5 MILIOANE DE SARACI. Un fals paradox: ECONOMIA ROMÂNIEI “DUDUIE”, DAR SARACIA CRESTE/ Cat de ”convergenti” suntem in raport cu UNIUNEA EUROPEANA: salariile românilor sunt mult SUB medie, pe cand preturile sunt ALINIATE la media tarilor dezvoltate

• Hotnews/ Dan Popa: Suntem tigrii Europei la cresterea economica, dar continuam sa saracim “pe persoana fizica”. Cum sa explici asta celor peste 5 milioane de romani saraci, cat a numarat Statistica?

Stiu, e campanie electorala. Stiu, in campanie electorala taberele promit vrute si nevrute sau doar se lauda cu prosperitatea adusa romanilor, chiar daca numai pe hartie. Romania a avut cele mai mari ritmuri de crestere. Este tigrul Europei. Dar, cu toate acestea, cifrele oficiale mai arata un paradox: creste economia, dar in acelasi timp creste si saracia. Cel putin asa indica datele publicate luni de Institutul National de Statistica.

Domnul Ionescu este unul din alegatorii Romaniei. Va merge in 11 decembrie sa voteze, dar e oarecum buimac: desi are 28 de ani si a terminat o facultate, nu pricepe cum se face ca, desi din 2011 incoace au fost doar ani de crestere economica in Romania, el se simte tot mai sarac. In fiecare luna spera ca poate s-o simti cumva si in buzunarul lui mult trambitatul avans economic, dar degeaba. Nici masina nu a reusit sa si-o schimbe, desi se chinuie de doi ani sa puna bani deoparte. Ii vede la televizor pe toti analistii desteptii Romaniei vorbind de cresteri economice, de cat de bine ii merge tarii, si el nimic! Nici doamnei Ionescu nu ii poate explica de ce nici anul acesta nu vor face Revelionul in strainatate, cum au auzit ca mai fac cate unii, desi economia tureaza, vorba lui Isarescu, peste potential. “Ori potentialul ala nu e pentru persoane fizice, ori eu nu-l gasesc si pace!” isi spune domnul Ionescu, visand si el un Revelion pe o plaja din Cipru.

Adevarul e ca te astepti ca atunci cand economia creste, rata saraciei sa se contracte. Asa ar parea logic dupa manuale, cel putin. Numai ca la noi, logica nu e cel mai bine ancorata in fenomenele economiei.

Atunci cand masoara saracia, Institutul National de Statistica ia in calcul pragul saraciei, rata saraciei, raportul dintre veniturile populatiei cel mai bine platite si cea de la baza salariului incasat, indicatorul Pareto (20/80) si coeficientul Gini. Toti acesti indicatori sunt estimati pe baza veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

Tehnic vorbind, rata saraciei relative reprezinta ponderea persoanelor sarace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile) in totalul populatiei.

• Estimata pe baza veniturilor totale disponibile si scazand contravaloarea consumului din resurse proprii, rata saraciei relative a fost in anul 2015 de 25,4%.

•  In valori absolute, numarul saracilor corespunzator acestei rate a fost de 5,05 milioane de romani. Peste unul din patru locuitori ai Romaniei traia intr-o gospodarie ale carei venituri erau mai mici decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

• In perioada 2012-2015, rata saraciei, estimata in raport cu pragul stabilit in functie de nivelul si distributia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a evoluat ascendent, de la valoarea 22,9%, la 25,4% in ultimul an.

• Cea mai inalta incidenta a saraciei s-a inregistrat in randul copiilor si tinerilor in varsta de pana la 18 ani, aproape doua cincimi dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie, mult peste nivelurile corespunzatoare adultilor, (cresterea in 2015 fata de 2012 a fost de 4,8 puncte procentuale)

• Starea de saracie in aceasta perioada s-a accentuat puternic si la tinerii cu varste intre 18- 24 ani (diferenta fata de inceputul perioadei a fost de 5,6 puncte procentuale), in 2015 ajungand sa afecteze mai mult de o treime dintre ei.
• Populatia varstnica (65 ani si peste) este afectata intr-o masura mai redusa de saracie (aproape 1 din 5 dintre acestia), nivelul ratei fiind inferior mediei pe ansamblul populatiei.
• Rata saraciei in randul varstnicilor a crescut in perioada 2012-2015, cu 4,9 puncte procentuale.
• Saracia este inegal distribuita si geografic. Anult trecut de pilda, rata saraciei a fost de aproape 6 ori mai mare in regiunea Nord-Est, de peste 5 ori in regiunile Sud-Est, Sud-Vest Oltenia si Sud-Muntenia decat in regiunea Bucuresti-Ilfov.
• In anul 2015, cele mai mari rate ale saraciei s-au inregistrat in regiunile Nord-Est (35,9%), Sud-Est si Sud-Vest Oltenia (32,1%), iar cea mai mica in Bucuresti-Ilfov (5,9%).
• Daca e sa comparam anul 2015 fata de 2012, se observa ca aproape in toate regiunile s-au inregistrat cresteri in ultimul an. Cele mai mari cresteri s-au intalnit in regiunile Sud-Muntenia (cu 8,5 puncte procentuale) si Nord-Est (cu 4,2 puncte procentuale).
• Saracia a avut o scadere importanta fata de 2012 doar in regiunea Vest (cu 6,2 puncte procentuale).
• Circa un somer din doi este sarac, barbatii someri avand situatia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate in somaj (aproape doua treimi dintre barbati fata de o treime dintre femei).
• Un factor important in aparitia si intensificarea starii de saracie il constituie existenta si numarul copiilor aflati in intretinerea gospodariei din care face parte persoana respectiva. Saracia este mai frecventa in randul persoanelor care traiesc in gospodariile cu copii dependenti (in anul 2015 a atins 31,7%), decat in cazul celor care traiesc in gospodariile fara copii (17,2% in ultimul an). saracie au fost gospodariile numeroase formate din 2 adulti cu 3 sau mai multi copii dependenti (69,5% dintre acestia), a familiilor monoparentale, parinte singur cu cel putin un copil dependent (39,7%), a celor de 3 sau mai multi adulti cu copii dependenti (32,5%), la persoanele din gospodariile formate din 2 adulti cu 2 copii dependenti (in proportie de 26,1%).

Citeste integral studiul INS, aici.

• Anghel Buturuga:

Convergenti la costurile integrarii UE, divergenti la beneficii

Tabelul de mai jos arata cum preturile noastre tind sa se alinieze la media europeana, pe cand salariile raman jos, foarte jos… Cel mai jos dintre tarile cuprinse in tabel.

• Victoria Stoiciu:

Romania – raiul fortei de munca ieftine. Preturile – 50% din cele europene si salariile – 20%. Si in conditiile astea, unii se plang de salariile minime prea mari, de costul fortei de munca si de lenea romanilor.

• Voxpublica/ Cristian Socol: Prețuri, salarii, productivitate…

Atunci când vi se prezintă condiționalitățile de aderare la Zona Euro vi se prezintă în primul rând criteriile de convergență nominală. Vi se spune că România trebuie să aibă finanțe publice sănătoase (deficit bugetar mic și datorie publică mică), să aibă o rată de dobândă mică pe termen lung, să înregistreze o inflație redusă și un curs de schimb stabil.

Ceea ce nu vi s-a spus până acum este faptul că pentru a te integra avantajos în Zona Euro (ceea ce ne si dorim cu totii) și mai ales pentru a rezista acolo trebuie să te uiti și la convergența reală. Printre indicatorii care definesc convergența reală regăsim și analiza vitezei de convergență a prețurilor și salariilor.

O analiză detaliată / obiectivă asupra riscurilor și oportunităților privind aderarea României la Zona Euro regăsiți în studiul publicat de IER recent  – disponibil aici. Este pentru prima dată când se pune lupa într-o viziune holistică, atât asupra convergenței nominale cât și asupra celei reale (inclusiv convergența prețurilor versus convergența salariilor în țările UE).

Pentru că se ridică problema “Bun la salarii stam de cinci ori mai prost decat media UE28, la preturi suntem la jumatate dar te-ai uitat și la productivitate?”, răspund “Da, m-am uitat. Iată tabelul de mai jos, cu date Eurostat”. No comment.

Si m-am mai uitat la ceva. Am comparat viteza de convergență a prețurilor la produsele alimentare cu viteza de convergență a salariilor minime (in cele 22 de tari UE ce aplica acest instrument la nivel national) si viteza de convergență a productivității. A iesit asta, tot din datele Eurostat, 2016.

Spun din nou. No comment.

• Cristian Socol:

Cat cheltuie tari din UE pe salariile bugetarilor. Vrem servicii publice de calitate dar prea mult cheltuim cu salariile bugetarilor. Nu avem bani pentru cresterea salariilor profesorilor si medicilor si asa anvelopa a fost depasita. Ia luati de aici anvelope de iarna pe date Eurostat 2016.