Ambasada Israelului si Institutul Elie Wiesel critica numirea OANEI STANCIULESCU la CA al TVR. Cum se apara jurnalista de acuzatiile de PRO-LEGIONARISM si relativizare a HOLOCAUSTULUI/ Mesajul lui OCTAV BJOZA pentru Oana Stanciulescu: ESTI FIICA NOASTRA ADOPTIVA. “Nu putem acuza în bloc, membri ai mişcării legionare, atâta timp cât nu au comis crime, după cum nu acuzăm în bloc, nici membrii partidului comunist”

• Hotnews: Institutul ‘Elie Wiesel’: Desemnarea Oanei Stanciulescu in CA al TVR – incompatibila cu asumarea si promovarea memoriei victimelor Holocaustului

Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania ‘Elie Wiesel’ critica desemnarea Oanei Stanciulescu in Consiliul de Administratie al TVR, considerand ca unele afirmatii ale acesteia au adus atingere memoriei victimelor si supravietuitorilor Holocaustului, potrivit Agerpres.

Reprezentantii institutiei spun ca ”desemnarea Oanei Stanciulescu drept reprezentant in Consiliul de Administratie al TVR, institutie publica, este incompatibila cu asumarea si promovarea memoriei victimelor Holocaustului din Romania”.

”Astfel, pe propriul blog, ea se solidarizeaza cu mesajul ‘(…) in Spania, la Majadahonda, sunt mandru… Mota si Marin (…) sunt Nae Ionescu si sufar pentru rasa alba prins in roza vanturilor (…) sunt Antonescu, Ica si Ion, prins intre Moscova si Berlin (…), sunt George Manu’, identificandu-se explicit cu lideri ai Miscarii Legionare si responsabili pentru Holocaust. De asemenea, in luna august 2015, la un post de televiziune, punea sub semnul intrebarii Holocaustul din Romania cand aprecia ca ‘(…) sunt foarte multe semne de intrebare, trebuie istoricii sa lamureasca. A fost Holocaust in Romania? Unii zic da, unii zic nu (…)’. In urma cu aproape o luna, la o expozitie, indemna la sfidarea legii, spunand ca, ‘daca Legea 217 (legea antilegionara – n.r.) s-ar aplica, noi toti de aici, cand iesim din librarie, ar trebui sa ne astepte niste jandarmi, niste mascati, sa ne urce in duba si sa ne duca la puscarie…’ ”, precizeaza un comunicat al Institutului ‘Elie Wiesel’.

Potrivit sursei citate, ‘asemenea luari de pozitie nu sunt singulare in activitatea publica a Oanei Stanciulescu’.

”Avand in vedere ca asemenea luari de pozitie nu sunt singulare in activitatea publica a doamnei Stanciulescu, precum si faptul ca mesajele radicale sunt tot mai prezente in spatiul comunicarii, ne exprimam ingrijorarea fata de tolerarea cu usurinta a unor astfel de opinii sau atitudini, care, prin pozitia dobandita intr-o institutie publica, pot deveni norma sau discurs acceptabil”, arata reprezentantii Institutului ‘Elie Wiesel’.

In 2004, Presedintia si Guvernul au recunoscut responsabilitatea prioritara a regimului Ion Antonescu pentru tragedia evreilor si romilor din Romania in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, se mai arata in comunicatul Institutului ‘Elie Wiesel’.

• Digi 24: Reacția Ambasadei Statului Israel la București după numirea Oanei Stănciulescu în CA al TVR

Ambasada Statului Israel la Bucureşti a transmis, vineri, o reacţie oficială cu privire la numirea Oanei Stănciulescu în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al TVR, precizând că jurnalista a pus la îndoială existenţa Holocaustului și s-a identificat cu lideri legionari din România.

„Ambasada Statului Israel la București a aflat cu îngrijorare despre numirea într-o funcție-cheie, în cadrul Televiziunii de Stat, a doamnei Oana Stănciulescu, jurnalist cu experiență, dar cu nenumărate exprimări publice antisemite și simpatii vădite față de Mișcarea Legionară. Amintim că, prin afirmațiile sale, doamna Stănciulescu a pus la îndoială existența Holocaustului și s-a identificat cu lideri ai Mișcării Legionare, responsabili pentru ororile Holocaustului din România”, se arată în reacția oficială a ambasadei statului Israel cu privire la numirea Oanei Stănciulescu în CA al TVR.

Reprezentanţa diplomatică apreciază că decizia de numire a Oanei Stănciulescu poate avea impact negativ în ceea ce priveşte promovarea valorilor democraţiei.

„Dorim să atragem atenția că o astfel de decizie poate avea un impact negativ semnificativ în ceea ce privește prezentarea obiectivă a faptelor istorice și promovarea valorilor democrației, cu precădere asupra noilor generații, vulnerabile în fața unor eventuale dezinformări”, se mai precizează în comunicat.

În urma unor afirmaţii făcute în anul 2015, jurnalista Oana Stănciulescu a fost acuzată de neolegionarism şi promovarea ideilor de extremă dreapta.

Oana Stănciulescu a fost propusă de Partidul Naţional Liberal pentru a face parte din Consiliul de Administraţie (CA) al TVR.

Vă reamintim că profesori universitari, analiști, publiciști și jurnaliști au trimis pe 17 martie o scrisoare de protest conducerii PNL. Semnatarii scrisorii spun că Oana Stănciulescu a combătut legea antilegionară și eroizează personalități „de orientare legionară, xenofobă, antieuropeană și antidemocrată”.

• DC News:

Oana Stănciulescu răspunde criticilor conform cărora unele afirmații ale acesteia au adus atingere memoriei victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului.

“Ca jurnalist și ca persoană responsabilă nu pot ignora criticile care mi-au fost aduse public în ultimele zile, cu deosebire recentul comunicat al Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”. Din respect pentru misiunea și activitatea acestei instituții doresc să fac o serie de precizări cu privire la faptele și ideile care îmi sunt reproșate.

Întreaga mea carieră, precum și convingerile mele personale, nu sunt în niciun fel de natură să justifice acuze de antisemitism sau de negare a holocaustului. Dimpotrivă, m-am așezat întotdeauna de partea valorilor democratice, pe care le împărtășesc și pe care m-am străduit să le urmez întotdeauna. Democrația este, din punctul meu de vedere, opusă atât comunismului cât și fascismului, cele două flageluri totalitare care au desfigurat Europa și lumea în secolul trecut. Democrația este adevăratul anti-fascism, precum și adevăratul anti-comunism. Nu am nicio ezitare în a recunoaște în holocaust ceea ce istoricii au demonstrat deja de decenii: o acțiune criminală, condusă de către stat, planificată, calculată, la scară industrială, având ca scop exterminarea evreilor din Europa. Nicio persoană cu minimă educație și de bună credință nu poate nega caracterul sinistru al unei acțiuni care în numai cinci ani a dus la moartea a 11 milioane de persoane, alese ca țintă pentru simpla lor apartenență etnică.

Eu însămi mi-am dedicat mulți ani pentru recuperarea memoriei unei alte atrocități politice a secolului trecut, anume crimele comunismului în România. Ca jurnalist m-am apropiat în mod firesc de acest subiect încă din anii 1990. Am dedicat articole numeroase unor personalități istorice democratice ale României care au pierit sau au îndurat ani de prizonierat în închisorile regimului comunist, precum Iuliu Maniu, Corneliu Coposu sau Ion Mihalache. Singura mea dorință a fost ca adevărul despre crimele comuniste să ajungă la public. Situația multora dintre prizonierii politici încă nu este clarificată și fără îndoială că mai sunt numeroase studii de făcut în această privință. Este binecunoscut faptul că între deținuții politici s-au aflat și legionari, dar ei nu reprezintă majoritatea. Cunoașterea istoriei sistemului concentraționar comunist în România îi include, însă și pe aceștia. Atunci când m-am referit la unii dintre ei nu m-am raliat în niciun fel opiniilor lor politice, ideologiei antisemite și nici nu am cauționat utilizarea violenței în politică sau a oricărei forme de ură etnică. Singurul lucru pe care l-am afirmat, în legătură cu unii dintre intelectualii care s-au asociat în activitatea politică cu diverse forme ale fascismului, precum Mircea Vulcănescu sau Gheorghe Brătianu, este faptul că trebuie să găsim o cale de a face distincțiile care pot fi făcute între opera lor intelectuală și alegerile lor politice. Amintesc faptul că România nu este singulară în această privință. Opera unor intelectuali poate și mai vinovați prin pro-fascismul lor activ, precum Heidegger în Germania, Louis-Ferdinand Céline în Franța sau Ezra Pound în cultura americană, continuă să fie studiată, publicată, face parte din patrimoniul culturii universale, fără ca autorii să fie în felul acesta scuzați în vreun fel pentru culpele lor politice. Acesta a fost sensul integral al criticilor pe care le-am adus anumitor pasaje din textul Legii 217 și în niciun caz nu am inteționat să propun disculparea fascismului și a crimelor sale în România.

Holocaustul și crimele comunismului sunt două realități istorice atroce, între care nu putem face comparații și ierarhii. Nu trebuie să le confundăm, nu trebuie să considerăm o categorie de crime mai puțin importantă decât alta, nu se pot face ierarhii în privința unor astfel de subiecte. Singura cale prin care pot fi combătute asemenea derapaje este democrația. Iar pentru mine libertățile democratice, în primul rând libertatea de opinie și de expresie, sunt esențiale. Le-am apărat întotdeauna și le voi apăra în continuare. Iată de ce consider nedrepte și nemeritate afirmațiile care s-au făcut în legătură cu mine în recentul comunicat al Institutului “Elie Wiesel” “, spune Oana Stănciulescu.

Oana Stănciulescu a transmis o scrisoare deschisă către Amabasada Statului Israel la București, după ce reprezentanța diplomatică s-a declarat “îngrijorată” de numirea jurnalistei în CA TVR. Pornind de la presupunerea că Ambasada nu a avut ocazia să efectueze o documentare temeinică pe tema intervențiilor sale publice legate pe subiectul Legii 217/2015, Oana Stănciulescu face trimitere la un material video cu declarații ale sale privind subiectele aduse în discuție de detractorii săi. În plus, jurnalista face și un apel către ambasadorul Statului Israel în România, Tamar Samash, de a exprima “un punct de vedere actualizat” după vizionarea clipului. 

„Ambasada Statului Israel la București a aflat cu îngrijorare despre numirea într-o funcție-cheie, în cadrul Televiziunii de Stat, a doamnei Oana Stănciulescu, jurnalist cu experiență, dar cu nenumărate exprimări publice antisemite și simpatii vădite față de Mișcarea Legionară. Amintim că, prin afirmațiile sale, doamna Stănciulescu a pus la îndoială existența Holocaustului și s-a identificat cu lideri ai Mișcării Legionare, responsabili pentru ororile Holocaustului din România”, se arăta în reacția oficială a Ambasadei statului Israel privind numirea jurnalisteioanei Stănciulescu în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al TVR.

Vă prezentăm integral scrisoarea deschisă trimisă de Oana Stanciulescu către Ambasada Statului Israel la Bucureşti, în urma recției oficiale legată de acest subiect.

“Excelenţei Sale doamna Tamar Samash, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Statului Israel în România”

Doamnă Ambasador,

Am primit cu multă dezamăgire vestea că misiunea diplomatică a Israelului la Bucureşti şi-a exprimat un punct de vedere atât de dur – și, după cum voi arăta în această scrisoare, nefundamentat – cu privire la persoana şi activitatea mea jurnalistică. Deși odată cu nominalizarea în Consiliul de Administrație al Televiziunii Române, atacurile la adresa mea au fost declanșate brusc și din zone politice sau administrative care nu-și exprimaseră anterior nicio nemulțumire cu privire la prestația mea publică, am avut convingerea că ultimele zile au permis oricui interesat de acest scandal artificial să se convingă singur cu privire la validitatea “acuzațiilor” ce mi se aduc.

Constat, însă, ca îmi revine obligația de a-mi demonstra “nevinovația”, deși unul dintre principiile fundamentale ale democrației – în numele căreia activează acuzatorii mei publici – ne învață că acuzațiile trebuie probate, nu demontate.

Această scrisoare deschisă adresată Excelenței Voastre e însoțită de un scurt material video, o sinteză a celor mai relevante declarații ale mele cu privire la subiectele aduse în discuție de detractorii mei. Am preferat să fac apel la arhiva de presă în locul unei scrisori de intenție, pentru că nu aș vrea să las nimănui senzația că discursul sau convingerile mele pot suferi modificări în funcție de numărul semnatarilor unei scrisori insultătoare. Așadar, vă trimit acest clip video, un colaj al mai multor intervenții pe care le-am avut pe subiectul Legii 217/2015, pentru că dezbaterile privind acest act normativ sunt cele care au servit drept pretext pentru atacul subit lansat odată cu nominalizarea mea în CA al TVR.

Am fost acuzață de susținerea Mișcării Legionare. În înregistrarea anexată, de câteva ori și pe parcursul mai multor emisiuni – toate realizate înainte de a fi calomniată public –, spun (cu regret mă văd în situația de a mă autocita): “Nu sunt legionară, simpatizez cu partidele istorice, PNȚ și PNL, de la începutul anilor 1990” (…) Aș vrea să menționez, și voi face asta ca un laitmotiv toată seara, că nu sunt legionară. (…) Felicit comunitatea evreiască, am facut-o de atâtea ori, pentru că își apără drepturile. Își apără valorile, eroii, suferințele. Știu să o facă. Ar fi bine să știm și noi. (…) Cum nu vorbesc nici despre crimele lui Sima, ale legionarilor, cu care nu sunt, Doamne ferește, de acord nici eu și nici vreun om zdravăn la cap (…) Nu suntem de acord cu minimalizarea Holocaustului, nu suntem de acord cu excesele, crimele abominabile făcute de Mișcarea Legionară”.

Am fost acuzată, și aceasta e motivul pentru care calomniatorii mei, indiferent de funcția publică pe care o dețin, vor răspunde în fața instanței de judecată, de negarea sau punerea sub semnul întrebării a Holocaustului. Deși o astfel de acuzație abjectă nu ar trebui nici măcar ascultată, cu atât mai puțin luată în considerare, pentru apărarea reputației mele în fața acestei infamii, lămuresc (tot cu citate din emisiuni anterioare nominalizarii mele ca membru in CA al TVR) poziția mea exprimată public: “Nu e vorba despre Holocaust, nu e vorba despre evrei, toată lumea trebuie să înțeleagă că nu asta punem în discuție (privind dezbaterile pe Legea 217/2015), ferească Dumnezeu! (…) Eu nu discut aici și cred că niciun om zdravăn la cap din România nu discută despre Holocaust. Nu vorbim despre minimalizare (…) Noua lege a lui Crin Antonescu adaugă si minimalizarea (ca infracțiune, privind Holocaustul). În regulă. Să se facă închisoare și pentru minimalizarea Holocaustului. Nu despre asta vorbesc eu”.

În aceste condiții, pornind de la presupunerea că Ambasada nu a avut ocazia să efectueze o documentare temeinică pe tema intervențiilor mele publice, și nici nu ar fi avut de ce să o facă, fac apel la Excelența Voastră pentru a exprima un punct de vedere actualizat, după vizionarea înregistrărilor pe care le trimit.

Mi-e greu să cred că un om care spune “nu contest Holocaustul și niciun om zdravăn la cap nu cred că o face” poate fi acuzat, altfel decât printr-o manipulare, de negarea suferințelor evreilor în ce de-al Doilea Război Mondial.Mi-e greu să accept că unui om care declară în repetate rânduri “nu sunt legionar” i se poate aduce acuzația că își declară apartenența la Mișcarea legionară.

Și mi-e absolut imposibil să admit că, după publicarea de către mine a acestui material video extrem de relevant, un om de bună credință își poate menține acuzațiile la adresa mea.

https://www.youtube.com/watch?v=SVf8WJ9mEng

Cu stimă, Oana Stănciulescu”

Oana Stănciulescu, a cărei numire în CA al TVR este contestată de 28 de semnatari ai unei scrisori deschise către PNL, a primit un sprijin important.  Asociația Foștilor Deținuți Politici a dat publicității un mesaj de susținere pentru jurnalista Oana Stănciulescu. AFDPR arată că atacul la Oana Stănciulescu ne aminteşte de anii 40-50, când demascările, înfierările proletare erau la modă şi la tot pasul erau reacţionari, sabotori şi duşmani ai poporului. ”Nu putem tolera tupeul unora, care după ce au lins prin toate locurile nevăzute nici de soare, îşi permit să ne dea lecţii în ale democraţiei autentice”, scrie Octav Bojza în mesajul de susținere pentru Oana Stănciulescu.

Iată scrisoarea deschisă dată publicității de AFDPR:

“Foştii deţinuţi politici şi alte victime ale dictaturii comuniste, suntem şi vom rămâne alături de tine, OANA STĂNCIULESCU. Eşti fiica noastră adoptivă pentru că, în activitatea ta jurnalistică, ai dat dovadă de verticalitate, echidistanţă şi moralitate, respectându-ţi întrutotul colegii de breaslă.

Fii tu însuţi în continuare! Nu te undui după cum ţi se cere, ci rămâi demnă, după cum ai fost dintotdeauna.
În calitatea mea de Preşedinte al AFDPR, subliniez pentru a nu ştiu câta oară, că, atât de acasă cât şi din temniţele şi lagărele de exterminare comuniste, am fost educat în spiritul dragostei, al iubirii celui de aproape, al iertării, dar fără a te apleca.

Atât eu, cât şi cei pe care îi reprezint nu acceptăm extremisme, fie ele de dreapta sau de stânga. Nu acceptăm xenofobia şi nici antisemitismul.

Nu suntem dintre aceia care spunem una şi facem alta! Dar nici nu putem tolera tupeul unora, care după ce au lins prin toate locurile nevăzute nici de soare, îşi permit să ne dea lecţii în ale democraţiei autentice.
Vigilenţa exacerbată ne aminteşte de anii 40-50, când demascările, înfierările proletare erau la modă şi la tot pasul erau reacţionari, sabotori şi duşmani ai poporului.

Să fi uitat cu toţii că, cei ce acuzau, constituiau pleava societăţii româneşti?
Nu vom accepta niciodată crimele, deşi noi am avut parte de ele!
Nu vom accepta niciodată fărâmiţarea rezistenţei anticomuniste, pe criterii politice, etnice sau de culte!
Nu vom accepta falsificarea istoriei recente a României, prin diminuarea rezistenţei anticomuniste!
Nu putem acuza în bloc, membri ai mişcării legionare, atâta timp cât nu au comis crime, după cum nu acuzăm în bloc, nici membrii partidului comunist – ilegitim şi criminal.

Cât vom mai tolera ca fiind corecte sentinţele „imbecile” date de tribunalele poporului?
Ce va mai rămâne din această ţară fără mari militari, mari scriitori, mari filozofi sau mari duhovnici?
Mai amintesc aici că, cei care au dat jos de pe pereţi pe mai marii partidului comunist, au fost condamnaţi la moarte şi executaţi.

Unde eraţi fraţilor, la începutul anilor 1990, când în Parlamentul României erau şi criminali din partidul comunist? Vă lovise amnezia?!

Dacă dorim cu adevărat, reconciliere naţională, puneţi-vă mai întâi, cenuşă în cap!
Hai să căutăm ceea ce ne uneşte şi nu ceea ce ne dezbină, până nu este prea târziu!
Chiar nu realizăm pericolul în care se află ţara? Criza morală fără precedent, dezastrul economic şi demografic?

Chiar nu realizăm că hoţia, corupţia şi minciuna au ajuns la rangul de politică de stat?!
Aflăm cu stupoare deschiderea muzeului „Casa Ceauşeştilor”, că despre muzeul crimelor comunismului, mai putem aştepta!

Asta însemnăm noi pentru clasa politică, adică noi, aceia care ne-am jertfit vieţile întru salvarea demnităţii acestui neam.

OANA, îţi mulţumim că trăieşti, gândeşti şi te exprimi la fel ca noi!
Rămâi cum ai fost, rămâi cum eşti.

PREŞEDINTE AFDPR,
OCTAV BJOZA
21 martie 2016

Marilena Rotaru: Regele Mihai a citat din Vintila Horia. Sunt alături de Oana Stănciulescu

Ziarista Marilena Rotaru își arată susținerea față de Oana Stănciulescu după ce profesori, jurnaliști și publiciști au semnat o scrisoare prin care cer conducerii PNL să n-o susțină ca membră în Consiliul de Administrație al TVR.

În rândurile de mai jos vă prezentăm opinia Marilenei Rotaru:

“Sunt solidară cu Oana Stănciulescu și-mi asum “întreaga vină” de a respecta și cultiva valorile patrimoniului spiritual românesc, valori care s-au impus și se impun pe cu totul alte criterii decât cele stabilite de “cadrele” nu știu căror entități, semănătoare de ură, frică, denunț, și tot ce ține de aceste mizerii pe care nu le încape nici o democrație din lume. Urmașii bolșevicilor din 46-50 vor din nou să aresteze gândirea! Obiectul muncii lor sunt listele pe care se află cine are voie și cine nu are voie să facă parte din această lume!

De 26 de ani sunt pe aceste liste, o țintă permanentă în comentariile-acuzații pe blogul lui Laszlo Alexandru și pe site-ul Institutului Elie Wiesel. Cu ce am greșit? Cu interviul, cartea, filmul și orice altceva impune rostirea numelui lui Vintilă Horia. Cu încălcarea deciziilor Tribunalului Poporului din anii 1945-1950, care a condamnat întreaga elită politică și culturală a țării. Ca urmare, tot acolo, am căpătat aceleași etichete ca și Vintilă Horia. Nu contează că în cadrul serialului Memoria Exilului Românesc am făcut interviuri și documentare și cu Marele Rabin Alexandru Șafran, cu Nicoleta Franck, cu Vladimir Cosma, cu Margareta Sterian. Documentarele făcute înainte de 1989 cu Margareta Sterian, supuse cenzurii comuniste, nu au putut fi difuzate decât la începutul lui 1990. N-am auzit în 1984 glasul Institutului Elie Wiesel. Nu conta cenzura aplicată de aceeași care astăzi vorbesc și trimit hârtii amenințătoare din partea aceluiași institut. Contează doar câteva citate trunchiate și rupte din context din sentința lui Vintilă Horia, și din versuri profund creștine scrise de martiri ai acestui neam în închisorile comuniste. Contextul celor care au făcut apologia comunismului este înțeles și scuzat. Contextul în care a scris majoritatea intelectualității românești dintre cele două războaie mondiale nu contează.

În timpul “Pieții Universității” din 1990 soseau la televiziune bilețele și scrisori în care eram etichetată, ca toți ceilalți din piață, “legionară”. În martie 1990 făcusem primul interviu cu Vintilă Horia și, într-o “anumită” presă de atunci și în Consiliul de conducere al televiziune, se spunea că l-am intervievat pe Horia Sima. Și dacă l-aș fi intervievat?! Un jurnalist cu adevărat liber se situează în afara oricăror comandamente. Un astfel de jurnalist ar fi trebuit să facă interviuri și cu Hitler și cu Stalin.

Marilena Rotaru, concediată pentru delict de opinie

În 31 octombrie 1991, la șase luni de la concedierea lui Vartan Arachelian, am fost și eu concediată din Televiziunea Română, pentru delict de opinie: manifestări promonarhiste, antifeseniste, orientare de dreapta. În vara lui 1992 am câștigat procesul. Doamna Doina Cornea vorbise, în cadrul unui eveniment consacrat drepturilor omului, la Frankfurt, despre lipsa libertății de expresie din România, dând cele două exemple din singura, pe atunci, televiziune din țară. Ion Iliescu a trebuit să cedeze. M-am întors în televiziune, dar nu mai aveam voie să fac emisiuni în direct și, pentru a rosti adevărul, mă aflam din nou, pe contrasens. Primeam continuu, semne. Scrisori pline de abjecții și amenințări, diferite agresiuni asupra locuinței și a mașinii. În ianuarie 1999, după avanpremiera filmului “Întoarcerea lui Vintilă Horia”, mi s-au tăiat frânele automobilului. Dumnezeu m-a apărat. De un sfert de secol am constatat și constat același lucru: că libertatea fără dreptate nu are valoare. Mai aproape de zilele noastre am trăit aceeași încălcare a libertății de expresie, acum doi ani, când mi s-a interzis să mai realizez “Ora Regelui”.

De câteva luni, de când am demisionat din A.N.R.M., aceleași acuzații, de susținătoare a valorii scriitorului Vintilă Horia, sunt distribuite pe facebook și la telefon de către unii membri ai conducerii alianței. Ce filială destoinică are Institutul Elie Wiesel în Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei! Câți dintre membri acestei alianțe știu că în 1991, invitat la Viena la un eveniment dedicat căderii comunismului, Regele Mihai, în cuvântul său, l-a numit și l-a citat pe Vintilă Horia: “Mai devreme sau mai târziu, fiecare lucru și fiecare ființă se vor întoarce la locul lor, pentru ca ordinea divină să nu aibă de suferit.” Câți?!

Nu evreii, nu românii, nu francezii, sau oricare alte etnii sunt responsabili și responsabile de crearea și întreținerea acestor atacuri, ci, așa cum spunea Vintilă Horia, “dușmanii omului”.

Domnii de la Institutul Wiesel ne invită să fim “democrați și europeni”

Puși în fața documentelor al căror adevăr răstoarnă argumentele Tribunalului Poporului, diverși domni de la Institutul Wiesel ne invită să fim “democrați și europeni”, în accepția de “insipid, inodor, incolor”. Nu poți fi european fără să fii român, francez, englez ș.a.md. A fi cu adevărat european înseamnă să participi cu toate valorile tale naționale la patrimoniul universal, nu a renunța la ele. Tudor Vianu, care colabora la revista “Gândirea” ca și Vintilă Horia, scria în studiile sale: “Fiind foarte român, Eminescu este universal.”

De ce trăim toate aceste zvârcoliri ale urii și nepotolitei învrăjbiri?! Pentru că nu s-a făcut adevăratul proces al comunismului. S-a scris doar o prefață în care cele mai adânci răni au fost ocolite intenționat, pentru a disculpa și a favoriza. Procesul comunismului, sistem criminal care a cuprins o mare parte a hărții acestei lumi, și a distrus popoare întregi, nu poate favoriza pe nimeni. Curaj, Oana! N-ai făcut decât să-ți împlinești misiunea, sau, cum spune românul, “tot răul spre bine!” Îți dedic și eu aceste două versuri de Ezra Pound, pe care le port mereu aprinse în minte și în inimă, de când le-am citit, în traducerea Margaretei Sterian: “Numai aceea ce iubești cu-adevărat, rămâne/ Restul e zgură…”