FILMUL SPIONILOR BLACK CUBE ARE SI O POVESTE ROMANTICA. Auto-contrazicerile sefei DNA, Laura Codruta Kovesi

• Cotidianul/ Ion Spanu: Reacţii la prima vedere. Laura Codruța Kovesi se încurcă în dosarul “spionilor” israelieni

Cine a urmărit cu atenţie interviul Codruţei Kovsi laEuropa FM a observat dorinţa şefei DNA de a se închide„Dosarul spionilor Mosad”. Spre deosebire de acum o lună, cînd jubila cu acelaşi caz, pe care-l dorea trambulina sa spre vîrful Puterii. Oare, ce s-a întîmplat între timp?

Înainte de a analiza motivele acestei schimbări radicale de poziţie, să vedem ce a declarat Laura Codruţa Kovesi în acel interviu:

– „Nu am aflat cine mi-a spionat familia. Nu toate informaţiile care au apărut în spaţiul public sunt reale, nimeni din familia mea nu a avut conturile sparte, nu au fost monitorizaţi. Nu toată familia mea a avut conturile de email sparte. Au fost pe parcursul unei zile şi jumătate nenumărate telefoane care au fost date familiei mele și unor prieteni apropiați. Nimeni din persoanele apropiate nu a dat acest curs. Nu există email-uri sparte. Căsuţa mea de email nu a fost spartă, nici a tatălui, nici a fratelui meu, nici a unor prieteni”.

– „Căsuțele de email care au fost sparte aparțin unor persoane cu care nu am avut niciun fel de contact niciodată sau niciun fel de contact în ultimii 8…10 ani. Una din informații a fost despre fostul meu soț cu care eu nu am mai vorbit după divorț. Deci sunt persoane ale căror mailuri au fost sparte și cu care eu nu am niciun fel de legătură personală, pe unii din ei nici nu-i cunosc. Probabil a fost o monitorizare care a vizat DNA în general.”

– „Doar pe parcursul unei zile şi jumătate s-au dat telefoane familiei mele şi unor prieteni, prin care s-a încercat aflarea unor informaţii. Sunt persoane ale căror e-mailuri au fost sparte şi nu au niciun fel de legătură cu mine. Nu cred că a fost o monitorizare a mea personală”.

– „Am dat declaraţii la DIICOT, declaraţii în calitate de martor cu privire la ce s-a întâmplat. Membrii familiei mele au fost audiaţi, inclusiv tatăl meu, tot în calitate de martor”.

– „Când sună un necunoscut şi îţi cere date personale și adresa de email și face tot felul de încercări nereușitenu ştiu dacă e profesionist sau nu. Ce vă spun e că nimeni nu a dat curs niciunui fel de încercarea de a afla date. Nu ştiu cine a cerut acest lucru. Sunt convinsă că procurorii DIICOT vor afla cine este clientul, vor lămuri toate detaliile. Nu sunt speriată, de ce să fiu speriată? Întotdeuna am respectat legea, nu am nicio teamă de absolut nimic. Se urmărește intimidarea sistemului judiciar.”

PENTRU CE AU FOST ARESTAŢI CEI DOI ISRAELIENI DE LA „BLACK CUBE”?

Această parte a interviului, cea despre „Operaţiunea Mosad” poate fi accesată la adresa http://www.europafm.ro/kovesi-am-fost-audiata-ca-martor-de-procurorii-diicot-in-dosarul-de-spionaj/. Veţi observa că întrebările moderatoarei Anca Grădinaru au cam iritat-o pe Laura Codruţa Kovesi, deşi ele erau acelea despre care s-a discutat continuu în ultimele 40 de zile:

– „Rep: Ultimul subiect: aţi aflat cine va monitorizat familia?

– LCK: Pînă în acest moment nu, dar nu toate informaţiile care au apărut în spaţiul public sunt reale, nimeni din familia mea nu a avut conturile sparte, nu au fost monitorizaţi!”

– „Rep.: Dar s-a dedus din Comunicat şi din mandatul de arestare emis atunci că s-a intrat în căsuţa dvs. poştală, că s-au copiat informaţii…

– LCK: Vă rog să citiţi cu atenţie Comunicatul de presă, căsuţa mea de e-mail nu a fost spartă, nici a tatălui meu, nici a fratelui meu… Cele care au fost sparte aparţin unor persoane cu care eu nu am avut nici un fel de contact niciodatăsau în ultimii 8 ani”!

Sîntem şi noi, desigur, în posesia documentelor invocate de Laura Codruţa Kovesi, respectiv Comunicatul DIICOT şiMandatul de arestare pentru unul dintre „spioni”! Să le revedem, pentru că dacă Kovesi are dreptate atunci se pune întrebarea firească: DE CE AU FOST ARESTAŢI „SPIONII”?.

„COMUNICATUL DIICOT din 06.04.2016:

La data de 03.04.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpaţilor:

WEINER RON pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor informatice, în formă continuată, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice.

GECLOWICZ DAVID pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la acces ilegal la un sistem informatic, complicitate la transfer neautorizat de date informatice, complicitate la alterarea integrităţii datelor informatice şi complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice.

În cauză, există suspiciunea rezonabilă că pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul unei firme israeliene, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv/Israel cât şi în Londra/UK, împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei, printre care şi cei doi inculpaţi, WEINER RON şi GECLOWICZ DAVID au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice, constând în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, producătoare de temeri, precum şiatacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea şi transferul fără drept a conţinutului acestora.

În cadrul grupării astfel constituite, cei doi inculpaţi aveau roluri şi sarcini precis trasate de către cei doi lideri, respectiv inculpatul WEINER RON răspundea de partea tehnico-informatică a activităţii, deţinând cunoştinţele informatice necesare, ocupându-se de atacurile de phishing şi de compromiterea efectivă a conturilor de e-mail, în timp ce, în prealabil, inculpatul GECLOWICZ DAVID era cel care răspundea de contactarea telefonică a persoanelor din familia şi anturajul persoanei publice vizate şi de obţinerea datelor de contact necesare, mai precis adresele exacte de e-mail, care în continuare formau ţinta atacurilor informatice.

În continuarea demersului infracţional, inculpatul WEINER RON, introducând fără drept credenţialele titularilor legitimi, a accesat în mod repetat şi fără drept, (fără autorizarea/consimţământul deţinătorilor şi utilizatorilor legitimi), respectiv prin încălcarea măsurilor de securitate (id-uri şi parolele de autentificare) căsuţele de e-mail (spaţiul alocat de furnizorul de servicii conturilor clienţilor), sisteme informatice aparţinând unui număr de trei persoane vătămate. După ce în prealabilautorul a accesat respectivele conturile on-line şi a preluat controlul asupra acestora, a luat astfel cunoştinţă de informaţiile şi corespondenţa privată stocate în cadrul respectivelor conturi compromise, date informatice pe care le-a copiat şi le-a transferat în mod neautorizat în propriul sistem informatic, producându-se în acest fel modificări inerente în conţinutul conturilor atacate.

La data 03.04.2016 Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea inculpaţilor pentru o perioadă de 30 de zile. Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public precizăm că, raportat la infracţiunile care fac obiectul urmăririi penale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu are calitate procesuală la acest moment. Acţiunea a fost efectuată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DCCO şi DGPMB. În cauză s-a colaborat cu Serviciul Român de Informații, în condiţiile legii”.

Imediat după apariţia acestui Comunicat, Laura Codruţa Kovesi a apărut în repetate rînduri la TV ca o eroină care se luptă cu ditamai Mosad-ul, comentînd zecile de articole apărute în toată presa! Iată ce scria AGERPRES după un interviu cu şeful DIICOT: „Săptămâna trecută, Tribunalul București a admis cererea procurorilor DIICOT de prelungire cu 30 de zile a mandatelor de arestare preventivă emise pe numele celor doi angajați ai firmei israeliene Black Cube, Weiner Ron și Geclowicz David, inculpați în dosarul de hărțuire a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi”!

Deci, nu este nici o îndoială că este vorba despre un dosar în care partea vătămată este Laura Codruţa Kovesi, iar cele „3 persoanele vătămate” sînt apropiaţi ai săi. Dacă Laura Codruţa Kovesi spune acum că nu are nici o legătură cu acţiunile celor 4 „spioni” de la Black Cube, atunci de ce nu a negat acest fapt imediat ce a apărut informaţia respectivă? Şi de ce este dînsa„parte vătămată” dacă nu i s-a spart e-mail-ul? Iar, peste toate acestea, de ce au fost arestaţi „spionii” dacă „partea vătămată” spune că nu i s-a întîmplat nimic?

Observăm diferenţa de comportament a Laurei Codruţa Kovesi între momentul iniţial, cînd se fălea că a fost spionată de Mosad, şi cel de acum, cînd fuge ca de dracul de recunoaşterea statutului de „parte vătămată”! Este cît se poate de clar că acest comportament diferit are legătură cu primele dezvăluiri apărute în „Caţavencii”, legate de iubitul său, Florin Nemeş, director de PR la Digi 24, precum şi declaraţiile şefilor de la Black Cube, care au spus că „spionii” aveau misiunea de a o compromite pe Laura Codruţa Kovesi pentru acte de corupţie!

Ca lucrurile să fie şi mai clare, iată şi al doilea document la care ne-a trimis Laura Codruţa Kovesi în interviu de la Europa FM, adică Mandatul de arestare pentru unul dintre „spioni”, mai exact pentru Geclowicz David, născut în Belgia, avînd domiciliul actual în Marea Britanie:

În acest Mandat de arestare citim cît se poate de clar că „Mobilul întregii activităţi infracţionale” al „spionilor” a fost „compromiterea imaginii procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România”! După cum ştim noi, numele acestui procuror şef al DNA este încă LAURA CODRUŢA KOVESI. Deci, procurorii spun explicit că toate acele infracţiuni pentru care 2 dintre„spioni” sînt arestaţi sînt:

– infracţiuni informatice

– compromiterea conturilor de poştă electronică

– violarea secretului corespondenţei

– copierea şi transferul datelor din mail

– compromiterea efectivă a conturilor de e-mail

– au accesat în mod repetat căsuţele de e-mail ale celor 3 persoane vizate

– au preluat controlul asupra e-mail-urilor.

Şi atunci, pe ce s-a bazat Codruţa Kovesi cînd i-a spus jurnalistei de la „Europa FM”: „Vă rog să citiţi cu atenţie Comunicatul de presă, căsuţa mea de e-mail nu a fost spartă, nici a tatălui meu, nici a fratelui meu… Cele care au fost sparte aparţin unor persoane cu care eu nu am avut nici un fel de contact niciodată”? A crezut că toată lumea e proastă şi numai ea este deşteapta pămîntului? Sau se crede pe terenul de baschet, fentînd, de data aceasta, logica elementară?

Ori, mai degrabă, aşa cum am scris acum cîteva zile în cotidianul.ro (http://www.cotidianul.ro/kovesi-minte-de-ingheata-apele-nu-i-cunoaste-pe-fostul-sot-si-pe-actualul-sau-iubit-280705/), înspăimîntată de ceea ce au descoperit „spionii” în investigaţia lor, a decis să nege orice evidenţă, astfel încît atunci cînd toate amănuntele vor ieşi la iveală să spună că sînt minciuni, întrucît e-mail-ul ei n-a fost spart de nimeni? Kovesi spunea în acel interviu: „Nu sunt speriată, de ce să fiu speriată? Şi atunci de ce încearcă acum să nege ceea ce spun procurorii DIICOT că au făcut „spionii” Mosad? Dacă nu de frică, atunci de ce?

Dar cel mai grav lucru comis de Codruţa Kovesi este că implică instituţia pe care o conduce şi chiar întregul sistem juridic în scandalul în care doar dumneaei este personaj central, atunci cînd spune: „Se urmărește intimidarea sistemului judiciar”. Ce vorbeşti, e ca în poezia aceea proletcultistă: „Dai în mine, dai în tine, dai în fabrici şi uzine”? Aici trebuie să recunoaştem că-i dăm dreptate lui Traian Băsescu (la urma urmei, tatăl spiritual al şefei DNA), care spunea într-o emisiune: „Kovesi se crede exponentul dumnezeiesc al Justiţiei”!

Dacă e să înţelegem ceva, cît de cît, este că Laurei Codruţa Kovesi îi este greu să cadă de pe calul pe care s-a cocoţat în aceşti ani, cînd a fost lăudată de toată lumea, a fost decorată şi premiată de ambasade. Este un sentiment greu de suportat, dar şi responsabilitatea ei este, sau ar trebui să fie, uriaşă, căci în pixul său şi al subalternilor săi stau destinele unor oameni. Kovesi trebuie să înţeleagă, odată pentru totdeauna, că adevăratul scop al instituţiei pe care o conduce este eradicarea corupţiei, lupta pentru respectarea legii, apărarea statului de drept, şi nu ridicarea propriilor sale statui de ceară !

Astfel de minciuni sfruntate, în văzul tuturor, precum cele din ultimele sale apariţii publice, nu fac altceva decît să pună problema unor deviaţii comportamentale extrem de periculoase ale Codruţei Kovesi, care reprezintă adevăratul pericol pentru sistemul judiciar! Lucruri pe care le-au subliniat deseori şefii asociaţiilor magistraţilor din România chiar în adrese către CSM sau în luări publice de atitudine faţă de multele devieri de la principiile de drept după care trebuie să se ghideze sistemul juridic de la noi: arestări abuzive, dosare infirmate de instanţe, erori judiciare, telejustiţie, difuzarea pe surse a probelor din dosare aflate în anchetă.

Mi-e teamă că după „Cazul Black Cube”, chiar înainte de a afla ce au descoperit „spionii” Mosad, steaua Codruţei Kovesi începe să apună, la fel cum s-a şi ivit după doar cele 3 dosare pe care le-a anchetat înainte ca Băsescu s-o facă Procuror General al României.

P.S. Ultima ispravă a Codruţei Kovesi este punerea sub semnul întrebării a dreptului Curţii Constituţionale de a decide dacă articolul care incriminează „abuzul în serviciu” este sau nu constituţional. Un gest asemănător a comis DNA-ul condus de Kovesi atunci cînd CCR s-a opus acelei mult hulitei legi Big Brother, arestîndu-l pe un judecător al CCR pentru nişte struţi şi 2 rochii ale soţiei acestuia pentru că votase împotrivă!

• INPOLITICS.RO:

NUCLEARA ANULUI: KOVESI ARUNCA IN AER SCANDALUL DE SPIONAJ BLACK CUBE

Procurorul-șef al DNA, Laura Kovesi, a fost audiată azi la DIICOT în scandalul de spionaj Black Cube, în urma căruia doi israelieni sunt arestați de la începutul lunii trecute, ea oferind procurorilor declarații în calitate de martor, alături de membri ai familiei sale. După audiere, Kovesi a acordat un interviu postului Europa FM, în care plasează o bombă de proporții, care aruncă în aer întreg scandalul.

Iată ce a declarat Kovesi, la Europa FM:

“Nu toate informaţiile care au apărut în spaţiul public sunt reale, nimeni din familia mea nu a avut conturile sparte, nu au fost monitorizaţi”.

Ea a mai precizat: ”Au fost pe parcursul unei zile şi jumătate nenumărate telefoane care au fost date familiei mele și unor prieteni apropiați. Nimeni din persoanele apropiate nu a dat acest curs. Nu există email-uri sparte. Căsuţa mea de email nu a fost spartă, nici a tatălui, nici a fratelui meu, nici a unor prieteni. Căsuțele de email care au fost sparte aparțin unor persoane cu care nu am avut niciun fel de contact niciodată sau niciun fel de contact în ultimii 8…10 ani. Una din informații a fost despre fostul meu soț cu care eu nu am mai vorbit după divorț. Deci sunt persoane ale căror mailuri au fost sparte și cu care eu nu am niciun fel de legătură personală, pe unii din ei nici nu-i cunosc. Probabil a fost o monitorizare care a vizat DNA în general. Am dat declaraţii la DIICOT, declaraţii în calitate de martor cu privire la ce s-a întâmplat. Membrii familiei mele au fost audiaţi, inclusiv tatăl meu, tot în calitate de martor”.

„Când sună un necunoscut şi îţi cere date personale și adresa de email și face tot felul de încercări nereușite nu ştiu dacă e profesionist sau nu. Ce vă spun e că nimeni nu a dat curs niciunui fel de încercarea de a afla date. Nu ştiu cine a cerut acest lucru. Sunt convinsă că procurorii DIICOT vor afla cine este clientul, vor lămuri toate detaliile. Nu sunt speriată, nu am de ce să fiu. Întotdeauna am respectat legea, nu am nicio teamă de absolut nimic. Se urmărește intimidarea sistemului judiciar.”

Ați reținut bine, stimați cititori, poziția șefei DNA: spionii israelieni NU au spart căsuțele de mail ale sale, familiei sale ori apropiaților săi, deci nu aveau cum să transfere de acolo date, compromițătoare ori ba.

Kovesi confirmă că există persoane spionate de israelieni, că există conturi de mail care au fost sparte și date transferate. Atît doar că nu numai că nu au legătură cu ea, dar aparțin unor persoane pe nici măcar nu le cunoaște. Cu excepția notabilă a fostului soț, despre care avem confirmarea că se numără printre victime, dar cu care șefa DNA nu a mai vorbit în ultimul deceniu.

Pe 6 aprilie, procurorii DIICOT au dat un comunicat în care anunțau reținerea a doi presupuși spioni, Ron Weiner și David Geclowicz, cu trei zile înainte.

”În cauză, există suspiciunea rezonabilă că pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul unei firme israeliene, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv/Israel cât şi în Londra/UK, împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei, printre care şi cei doi inculpaţi, WEINER RON şi GECLOWICZ DAVID au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice, constând în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, producătoare de temeri, precum şi atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea şi transferul fără drept a conţinutului acestora.
În cadrul grupării astfel constituite, cei doi inculpaţi aveau roluri şi sarcini precis trasate de către cei doi lideri, respectiv inculpatul WEINER RON răspundea de partea tehnico-informatică a activităţii, deţinând cunoştinţele informatice necesare, ocupându-se de atacurile de phishing şi de compromiterea efectivă a conturilor de e-mail, în timp ce, în prealabil, inculpatul GECLOWICZ DAVID era cel care răspundea de contactarea telefonică a persoanelor din familia şi anturajul persoanei publice vizate şi de obţinerea datelor de contact necesare, mai precis adresele exacte de e-mail, care în continuare formau ţinta atacurilor informatice.
În continuarea demersului infracţional, inculpatul WEINER RON, introducând fără drept credenţialele titularilor legitimi, a accesat în mod repetat şi fără drept, (fără autorizarea/consimţământul deţinătorilor şi utilizatorilor legitimi), respectiv prin încălcarea măsurilor de securitate (id-uri şi parolele de autentificare) căsuţele de e-mail (spaţiul alocat de furnizorul de servicii conturilor clienţilor), sisteme informatice aparţinând unui număr de trei persoane vătămate.
După ce în prealabil autorul a accesat respectivele conturile on-line şi a preluat controlul asupra acestora, a luat astfel cunoştinţă de informaţiile şi corespondenţa privată stocate în cadrul respectivelor conturi compromise, date informatice pe care le-a copiat şi le-a transferat în mod neautorizat în propriul sistem informatic, producându-se în acest fel modificări inerente în conţinutul conturilor atacate” se arăta în comunicatul respectiv.

După cum se vede, în comunicat nu apare nici cel mai mărunt indiciu care să o lege pe Laura Kovesi de scandal.
Mai mult de atît, comunicatul chiar spune explicit, în final: ”Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public precizăm că, raportat la infracţiunile care fac obiectul urmăririi penale, procurorul şef al DNA nu are calitate procesuală la acest moment”.

Ori, despre ce informații din spațiul public vorbea comunicatul DIICOT?
Simplu: de la momentul izbucnirii scandalului și pînă azi, întreaga presă a fost alimentată cu informații pe surse potrivit cărora toată acțiunea de spionaj o viza pe Laura Kovesi.

De cinci săptămîni și mai bine, se vorbește peste tot de ”spionii lui Kovesi”.

Azi, șefa DNA pune capăt, cu subiect și predicat, speculațiilor: nu ea este persoana în ale cărei secrete și-au băgat nasul israelienii.
Nici familia sa, nici apropiați ai săi.
Laura Kovesi nu e un civil oarecare, ci ditamai procurorul, deci știe ce e de spus și cum trebuie spus în asemenea cauze.

Și nu avem motive să nu o credem.

Numai că, pe lîngă invocatele informații neoficiale, mai există și una de alt tip. Mandatul de arestare preventivă nr. 123 emis în ziua de 3 aprilie 2016 de judecătoarea de Drepturi și libertăți, Elena Pușcaș, de la Tribunalul București, pe numele celor doi spioni israelieni spune, între altele, negru pe alb:

„În fapt, s-a reținut că pe parcursul lunii martie 2016, Dan Zorella și Avi Yanus (ale căror date complete de identificare nu au putut fi stabilite în acest moment), persoane care ocupau poziții de conducere în cadrul unei firme israeliene, Black cube, cu puncte de lucru atît în Tel Aviv/Israel cît și Londra/UK, împreună cu mai mulți angajați ai firmei, printre care și inculpații Weiner Ron și Geclowicz David, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii mai multor infracțiuni, respectiv infracțiuni de hărțuire și infracțiuni informatice, constînd în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter amenințător și hărțuitor, producătoare de temeri, precum și atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credențialelor de acces și ulterior compromiterii de conturi de poștă electronică, activități urmate de violarea secretului corespondenței, copierea și transferul fără drept a conținutului acestora. Mobilul întregii activități infracționale a grupării a constat în încercarea de compromitere a imaginii procurorului-șef al DNA din România, prin încercarea „de a găsi activități de corupție””.

Între declarațiile categorice ale șefei DNA și afirmațiile din mandatul de arestare ale israelienilor e o prăpastie totală. Kovesi spune că a fost o operațiune care viza compromiterea sistemului judiciar, în general, judecătoarea Elena Pușcaș vorbește strict de compromiterea persoanei procurorului-șef.

Majoritatea zdrobitoare a informațiilor neoficiale aruncate în ultimele cinci săptămîni în mass-media s-au plasat pe aceeași poziție cu cea a Elenei Pușcaș: anume că Laura Kovesi a fost o victimă a spionilor.

Majoritatea zdrobitoare a acestor informații neoficiale au fost aruncate în mass-media, trebuie spus, de către jurnaliști și organe de presă suspectați de multă vreme a face jocurile mediatice ale serviciilor.

Acum, aflăm direct din sursa cea mai autorizată că spionații există, dar nu au legătură cu Laura Kovesi.

Marea întrebare: cine e vizat, cu adevărat, de acțiunea Black Cube și, mai ales, cine a avut interesul să întrețină, săptămîni în șir, confuzia, scoțînd-o la înaintare pe șefa DNA drept principală țintă a operațiunii?

Și de ce Kovesi însăși a catadicsit, abia acum, să pună lucrurile la punct, lăsînd incertitudinile să plutească atîta timp?

Cumva pentru că statutul de prezumtivă victimă i-a făcut bine la imagine, mai ales dacă ne gîndim că președintele Iohannis s-a repezit să-i semneze noul mandat la șefia DNA în chiar ziua în care a explodat scandalul?  (Bogdan Tiberiu Iacob)

DEZVALUIRE NAUCITOARE: ADEVARATA MIZA A SCANDALULUI BLACK CUBE

Prima informație concretă legată de miza reală a scandalului de spionaj Black Cube a apărut în această seară – la cîteva ore după declarațiile bombă ale Laurei Kovesi – dinspre partidul fostului președinte Traian Băsescu, în direct la România TV, la emisiunea lui Ciutacu.

Informația a fost furnizată de secretarul executiv al PMP, Gelu Vișan, care nu s-a arătat prea generos în amănunte, explicînd că, și așa, a spus periculos de mult.

Vișan a explicat, astfel, culisele falsului scandal ”spionarea lui Kovesi”, ca și miza reală a scandalului Black Cube: 20.000 de hectare de terenuri din România.

”Domnul Coldea, personal, a atacat Mossadul, ca să îl ducă în derizoriu, pentru că informații ale Mossad legate de mii de hectare de terenuri din România ajungeau la domnia sa. Doamna Kovesi i-a sărit în apărare lui Florian Coldea, s-a și victimizat puțin… Mii de hectare și atît, mai mult nu pot să vă spun (ulterior, în aceeași emisiune, Vișan a revenit cu cifra exactă, 20.000 de ha n.n.). Dînsul va trebui să dea la un moment dat socoteală, în fața românilor și a întregii lumi, pentru că informațiile pe care le deține Mossadul și care trebuiau verificate (prin operațiunea Black Cube n.n.) au fost motivul pentru care am asistat cu toții la un atac fără precedent al instituțiilor și al presei din România împotriva Mossad”.

”Trebuie ca cineva, la un moment dată, să vorbească de această măgărie pe care o face Coldea de ani de zile în România” a mai spus, la fel de criptic, fostul deputat.

Contactat de Inpolitics după emisiune, Gelu Vișan a refuzat să dezvăluie ce s-a întîmplat, concret, cu cele 20.000 de hecatare invocate: ”Deocamdată, atît am avut de spus, că miza scandalului Black Cube stă în acele 20.000 de hectare. Vom vedea ce ne va aduce viitorul, pentru că scandalul este de proporții internaționale”. (B.T.I.)

O INTREBARE CU BATAIE LUNGA: A MINTIT KOVESI IN PRIVINTA IUBITULUI?

Houston, avem o problemă. Una mai serioasă decît s-ar crede, după ce publicația ”Cațavencii”a lansat pe piață o informație extrem de interesantă, care, la prima vedere, ar trece drept picanterie. Dar care nu e deloc așa ceva. Iar implicațiile pot fi extrem de grave. E vorba de relația amoroasă a șefei DNA, Laura Kovesi, care ar fi cuplată de patru ani cu un manager din trustul RCS-RDS. Să vedem, însă, de ce spunem că lucrurile sunt extrem de serioase.

”De aproximativ patru ani, plus-minus, Emil-Florin Nemeș și Laura Codruța Kövesi trăiesc o frumoasă poveste de dragoste. Discreți și cuminți, nelăsându-se surprinși de fotografi obraznici, Florin și Laura sunt doi adulți responsabili și liberi de sarcini care-și consumă relația departe de ochii prea curioși. Dacă este adevărată, imixtiunea celor de la Black Cube în viața personală a procurorului-șef al DNA este o măgărie ce trebuie aspru pedepsită. Nu interesează pe nimeni ce apelative folosesc cei doi în intimitate, cum își încep e-mail-urile și așa mai departe”.

Textul de mai sus aparține Cațavencilor, care mai relatează că Nemeș se numără printre cei care au fost urmăriți de celebra – de acum – firmă Black Cube, și a fost lansat pe piața media zilele trecute.

Foarte interesant, de atunci pînă acum, niciuna dintre cele două părți implicate nu a dezmințit informația.

Ba chiar dimpotrivă.

Într-un Drept la replică mai degrabă nervos către – atenție mare! – Antena 3 și nu catavencii.ro, după ce postul Voiculeștilor a difuzat și comentat (cam prea) vehement respectiva informație, Laura Kovesi scrie, negru pe alb:

”Dosarul nr.129/P/2013, prin care mai multe persoane – directori și acționari ai Trustului Intact – au fost trimiși în judecată, a fost înregistrat la DNA la data de 24 aprilie 2013, înainte de numirea mea în funcția de procuror șef al DNA.
Atât la data înregistrării dosarului la DNA, cât și pe durata instrumentării acestuia, nu am cunoscut personal și nu am discutat cu nicio persoană din conducerea sau cu angajați/foști angajați ai companiei care este parte vătămată în dosar.(…)
Simpla împrejurare că, de-a lungul timpului, am avut relații personale cu persoane angajate la o societate comercială nu poate să afecteze imparțialitatea sau legalitatea unui dosar instrumentat de colegii mei din cadrul DNA”.

Prima observație: înainte de a fi șefa DNA, Laura Kovesi a fost Procuror General, deci șefa supremă a parchetelor, inclusiv a DNA. A doua e că afirmația privind relațiile inexistente cu foști sau actuali angajați ai RCS-RDS e discutabilă, în condițiile în care însuși fostul soț al lui Kovesi a fost în conducerea companiei. În fine, afirmația că relațiile personale pe care le-a avut cu persoane angajate la o firmă nu pot afecta imparțialitatea sa ca procuror e încă mai discutabilă, plus că pare să confirme relația cu Nemeș.

Atît Laurei Kovesi, cît și lui Emil Nemeș, oameni cu solide relații în media, le-ar fi fost foarte ușor să dezmintă explicit povestea de dragoste, în doar două vorbe.
Nu au făcut-o.

Și ce dacă, ar fi mulți tentați să spună.
E interzis ca doi oameni liberi să se iubească?

Nu, nu e interzis, desigur, e chiar recomandat.

Interzis e să mintă despre asta, mai ales cînd unul dintre ei – ori amîndoi – sunt figuri publice.

Ori, dacă informația e, subliniem, reală, Laura Kovesi a mințit opinia publică, și încă într-o formă agravantă.

Implicată, deja, de trei ani în relația cu Nemeș, anul trecut, în luna mai, șefa DNA acordă un interviu revistei Elle în care nu numai că susține că e singură, din punct de vedere amoros, dar explică și că asta se întîmplă pentru că e mult prea dedicată profesiei. Altfel spus, Kovesi și-a sacrificat viața personală pe altarul izbăvirii românilor de flagelul corupției.

“Aveti un prieten in acest moment?” e întrebată șefa DNA în interviu.
”Trebuie sa raspund la intrebarea asta? Nu, in momentul de fata, nu. Nu cred ca as avea timp” răspunde ea, adăugînd: ”Un avantaj, dacă pot să-i spun așa (fiindcă este, în același timp, un dezavantaj în viața personală) este că nu am copii, nu am un soț. Și atunci, foarte multe dintre problemele curente pe care le are o mamă și o soție, eu nu le am, ceea ce îmi conferă mai mult timp pentru serviciu(…) Pentru mine, acum, cariera e mult mai importantă decît viața personală”.

Interesant de remarcat: preluat, parțial, la vremea respectivă de o mare parte din presa autohtonă, inclusiv în ce privește statutul sentimental al șefei DNA, interviul e dispărut în mod misterios, în acest moment, de pe siteul revistei Elle. Linkurile către articolul respectiv duc către o pagină necunoscută, iar articolul nu poate fi găsit pe site nici cu ajutorul motorului de căutare. De ce oare?

Revenind, avea șefa DNA motive temeinice să țină ascunsă de opinia publică relația cu Nemeș, dacă ea exista la acel moment?

Noi spunem că da, și vom și argumenta asta.

Dreptul la replică sus invocat spune că o relație personală a șefei DNA cu cineva nu poate influența, principial, mersul anchetelor.

Statutul magistraților, ca și Codul lor Deontologic, spun, însă, altceva.

Art.5, alin.2 din Statut spune că:
”Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţă, în scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului şi s-a considerat că existenţa conflictului de interese nu afectează îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu”.

Art.10, alin.3 al aceleiași legi mai spune că:
”Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia”.

De asemenea, Codul deontologic stipulează la art.9:
”Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe.
(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor”.

Iar art.11 spune că:
”(1) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să acorde asistenţă juridică, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor, descendenţilor sau soţilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora. În asemenea situaţii, nu le este îngăduit să se folosească de calitatea de judecător sau procuror pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului ori pentru a crea aparenţa unei astfel de influenţe.
(2)Relaţiile de familie şi sociale ale judecătorilor şi procurorilor nu trebuie să influenţeze soluţiile pe care le adoptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu”.

În fine, art.23 prevede că:
”Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii, de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazurile care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii”.

Două legi importante ținînd de activitatea procurorilor vorbesc, iată, în clar, despre pericolul subiectivității în cazurile în care, în dosarele lor, intervin relații familiale și sociale. Despre tentația folosirii influenței pentru obținerea de soluții incorecte în dosarele respective, sau fie și numai pentru a crea impresia asta. Despre manifestări în comportarea procurorilor care riscă să transmită semnale nepotrivite opiniei publice. Despre necesitatea eliberării de orice influențe.

”Trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia”, iată o frază fierbinte, care devine incandescentă în cazul Kovesi-Nemeș.

De fapt, chiar Kovesi declara ceva pe aceeași notă, acum doi ani, într-un interviu apărut în dimineața zilei de 20 noiembrie, pe ziare.com, întrebată fiind dacă iese la cumpărături cu politicienii:

”Niciodata. Interactionez cu ei doar institutional, in virtutea atributiilor de serviciu. Nu in timpul liber.
Este o incompatibilitate cu statutul de magistrat”.

În după-amiaza aceleiași zile, era arestată de DNA șefa DIICOT, Alina Bica. Cea care, între altele, ieșea ”la cumpărături” cu politicienii. Nostimă coincidență, dar asta e, deja, altă poveste!

În cazul Kovesi-Nemeș, dacă relația lor amoroasă e reală, situația e mult mai complexă și mai gravă.

Nemeș e, de mai bine de șapte ani, angajat de prim rang al unei companii, RCS-RDS, care, din 2008, se află în război mare cu trustul Intact, în justiție.

Un război care a inclus bătălii de sute de milioane de euro pentru drepturi de televizare a fotbalului, scoaterea de pe cablu a unor canale ale Intact, banii suplimentari pentru retransmiterea altora, cereri de insolvență, și, în fine, o plîngere penală pentru șantaj a RCS-RDS împotriva Antenelor, care s-a lăsat cu arestări și care ar putea trimite un lot întreg de ”Voiculești” după gratii. Să nu mai vorbim de rivalitatea directă între televiziunile celor două trusturi.

Într-o bătălie atît de mare, contează chiar și elemente mărunte.
Faptul că șefa DNA, cea care supervizează și răspunde pentru toate dosarele subordonaților săi, e cuplată cu un reprezentant important al unei părți dintr-un mega-dosar, parte care ar fi profund avantajată de ”lichidarea” adversarilor, nu e de bun augur nici pentru percepția publică, nici pentru justiție, în ansamblu.

Să fim bine înțeleși: nu spune nimeni că Laura Kovesi ar face, automat, jocuri murdare în favoarea patronilor iubitului. Așa cum arătam mai sus, însă, Statutul Magistraților și Codul Deontologic încearcă, prin prevederile lor, să elimine nu doar riscul unor asemenea intervenții ci și, foarte important, riscul ca opinia publică să aibă fie și numai îndoieli asupra corectitudinii actului de justiție.

Să nu uităm că premierul Ponta s-a ales cu dosar penal pentru conflict de interese, pentru că, potrivit procurorilor DNA, după ce a ajuns în fruntea guvernului, l-a recompensat pe Dan Şova cu funcţia de ministru în semn de mulţumire pentru contractele care i-au fost oferite pe vremea când era avocat.”Simpla împrejurare că, de-a lungul timpului, am avut relații personale cu persoane angajate la o societate comercială nu poate să afecteze imparțialitatea sau legalitatea” – iată un citat din Kovesi pe care l-ar putea folosi și Ponta, în acest caz.

Dacă informația privind relația amoroasă e reală, Justiția, DNA și Kovesi, în această ordine, au o problemă majoră. Agravată, cum spuneam de potențiala minciună din interviul de anul trecut.
Dacă informaţia e falsă, de ce ea nu a fost dezminţită pînă acum, în ciuda gravităţii ei, cînd era atît de simplu și de omenesc să o facă? (Bogdan Tiberiu Iacob)

• Gandul.info/Lelia Munteanu: Când procurorii vor şoma, iar judecătorii vor folosi ciocănelul la bătut cuie

“Nu toate informaţiile care au apărut în spaţiul public sunt reale” a declarat Procurorul Şef al DNA, după audierea la DIICOT, în calitate de martor, în Dosarul Spionaşilor Black Cube.

Mare dreptate are doamna Kövesi! Nu tot ce apare în spaţiul public e adevărat, începând cu comunicatele DIICOT.

Ron Weiner şi David Geclowicz (ce nume de artişti au băieţii ăştia) au lucrat la “încercarea de compromitere a imaginii procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, prin încercarea de a găsi activităţi de corupţie”. Şefii lor din Black Cube s-au grăbit să întărească ideea, preluând-o în povestea lor de acoperire: spionaşii adunau “probe despre corupţia profundă din Guvernul României şi agenţiile sale”.

De atunci, de la începutul lui aprilie până ieri, după audierea de la DIICOT, Procurorul Şef ne-a făcut să credem că a fost victima unei acţiuni nereuşite de intimidare – domnia sa, membri ai familiei şi apropiaţi. Declarase, e drept, că spionaşii n-au reuşit să-i spargă contul personal de mail, deşi s-au străduit.

Ieri, în interviul de la Europa FM, doamna Kövesi ne-a lăsat fără grai: ”nimeni din familia mea nu a avut conturile sparte, nu au fost monitorizaţi. Pe parcursul unei zile şi jumătate s-au dat telefoane familiei mele şi unor prieteni, prin care s-a încercat aflarea unor informaţii. Sunt persoane ale căror e-mailuri au fost sparte şi nu au niciun fel de legătură cu mine. Nu cred că a fost o monitorizare a mea personală (…) Am dat declaraţii la DIICOT în calitate de martor cu privire la ce s-a întâmplat. Membrii familiei mele au fost audiaţi. Şi tatăl meu. Nu suntem copii, nici eu, nici familia mea. Nimeni nu a dat date. Sunt convinsă că procurorii DIICOT vor afla cine este clientul acelei companii. Întotdeauna am respectat legea, nu am nici un fel de teamă de absolut nimic. Cred că toate aceste acţiuni sunt concertate pentru a încerca intimidarea sistemului judiciar”.

Nu mai înţeleg nimic. Dacă, în aprilie, Procurorul Şef n-a vrut să strivească corola probatoriului DIICOT, lăsându-ne să înţelegem că ar fi direct vizată de acţiunile spionaşilor cu clopoţei, ieri ne spune că a fost audiată ca martor, alături de membri ai familiei, într-o acţiune în care nimeni nu s-a lăsat agăţat (”Nimeni nu a dat date”). Altora li s-au spart conturile de mail, dar aceia nu au nici o legătură cu domnia sa.

“Cred că toate aceste acţiuni sunt concertate pentru a încerca intimidarea sistemului judiciar”. Doi spionaşi băgaţi la înaintare ca să intimideze… sistemul judiciar? Adică, aşa cum scrie la definiţie, “ansamblul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea”?

Cum ar putea fi intimidat un sistem, fie el şi judiciar?

Într-o Românie ideală, pot fi trimişi procurorii în şomaj, dacă brusc toţi infractorii se hotărăsc să nu mai fure, ucidă, violeze ş.a.m.d. Pe cale de consecinţă şi judecătorii pot fi lăsaţi să-şi folosească ciocănelul ca să bată cuie.

Mi-e teamă că lucrurile încep să se limpezească, chiar dacă deocamdată ne aflăm în plină poveste creată parcă după reguli dadaiste – ”Luaţi un jurnal, luaţi o pereche de foarfeci, alegeţi un articol, tăiaţi-l, tăiaţi pe urmă fiecare cuvânt, puneţi totul într-un sac, mişcaţi…”.