ANCA DRAGU, sinistra finantelor FMI in România NE VREA SCLAVI PE PLANTATIE: Românii sa ia exemplu de la indieni, chinezi sau africani, care muncesc ”pe doi lei”. MODELUL NEOLIBERAL DE “DEZVOLTARE”: SARACI PENTRU PROFITUL ALTORA. Logica antisociala a “tehnocratei” de la Finante si REFUZUL CRESTERII SALARIULUI MINIM

DATE STATISTICE: PESTE 5 MILIOANE ROMÂNI SARACI OFICIAL

• ZF: Ministrul finanţelor: Salariul minim nu creşte la 1.200 lei. În Brazilia sau India săracii lucrează şi pe doi lei

Salariul minim nu va fi majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei, întrucât este nevoie de un studiu de impact al acestei creşteri asupra competitivităţii României şi a mediului privat, unde este posibilă o migrare spre economia gri sau neagră, a afirmat ministrul finanţelor, Anca Dragu.

„Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din câte ştiu, şi alte instituţii europene fac un studiu similar, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României“, a declarat Dragu vineri seara, la o întâlnire cu jurnaliştii. Ea a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme“. Astfel, salariul minim nu va creşte de la 1 ianuarie, întrucât guvernul nu poate realiza estimarea impactului asupra economiei într-un timp aşa scurt, astfel că majorarea nu este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor.

„Degeaba vrem noi să impulsionăm economia cu un pachet atât de generos fiscal, pe care am făcut eforturi semnificative să-l introducem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul privat, impactul ar putea fi pe zona privată“, a spus Dragu. Ministrul a subliniat că există riscul unui impact asupra economiei „albe-gri-negre“, astfel că pot exista migrări ale angajatorilor către zonele pieţei gri şi negre.

„Nu avem un impact direct pe cheltuieli în proiectul de buget (al majorării salariului minim – n.r.), pentru că în zona salariilor bugetarilor, datorită creşterilor aprobate în acest an – sănătate 25%, asistenţă socială 25%, la instituţiile locale 12% şi încă 10% la anul – au acoperit creşterea salariului care de la 1.050 lei la 1.200 lei era de 14% şi, practic, nu mai avem impact direct pe cheltuieli. Iar alte drepturi nu mai sunt legate de salariul minim“, a explicat la rândul său Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabilă de buget.

• Stiripresurse: Îndeamnă românii la sărăcie, dar nu şi-a publicat declaraţia de avere

Ministrul Finanţelor Publice, Anca Paliu Dragu a decis să nu mărească salariul minim pe economie, dar nu şi-a făcut nici până acum publică declaraţie de avere.

Anca Dragu s-a grabit sa-si publice CV-ul pe site-ul Guvernului Romaniei, mai ales ca acesta o avantajeaza clar. Ea a lucrat ca economist la BNR, FMI sau Comisia Europeana. Nu aceeasi graba a inregistrat-o si in ceea ce priveste declaratia de avere. In prezent, Anca Dragu nu si-a facut publice veniturile pe anul 2014, asa cum o obliga legea in cazul functionarilor publici, indiferent de rang. Ea mai are la dispozitie o saptamana pentru acest lucru.

Anca Dana Dragu a facut luni o declaratie care i-a scos din sarite pe romani. Ea a dat exemplu statelor BRICS, unde locuitorii „sunt saraci si multi si toti stiu sa faca cate ceva pe doi lei, fac ceva ce romanul a uitat de mult”, spune wowbiz.

• Iulian Capsali (Facebook): De ce nu este mărit salariul minim?

Tehnocrata grăsuţă de la Finanţe (fost economist in cadru Directoratului general de economie şi finanţe al Comisiei Europene, care a lucrat in cadrul biroului local al FMI) din guvernul neoliberal Dacian Soros, vrea ca românii să aibă salarii mici ca în India sau China pentru că acolo “sunt săraci şi mulţi, şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce romanul nu mai face de ceva vreme.”

Logica marii finanţe […]: munciţi pentru noi pe bani puţini, ca să ne iasă profitul cât mai mare. Normal, când o pereche de pantofi sport e făcută în India sau Vietnam cu 1 euro cu tot cu materiale şi e vândută pe 40 de euroi, să nu vrei să-i dai sclavului un salariu ceva mai răsărit. Trebuie ţinut în mizerie, ca nu cumva să ridice capul.

Mizeriile astea umane nu au pic de înțelegere pentru masa de “bizoni”. Menționez ca salariul minim ar fi crescut din data de 1 ianuarie de la 1050 la 1200 lei, asa cum promisese vechiul guvern de “comuniști”.

A venit guvernul “de dreapta” al FMI/CE ca să ne arate calea spre “prosperitate”: bani cât mai putini pentru oameni, profit maxim pentru angajator – care este, de când s-a distrus tot în economia noastră, Multinaționala/Corporația. Angajatorul, de fapt, al slugii de la Finanțe.

• Voxpublica/ Cristian Socol: Săracii competitivi şi alte poveşti de decembrie

1.747.000 persoane ocupate din Romania se afla sub pragul se saracie. 427.000 de salariati merg la slujbe chiar daca veniturile obtinute nu ii ajuta sa depaseasca pragul de saracie. Peste 1.500.000 de persoane asteptau cresterea salariului minim la 1 ianuarie 2016. Asteaptă degeaba.

Li se va spune mereu ca trebuie sa fie competitivi dacă vor să-și păstreze locurile de muncă. Vor fi amenințați cu șomerii care sunt la ușă, “de-abia așteaptă să le ia locul”. Li se va vorbi despre eficiență, despre corelația dintre creșterea salariilor și creșterea productivității. Nu li se va spune nimic despre teoria salariului de eficiență – este corect să stimulezi munca deoarece costurile de inlocuire sunt mult mai mari. Nu li se va spune nimic despre corelatia mult mai puternică dintre productivitate și tehnologia folosita in productie. Tehnologie pe care multi nu o au in Romania, multe companii nu vor sa o aduca pentru ca de ce nu s-ar baza pe forta de munca ieftina?

Ni se va spune tuturor ca Romania merge pe avantajul competitiv al fortei de muncă calificate si ieftine. Se va merge la road show uri pentru investitori cu slideuri powerpoint in care avantajul fortei de munca ieftine este pus in capul listei.

Inghetarea salariului minim este una dintre greselile din fundamentarea bugetului pe 2016. Argumentul că erodează competitivitatea este unul firav in conditiile in care suntem la mare depărtare de celelalte tari din UE si nu numai, in afara de Bulgaria. Cu 235 de euro salariu minim intrecem Albania si Bulgaria dar sunt inaintea noastra  tari non UE precum Serbia, Muntenegru dar si fata de tari UE precum Lituania (325 euro), Ungaria (333 euro), Republica Ceha (338 euro) si Letonia (360 euro).  Sa mai vorbim despre Polonia (418 euro), Grecia (684 euro) sau … Germania (1473 euro) nu are rost.

As crede argumentul cu erodarea competitivitatii daca simpla comparatie intre productivitatea muncii pe ora lucrata si costul fortei de munca ar fi relativ apropiate. Dar statistica Eurostat si INSSE indica pentru 2013 (ultimele date) ca un lucrator din România a produs in medie pe ora 5,6 euro si a costat (e mult spus de fapt aici intrand toate ch angajatorului cu forta de munca salarii contributii premii, bunuri in natura…) 3,7 euro, deci diferenta mare.

Tinand cont ca in 2013 s-au lucrat 11.156.449.100 (da, 11 miliarde ati citit bine) ore de munca inseamna un plus de valoare adus de munca de 21.197.253.290 euro. Poate aceasta este diferenta dintre Romania si tarile dezvoltate in ceea ce priveste impartirea PIB (va reamintesc ca in Romania doar 31% din PIB revine muncii pe cand in strainatate peste 50% din PIB). Eurostat arata ca in sectoarele industrie constructii si servicii (minus aparare, administratie publica si servicii de asistenta sociala) o ora de munca a costat in 2013 suma de 4,4 euro deci o diferenta intre productivitate si cost de 1,2 euro si deci un plus de valoare de  13.387.738.920 euro pe tot anul 2013. Erodare de competitivitate?!

Plus ca noi am incercat in ultimii ani iesirea – chiar daca uneori prin metode interventioniste, de genul cresterii salariului minim – din cercul vicios al salariilor mici, constienti fiind de nevoia trecerii spre un alt model de dezvoltare, cu valoare adaugata mai ridicata. Salariul minim a crescut cu 50% in 4 ani ajungand la 235 euro. 

Inghetarea salariului minim va mentine Romania in capcana saraciei, intr-un model de dezvoltare bazat pe avantajul unei forte de munca relativ calificate si ieftine, va creste polarizarea economica si sociala si va mentine un capital uman scazut.

• Argumente si Fapte/ Lucian Sarbu: La muncă, sărăcane!… nu mai lenevi!

Nu e bine să fii tehnocrat de profesie și să te trezești parașutat de o revoluție a străzii direct într-un post de mare vizibilitate publică. Pe lângă faptul că trebuie să-ți cumperi un costum și o pereche de pantofi noi, în linie cu exigențele politice, mai trebuie să și ai grijă ce vorbești, pentru că nu mai ești în biroul tău de tehnocrat în care făceai șuete cu colegii, ci te aude o țară întreagă. Și poți s-o comiți grav.

Cam așa a comis-o recent proaspătul ministru al finanțelor, d-na Anca Paliu Dragu, atunci când a declarat, în contextul discuției despre majorarea salariului minim pe economie, că locuitorii din țările BRICS „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme [s.n.]”. [1]

Nasol. Și nu doar că românul nu se mai vinde pe 2 lei, dar – putem adăuga – a căpătat obiceiul prost de a pleca din țară pentru a lucra în străinătate pe salarii de 5 ori mai mari decât ceea ce ar putea obține aici, în loc să ajute – patriotic, nu? – creșterea „bișnițurilor” autohtone vânzându-și cât mai ieftin forța de muncă.

Lăsând gluma la o parte, îi amintim doamnei ministru trei chestiuni de bază.

Prima dintre ele: că ponderea salariilor în PIB în România e de cel mult 37%, în vreme ce în Occident e de peste 60%. [2] În aceste condiții, dacă i se pare suspectă majorarea salariului minim, nu mai bine se reîntoarce dânsa la postul de la FMI ca să-i ia la rost pe nemți, pe francezi, pe americani, pe japonezi, pe danezi etc. etc. etc. că muncesc pe muuuuuult prea mulți bani pentru gustul tehnocraților de secol XXI? Fiindcă un mirabil „salt” de la 1050 la 1200 de RON, așadar de vreo 14% (tot 14% fiind și creșterea efectivă înregistrată de angajator), nu prea văd cum ar putea determina o creștere a masei salariale cu… 62%, cât ar fi necesar ca să ajungem și noi din urmă țările Occidentale în ceea ce privește ponderea masei salariale în PIB!

De altfel, argumentul acesta al salariului minim care distruge, arde și înghite totul în creșterea sa, lăsându-i pe amărâții de investitori plângând și plângăcioși pe marginea drumului, și pe salariații cel mai slab pregătiți în afara pieței muncii, argument vehiculat constant de ideologii neoliberali, este infirmat chiar de realitatea românească. Din 2007 încoace, trecând inclusiv peste perioada devastatoare a crizei dintre 2008-2010, când firmele românești au trăit o adevărată hecatombă, salariul minim s-a dublat în raport cu valuta euro (de la 390 RON, aprox. 114 EUR, la 1050 RON, adică 233 EUR), și totuși:

• numărul angajaților cu contract de muncă a crescut de la 4,77 milioane la 6,06 milioane [3];
• numărul firmelor active a ajuns la 1,1 milioane [4] , în timp ce în ultimul an dinainte de criză, 2008, erau… 0,5 milioane [5].

Așadar, mărirea salariului minim și implicit a salariului mediu nu doar că nu a afectat economia, ba dimpotrivă: a ajutat-o să crească, să producă mai multe locuri de muncă și mai multă creativitate antreprenorială.

A doua chestiune: că realitatea din țările BRICS nu e câtuși de puțin așa de tragică precum o prezintă doamna ministru. În țările BRICS, salariile lunare minim și mediu sunt după cum urmează [6]:

• Brazilia: minim 788 reali, mediu 2200 reali (adică 875 RON, respectiv 2.437 RON), la un șomaj de cca. 7.8%;
• Rusia: minim 6000 ruble, mediu 33.000 ruble (359 RON, respectiv 1.978 RON, dar trebuie spus că rubla s-a devalorizat cu peste jumătate de când Putin a invadat Crimeea; înainte de invazie salariul mediu din Rusia echivala cu aproape 4.000 de lei!), la un șomaj de cca. 5,5%;
• China: minim 2020 yuani, mediu 4700 yuani (1.305 RON, respectiv 3.000 RON; da, ați citit bine, în China salariile au ajuns mai mari decât în România!), la o rată oficială a șomajului de 4%;
• Africa de Sud: mediu 16796 ranzi (4.784 RON), cu un șomaj cca. 25%;
• …și, cu voia dvs., ultima de pe listă, India, unde salariul mediu e de aprox. 5.850 rupii, adică … 360 de lei, la un șomaj de cca. 5%.

Cu alte cuvinte, suntem ca în poanta aia cu „cei patru evangheliști, care erau trei: Luca și Matei”. Țările BRICS unde săracii lucrează „pe doi lei” se reduc de fapt la una singură, India, iar șomajul, vai, șomajul, e cronic doar în Africa de Sud – unde avem de-a face de fapt cu o problemă endemică ce provine din perioada de apartheid, neavând nici o legătură cu nivelul trecut, prezent sau viitor al salariilor.

A treia chestiune: e un fapt de notorietate că populația României scade constant de vreo 25 de ani. Dacă în 1989 eram un pic peste 23 de milioane, astăzi, oficial, suntem doar 19 milioane. Spre deosebire de România, țările BRICS la care face referire doamna ministru numără o creștere impresionantă de locuitori:

• Brazilia: 202 milioane (de la 145 de milioane în 1989);
• Rusia: 143 de milioane (Rusia e singura țară BRICS cu o populație mai mică decât în 1989, dar trebuie spus că scăderea demografică a Rusiei a luat sfârșit în 2009, când a avut 141 de milioane de locuitori, de atunci încoace populația crescând constant);
• China: 1,36 miliarde (de la 1,15 miliarde în 1989);
• Africa de Sud: 54 de milioane (de la 35 de milioane în 1989);
• India: 1,2 miliarde (de la 800 de milioane în 1989).

Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu putem compara situația unei țări care, (și) din cauza sărăciei, în ultimii 25 de ani a pierdut cca. 21% din populație, cu situația altora care în același timp și-au sporit populația cu 30% (în termeni absoluți, asta a însemnat, după cum arată datele de mai sus, 672 de milioane de locuitori). În aceste țări piața de muncă „nu duce lipsă de personal”, ca să zic așa. E întrucâtva normal să vezi că brazilianul sau chinezul au salarii mai mici decât cetățeanul occidental, pentru că pur și simplu o parte din creșterea economiilor BRICS a fost absorbită de creșterea populației. Dar în cazul României nici măcar această scuză nu funcționează. Dacă țările BRICS au putut în acești 25 de ani și să-și crească populația, și să-și crească nivelul de viață, în timp ce România nu poate, înseamnă că în cazul României vorbim ori de prostie a guvernanților, ori de rea voință. Sau poate de amândouă.

Majorarea administrativă a salariului minim este una dintre puținele pârghii directe de care guvernul dispune pentru ameliorarea veniturilor populației. Așa cum rezultă din cifrele prezentate mai sus, din însăși realitatea economiei românești, așa-zisul „impact” asupra mediului privat despre care a făcut vorbire doamna ministru nu poate fi decât unul pozitiv: un salariu minim mai mare înseamnă o creștere generală a salariului mediu, adică o atractivitate sporită a economiei românești pentru forța de muncă, ceea ce se traduce prin dorința mai mare a oamenilor calificați de a lucra în țară și, implicit, printr-o performanță mai ridicată a afacerilor, deci a mediului privat. Blocarea majorării salariilor nu este benefică decât acelor afaceri prădătoare care sunt interesate numai de defrișări, lohn și exploatare cât mai ieftină a resurselor naturale (forța de muncă fiind, ea însăși, o astfel de resursă). În acest context îndemnul nerostit de doamna ministru, dar pronunțat cu toată gura: „La muncă, sărăcane!… nu mai lenevi!” e echivalentul unei călduroase strângeri de mână a proprietarilor acestor afaceri. Ca ministru al României, dânsa în slujba cui se află? […]/ integral pe argumentesifapte.ro

• Hotnews: 

Dan Popa: Imbrancelile pentru cate o farfurie cu sarmale oferita gratuit de autoritati se explica: Statistica a numarat 5,39 milioane de romani declarati oficial saraci. Numarul lor a crescut in 2014 cu peste 600.000

Rata saraciei relative a fost in Romania anjului 2014 de 25,4%, iar in valori absolute, numarul saracilor a fost de 5,39 milioane de romani, se arata intr-o lucrare publicata in urma cu cateva zile de Institutul National de Statistica. In perioada ultimii cinci ani, rata saraciei a fost in jur de 22%, exceptie facand 2014 cand s-a inregistrat un maxim de 25,4%, se mai arata in lucrarea Statisticii “Dimensiuni ale incluziunii sociale”. Cea mai inalta incidenta a saraciei s-a inregistrat in randul copiilor si tinerilor in varsta de pana la 18 ani (crestere de 6,5 puncte procentuale), in 2014 atingand si cota cea mai ridicata. Aproape 2 din 5 dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie, mult peste nivelurile corespunzatoare adultilor .

Bine, o sa intrebati cum se face ca desi avem crestere economica si autoritatile se lauda cu o perioada foarte buna din unct de vedere economic, cu toate acestea deci, rata saraciei creste. Explicatia sta in inegalitatea masiva a veniturilor. Cresterea economica se duce practic in cresterea avutiei nete a persoanelor deja bogate, nefiind distribuita uniform catre toate quintilele de venit.

• Cea mai inalta incidenta a saraciei s-a inregistrat in randul copiilor si tinerilor in varsta de pana la 18 ani (crestere de 6,5 puncte procentuale), in 2014 atingand si cota cea mai ridicata. Aproape 2 din 5 dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie, mult peste nivelurile corespunzatoare adultilor. Starea de saracie s-a accentuat puternic si la tinerii cu varste intre 18-24 ani, ale caror valori au crescut constant in perioada analizata (crescand cu 5 puncte procentuale, in anul 2014 fata de 2011).

• Populatia varstnica (65 ani si peste) este afectata intr-o masura mai redusa de saracie, nivelul ratei fiind sensibil inferior mediei pe ansamblul populatiei (15,5 % in anul 2014). Rata saraciei in randul varstnicilor a crescut in perioada 2011-2014, cu 1,4 puncte procentuale, reprezentand grupa de varsta cu cea mai mica crestere Urmarind evolutia ratei saraciei pe sexe si grupe de varsta in perioada 2011-2014, constatam ca acestea au evoluat diferit pe fiecare categorie.

• De asemenea, rata saraciei s-a dublat in randul proprietarilor, depasind-o cu 15 puncte procentuale pe cea a chiriasilor (mai jos, graficutl)
• La nivelul UE 28 suntem pe locul al doilea, dupa Grecia.
• Saracia este inegal distribuita si in profil regional. In anul 2014, rata saraciei a fost de aproape 7 ori mai mare in regiunea Nord-Est, de circa 6 ori in regiunile Sud-Est si de peste 5 ori mai mare in Sud-Vest Oltenia decat in regiunea Bucuresti-Ilfov. Analiza evolutiei ratei saraciei in perioada 2011-2014 evidentiaza faptul ca fata de inceputul perioadei, aproape in toate regiunile s-au inregistrat cresteri in ultimul an.

• Dintre cei care muncesc (salariati sau antreprenori), aproape un barbat din 5 si respectiv o femeie din 6 au fost sub pragul de saracie. In schimb, la persoanele neocupate sau inactive situatia se inverseaza, in sensul ca femeile sunt afectate in mai mare masura de saracie decat barbatii: aproximativ un barbat din 5 si o femeie din 4 au venituri situate sub pragul saraciei.

• Referitor la persoanele neocupate, trebuie evidentiata situatia somerilor a caror rata de saracie este foarte mare. Practic, circa un somer din 2 este sarac, barbatii someri avand situatia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate in somaj (58,0% la barbati fata de 37,2% la femei).

Un factor important in aparitia starii de saracie il constituie existenta si numarul copiilor aflati in intretinerea gospodariei din care face parte persoana respectiva.

Saracia este mai frecventa in randul celor care traiesc in gospodariile cu copii dependenti1 (32,3%), decat in cazul celor care traiesc in gospodariile fara copii (15,7%) pe intreaga perioada analizata 2011-2014. In anul 2014, dintre gospodariile cu copii dependenti, cele mai puternic afectate de saracie au fost gospodariile numeroase formate din 2 adulti cu 3 sau mai multi copii dependenti (73,1% dintre acestia), a celor de 3 sau mai multi adulti cu copii dependenti (31,8%), la persoanele din gospodariile formate din 2 adulti cu 2 copii dependenti (in proportie de 31,1%), dar si a familiilor monoparentale, parinte singur cu un copil dependent (30,7%). In comparatie cu acestia, numai 1 din 6 gospodarii formate din 2 adulti si 1 copil dependent sunt afectate de saracie.

In gospodariile fara copii dependenti, considerate in general mai putin afectate de saracie, apar totusi diferentieri notabile produse de numarul si varsta persoanelor care traiesc intr-un anumit tip de gospodarie. Astfel, persoanele singure sunt mai expuse riscului de saracie, in special in cazul femeilor (26,6% fata de 24,7% la barbati). De asemenea, persoanele care traiesc singure devin tot mai sarace pe masura inaintarii in varsta: persoanele in varsta de pana la 65 de ani au o rata de saracie de 25,0%, pe cand cei cu varsta de 65 ani si peste sunt saraci in proportie de 26,6%. […]/ integral pe hotnews.ro

DOCUMENT Eurostat: Populatia Romaniei sta in cele mai mici case din UE si imbatraneste galopant

Populatia Romaniei cunoaste una dintre cele mai bruste rate de imbatranire, pe fondul migratiei si a prabusirii natalitatii, in conditiile in care romanii traiesc in cele mai mici locuinte din Uniunea Europeana – releva un raport emis recent de Biroul European de Statistica Eurostat.

Conform studiului “People in the EU: who are we and how do we live?”, emis zilele trecute, in perioada 1994-2014,varsta mediana a populatiei din Romania a crescut cu 7 ani, de la 33,8 ani (33 de ani, 9 luni si doua saptamani ) la 40,8 ani (40 de ani, 9 luni si doua saptamani).

Astfel, Romania a avut o crestere a varstei mediane mai brusca decat media UE, care a fost de 6 ani.

Cresteri mai accentuate ale varstei mediane decat in Romania au fost inregistrate doar in Lituania (8,9 ani), Germania si Portugalia (cate 7,6 ani fiecare). Austria a avut o crestere cu 7 ani, ca si Romania.

In jurul nostru, Bulgaria a cunoscut o urcare mai lina a varstei mediane, de numai 5,4 ani, iar Ungaria a inregistrat o crestere de 3,9 ani.

In ciuda imbatranirii galopante, Romania are, inca, o populatie mai tanara decat media europeana. Varsta mediana in Romania este de 40,8 ani, sub media europeana, de 42,2 ani.

Dintre vecinii nostri, Bulgaria si Ungaria au populatii mai batrane: 43,2 ani, respectiv, 41,3 ani – ca varsta mediana. In Uniunea Europena, cele mai mari valori ale varstei mediane sunt in Germania (45,6 ani) si Italia (44,7 ani).

Varsta mediana este varsta care imparte populatia unei tari in doua grupe echivalente numeric. […]

Scaderea populatiei nu ar trebui, insa, sa ne mire, avand in vedere conditiile de locuit proaste, care afecteaza in primul rand populatia tanara.

Conform studiului european, romanii traiesc in cele mai mici locuinte din toata Uniunea Europeana. Suprafata medie a locuintei in mediul urban romanesc este de 40 de metri patrati, mult sub media europeana, de 90 mp in marile metropole si 100 mp in orasele mici.

Bulgarii au case mai mari decat ale noastre – peste 70 mp in medie. Si ungurii au locuinte mai mari decat ale romanilor – circa 60 mp in marile orase si 80 mp in orasele mici si in suburbii, in medie.

La nivelul UE, tot in Romania se afla si judetul (regiunea de nivelul judetului) cu cea mai mare pondere a oamenilor care traiesc in locuinte mai mici de 50 mp. In judetul Braila, 77,1% dintre locuitori traiesc in astfel de case.

De asemenea, in Romania, 40% dintre locuinte sunt ocupate de cate 3-5 persoane fiecare, iar in 5% dintre locuinte stau cate 6 oameni sau mai multi. Media Uniunii Europene este sensibil mai redusa la ambele categorii de locuinte.

Ponderea locuintelor cu o singura persoana este redusa, de 22,1% in Romania, sub media UE de 31,8%. Dar intre locuintele cu o singura persoana, Romania are o pondere mare a celor ocupate de persoane cu varsta de peste 65 de ani. Astfel, din totalul locuintelor cu o singura persoana, 59,1% sunt case locuite de oameni de peste 65 de ani (locul al doilea in UE, dupa Croatia).

Romania este si tara cu cei mai multi proprietari: 94,7% dintre casele din tara noastra sunt locuite de proprietarii lor, in timp ce media europeana este de 64,3%.

Potrivit datelor Eurostat, doar 3,2% dintre locuintele din Romania sunt inchiriate, mult sub media europeana de 29,4%. […]/ integral pe hotnews.ro