor în domeniul securităţii, criza refugiaţilor ar fi o acoperire pentru ceea ce fanaticii musulmani numesc Hijrah – doctrină a migraţiei cu scopuri religioase de a exporta Islamul în teritorii străine. Această migraţie este considerată o altă formă de jihad, prin cucerirea non-militară a unui nou teren pentru a predica valorile Shariei şi ale Coranului în general. Dacă există acest risc, cum de UE nu a reacţionat imediat şi nu a controlat situaţia înainte de a ne vedea în faţa faptului împlinit: invadarea Europei?

O perversă sincronizare de interese ne-a adus în situaţia de faţă. Dorinţa egoistă a Germaniei de a compensa rapid propriul ei deficit demografic şi rata mare de îmbătrânire a populaţiei autohtone, precum şi rentabilitatea economică prin import de mână de lucru ieftină din terţe ţări. Patronatul german, sponsor al creştin-democraţilor Angelei Merkel, face presiuni de ani de zile în acest sens. Statele dezvoltate din UE doresc o astfel de mână de lucru pe piaţa muncii, şi nu din fostele ţări comuniste (devenite între timp state membre UE), pentru că muncitorii din Est, potrivit directivelor europene, trebuie să se bucure de acelaşi tratament nediscriminatoriu ca şi muncitorii autohtoni. În schimb, muncitorii din terţe ţări, sosiţi pe pieţele muncii din statele membre UE, nu beneficiază de aceleaşi avantaje. Ei pot fi exploataţi în voie. Atât de grăbiţi sunt germanii să îşi rezolve această problemă, chiar cu riscul de a-şi ridica în cap Europa, încât au făcut presiuni asupra Parlamentului European (al cărui preşedinte este tot un german, socialistul Martin Schulz) să voteze o rezoluţie prin intermediul căreia să fie acordate “vize umanitare” refugiaţilor, astfel încât aceştia să ajungă în mod legal şi mai repede în Europa. Eurodeputaţii s-au conformat apelului şi au cerut deja amendamente la Codul de Vize al UE, pentru a fi acordate “vizele umanitare”. Ei au cerut chiar statelor membre să creeze posibilitatea de a cere azil în cadrul ambasadelor şi consulatelor lor.

Peste interesul strict german se suprapune dorinţa Statelor Unite, dar şi a unor state puternice din UE, de a interveni militar în Siria pentru lichidarea regimului lui Bashar Al-Assad. Potrivit normelor ONU, o astfel de intervenţie militară “umanitară” justificată (Justifiable Cases of Military Intervention) este aprobată în anumite condiţii. În afară de atrocităţi de război, masacre, un alt criteriu îl reprezintă nevoia de a stopa o criză umanitară care presupune exodul a milioane de refugiaţi, situaţie considerată periculoasă pentru că este văzută ca generatoare de destabilizare regională sau internaţională. Discuţiile de până acum din cadrul Consiliului de Securitate ONU au evocat o eventualitate a intervenţiei militare a Occidentului în Siria pe baza aşa-numitei doctrine R2P: a responsabilităţii de a proteja populaţia (Responsibility to Protect) atunci când atrocităţi au fost comise de conducerea unui stat împotriva propriului popor (pe baza acestui aspect al dreptului internaţional au fost tratate situaţii precum cele din fosta Iugoslavie, Somalia sau Rwanda). În cazul Sirie, nu a putut fi invocată până la capăt această doctrină, considerându-se că regimul lui Bashar Al-Assad luptă nu atât împotriva propriului popor, ci a unor grupări teroriste interaţionale.

Evoluţiile conflictului din Siria permit acum trecerea la o altă justificare legală care are toate şansele să ofere administraţiei Obama pretextul legal, sub mandat ONU, al unei intervenţii militare: cel al situaţiei umanitare dezastruoase (milioane de refugiaţi), considerată ca risc pentru securitatea internaţională. Rezoluţia 929 a Consiliului de Securitate a permis o intervenţie militară umanitară în Rwanda. O astfel de abordare ar putea fi invocată şi în cazul Siriei. Ea justifică intervenţia ca nevoie de a adopta măsuri coercitive în cazul în care guvernul sirian nu este capabil să mai garanteze nevoile de bază ale cetăţenilor săi sau accesul sub protecţie alagenţiilor umanitare internaţionale la cei ale căror nevoi umanitare nu pot fi acoperite. Totodată, poate fi invocat şi riscul atentatelor teroriste pe teritoriul UE generat de sosirea în număr mare a unor jihadişti sub acoperire de “refugiaţi”. După valurile de refugiaţi, care ameninţă să sporească, după eforturile politice şi financiare de a le face faţă, opinia publică occidentală va accepta mai uşor o intervenţie militară în Siria. Conjuncturile au fost jonglate într-o aşa măsură încât ceea ce consideram că ar reprezenta o intervenţie militară pripită în Siria (ca aceea din 2011 în Libia) pare acum nu doar justificată, ci chiar o urgenţă.