SARACII EUROPEI. Unul din zece copii din mediul rural merge la culcare FLAMÂND/ SACRIFICAREA MUNCII IN DAUNA PROFITULUI. Cauzele reale ale salariilor mici din România/ MITUL ASISTATILOR SOCIAL. Doar 250.00 de persoane traiesc din venitul minim garantat

12-03-2017 12 minute Sublinieri

ROMANIA SARACA

 

Sărăcia, lipsa de acces sau accesul dificil la serviciile medicale, cât şi educaţia precară rămân probleme grave cu care se confruntă societăţile rurale din România, potrivit celui mai recent raport pus la dispoziţie de World Vision România, „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural, 2016”.

10% dintre familiile care trăiesc la sate au, în continuare, o singură sursă de venit lunar, cel mai frecvent această sursă fiind alocaţia copiilor, iar mai mult de jumătate dintre gospodăriile din mediul rural nu au toaletă sau baie în interior. În aceste condiţii nu este de mirare că unul din 10 copii merge la culcare flămând din cauza faptului că peste trei sferturi dintre părinţi au probleme cu asigurarea alimentaţiei de calitate pentru copii, o treime dintre ei fiind nevoiţi să împrumute mâncare de la rude în cursul anului trecut. În aceste condiţii, nu este de mirare că 7 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani muncesc în gospodăriile proprii pentru a-şi ajuta părinţii, iar 4% dintre ei muncesc şi în alte gospodării din sat pentru a asigura un venit în plus familiei.

Astfel, ei neglijează şcoala şi ajung, în unele cazuri, chiar să o abandoneze. Consecinţele lipsei hranei şi a banilor se traduc, de asemenea, printr-o stare de sănătate precară şi prin lipsa obişnuinţei de frecventare a cabinetelor medicale sau a dispensarelor din sat. Chiar dacă cifrele din raportul de anul trecut arată o îmbunătăţire a situaţiei la multe capitole, situaţia copiilor din satele României rămâne una care necesită intervenţie imediată.

Sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităţilor rurale, deşi raportul World Vision România intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural 2016” realizat o dată la doi ani relevă o îmbunătăţire a situaţiei existente în satele din ţara noastră pe mai multe paliere luate în discuţie, incluzând aici veniturile pe gospodărie, accesul la diferite facilităţi în locuinţe şi accesul la educaţie sau servicii medicale al copiilor, datorat gradului mai mare de conştientizare din partea părinţilor a importanţei acestor ultime două elemente pentru viitorul copilului.

În ciuda faptului că rezultatele studiului sunt pozitive în raport cu cele înregistrate în urmă cu doi ani, respectiv în 2014, 10% dintre familiile din România se confruntă încă cu o problemă acută, aceea a unei singure surse de venit, cel mai frecvent aceasta fiind alocaţia copiilor, în timp ce două sau trei surse de venit au 85,5% dintre familiile din mediul rural. În aceste condiţii, 53,3% dintre părinţi afirmă că nu se pot descurca cu banii pe care îi au şi sunt nevoiţi ca pentru a asigura copiilor un trai cât de cât decent să renunţe la achiziţionarea unor bunuri precum haine şi îmbrăcăminte atât pentru ei, cât şi pentru micuţi sau să amâne plata diverselor facturi.

De asemenea, trei sferturi dintre părinţi au mărturisit că au avut probleme cu asigurarea alimentaţiei de calitate pentru copii, 32,7% dintre aceştia rezolvând problema prin intermediul alimentelor primite cu împrumut de la rude. În aceste condiţii, 5% dintre copiii din mediul rural primesc mai puţin de două mese pe zi, iar 12% dintre ei mai puţin de trei mese.

Aceste lucruri se întâmplă în ciuda progresului în ceea ce priveşte creşterea veniturilor din gospodărie provenite din salarii până la 61,8% în 2016, faţă de 55,2% în urmă cu doi ani şi a scăderii numărului de venituri din şomaj la doar 1,5%, faţă de 3% cât erau în 2014.

Sărăcia îşi face simţită prezenţa şi în ceea ce priveşte diversele dotări care apar la nivelul gospodăriei. Astfel, peste jumătate dintre locuinţele din mediul rural nu au baie sau toaletă în interior. Potrivit studiului World Vision, doar 48,7% dintre gospodării au baie în interior şi doar 44,5% dintre ele au toaletă în interior. În schimb, aproape toate locuinţele din mediul rural sunt dotate cu televizor şi televiziune prin cablu sau satelit (97,9%, respectiv 93,6%). De asemenea, în 95% dintre gospodăriile de la sate se găseşte cel puţin un telefon mobil. De asemenea, peste 62% dintre locuinţe dispun de conexiune la internet şi sunt dotate cu computer sau laptop.

Lipsa igienei, principala cauză de îmbolnăvire în rândul copiilor

Având în vedere realitatea prezentată mai sus, în ciuda faptului că, în ceea ce priveşte dotările sanitare, situaţia s-a îmbunătăţit faţă de anul 2014, lipsa igienei corespunzătoare este considerată de majoritatea medicilor de familie ca fiind una din principalele cauze de îmbolnăvire în rândul copiilor de sub 5 ani. Iar lipsa igienei se traduce atât în lipsa dotărilor corespunzătoare din locuinţele micuţilor, cât şi în lipsa acestora din şcoli, grădiniţe şi licee.

O altă problemă cu care se confruntă societăţile rurale şi din cauza căreia numărul de îmbolnăviri în rândul copiilor creşte este lipsa medicilor de familie care să ofere consultaţii în fiecare zi lucrătoare. 40,2% dintre respondenţii din cadrul studiului World Vision afirmă că nu au un medic prezent în localitate în fiecare zi lucrătoare, în timp ce 1,1% dintre familii susţin că nu au deloc un medic de familie în localitate. În aceste condiţii, doar 39% dintre părinţi afirmă că au relizat la timp vaccinarea copiilor. Lipsa cadrelor medicale şi consecinţele enumerate mai sus relevă importanţa acută a suplimentării personalului medical din mediile rurale, pentru o mai bună urmărire a sănătăţii copiilor de la sate, cât şi în vederea informării corespunzătoare şi a educării părinţilor în privinţa asigurării nutriţiei şi igienei corecte a micuţilor.

Aceste recomandări cuprinse în studiul World Vision vin ca urmare a faptului că părinţii par să nu conştientizeze faptul că lipsa unei cantităţi de hrană minim necesară, coroborată cu calitatea îndoielnică  hranei şi lipsa nutrienţilor necesari creşterii şi dezvoltării armonioase a copiilor se poate traduce într-o sănătate precară a acestora din urmă. 7 din 10 copii care au primit mai puţin de trei mese pe zi NU au făcut analize medicale în decursul anului trecut, iar 5 din 10 copii cu vârsta de sub 5 ani care au fost bolnavi anul trecut nu au fost duşi la doctor în acea perioadă.

De asemenea, sănătatea copiilor este influenţată şi de obiceiurile pe care aceştia le au în viaţa de zi cu zi. Raportul arată o creştere a incidenţei fumatului în rândul adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani, de la 7,3% din 2014, la 9% anul trecut. Dintre aceştia peste 1 din 10 a fumat cel puţin o dată pe săptămână.

Dincolo de fumat, consumul de alcool este o obişnuinţă a 2 din 10 adolescenţi din categoria de vârstă 12-18 ani, aproape 5 din 10 dintre ei consumând băuturi alcoolice cel puţin o dată pe săptămână.

Lipsa banilor îi determină pe părinţi să nu investească în educaţia copiilor 

Sărăcia nu se traduce doar în lipsa hranei, a condiţiilor de viaţă decente şi a serviciilor medicale acordate şi accesate constant, ci şi în accesul redus la educaţie, comparativ cu situaţia din mediul urban.

Astfel, potrivit datelor din raportul World Vision România, 2,27% dintre părinţi mărturisesc că în cursul anului 2016 cel puţin unul dintre copii a fost nevoit să abandoneze şcoala pentru a putea ajuta fie la muncile gospodăreşti, fie pentru a ajuta la creşterea veniturilor familiei. Două treimi dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani desfăşoară activităţi în gospodărie, iar 4% dintre ei muncesc şi în alte gospodării din sat. 4 din 10 copii muncesc două sau mai multe ore pe zi, ceea ce înseamnă o scădere a timpului acordat activităţilor educaţionale – teme pentru acasă, învăţat, lectură.

2,5% dintre părinţi au declarat, de asemenea, că au fost nevoiţi să nu îşi lase copiii să meargă la şcoală, din cauza faptului că banii nu le-au ajuns pentru plata diverselor necesităţi ale copiilor pentru educaţie, fie pentru că veniurile abia le ajungeau de la o lună la alta.

O altă problemă gravă întâlnită la nivelul comunităţilor urbane este aceea a distanţei pe care copiii trebuie să o parcurgă de acasă până la şcoală. 9% dintre copii se găsesc în situaţia de a petrece peste o oră pe drumul către şcoală, iar durata medie de deplasare către şcoală, creşă sau grădiniţă este de 29 de minute. Studiul constată o menţinere a decalajului rural/urban în ceea ce priveşte egalitatea de şanse pentru educaţie.

Aproape 2 din 10 familii afirmă că au fost nevoiţi să scadă costurile pe care le implică educaţia copiilor, tot atâtea mărturisind că au renunţat la activităţile extraşcolare ale micuţilor.

În aceste condiţii, nu este de mirare că aproape 3 din 10 copii nu reuşesc să înţeleagă un text pe care îl citesc, iar rezultatele slabe la învăţătură sunt înregistrate, în principal, în randul elevilor care trăiesc în gospodării sărace.

Mediu rural (INS, cca. 2013):
46% din populatia Romaniei

* 70%+ dintre familii nu pot oferi copiilor alimentatie de calitate.
* 1 din 10 copii merg la culcare flamanzi.
* 5% le pot oferi copiilor mai putin de 2 mese pe zi.
(date furnizate de World Vision, 2017)

Ma intreb cum “hashtag rezista” protestatarii sa nu protesteze si pentru asta tinand cont ca OUG s-a terminat si loc ar fi, caci se intalnesc inca duminica de duminica.

Si de ce “coruptia ucide”, doar la oras? Fiindca la sat, ucide foamea.

Foamea nu e glamouroasa ca sa intereseze pe unul cu burta plina. Si cei de la sat sunt urati si murdari, cum sa-i pui pe Facebook-ul tau, cum sa te asociezi cu asa ceva? Nu e “worth sharing” si e departe de imaginea de “good life” pentru care vrei sa te stie lumea.

Si televiziunile mai usor se parcheaza in Piata decat sa-si strice carul pe sate pentru live-uri. La urma urmei, cine s-ar uita la mizerie si jeg… noi vrem sa vedem case si localuri cu “scandinavian design” ca-n cartile de la Carturesti pe care le rasfoim ca nu dam milioane pe ele sau cum am vazut pe Pinterest.

Noi, declaratii “urbani”, cu burtile pline (datorita conjuncturii ca inteligenta nativa se gaseste statistic la fel de mult si la sat) dupa ce-am baut un smoothie de la “Urban Monkey”, ne-ncaltam cu “snickersi” si plecam in piata ca sa avem statut, pardon… ca sa avem “status”, de Facebook.

In numele binelui poporului si din ingrijorare pentru celalalt, strigam doar nevoile noastre, fiindca aia “n-au dinti!” si oricum copii aia n-au scoala si ne fura votul, da-i incolo, sa moara ca sigur sunt “pesedisti”, “pui de comunisti”, vezi?! Dumnezeu stie ce face, in sfarsit se face dreptate, “asa le trebe daca au votat pesedeu”! Na, mor saracii care ne contamineaza tara cu lipsa lor de ce-avem noi. Parca din ateu mandru ca “Mandruta”, te faci si “follower” de “dumnezeu” ca de “Moise” erai deja. 🙂 Jos Catedrala!

Partidele care se marketeaza catre tineretul din piata au 46% din programul lor care aduce o imbunatatire directa pentru 46% din populatie?

România și Bulgaria se află pe ultimul loc în ceea ce privește standardele europene, relevă raportul social pe anul 2016 al Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române.

“După 27 de ani, România se plasează pe ultimul loc, împreună cu Bulgaria, la distanță de standardele europene, dar și față de celelalte țări foste socialiste membre UE. O țară subdezvoltată, sărăcită, cu o economie dezindustrializată și cu o agricultură dezorganizată, o economie incapabilă de a oferi locuri de muncă pentru întreaga populație, munci cu valoare scăzută, o comunitate demoralizată, se arată în raportul ICCV.

Potrivit documentului, România a înregistrat după 1989 cea mai scăzută creștere economică, față de principalele țări europene în tranziție.

“Experiența ultimilor 27 de ani nu susține speranța că veniturile salariale cresc automat ca rezultat al creșterii PIB-ului. Datele arată că o creștere a PIB-ului de aproape 4 ori este însoțită de o creștere mult mai modestă a veniturilor salariale”, se precizează în raportul ICCV.

De asemenea, se menționează că starea de satisfacție a românilor în legătură cu viața este la distanță mare față de celelalte țări în tranziție, cu excepția Bulgariei.

În document se subliniază că venitul anual disponibil per capita plasează România pe ultimul loc în Europa, la o distanță greu de recuperat în următorii ani: 25,9% față de țările UE 15, și 61,1% față de țările UE 8, potrivit Eurostat.

Cauzele sunt, conform raportului, dezindustrializarea, tehnologia depășită în multe domenii și, în special, managementul deficitar și politica salariului mic.

Raportul mai arată și faptul că poziția sindicatelor s-a “marginalizat, făcând comodă creșterea producției prin sacrificarea muncii”, că s-a extins sărăcia salariaților și că alocația pentru copii s-a depreciat masiv după 1989.

“Copiilor și familiei se acordă în România o atenție publică foarte redusă, în raport cu standardele europene”, se spune în raport.

Conform raportului, toate funcțiile sociale ale statului au suferit după 1989 de o cronică subfinanțare.

Clasa politică se confruntă vizibil cu o criză profundă, se indică în raport.

“Societatea românească riscă să fie scindată politic nu între clase și grupuri sociale, ci între populație și instituțiile politice/ publice, afectate de corupție și incapabile să ofere speranța unui program credibil de a înscrie țara pe calea dezvoltării”, se subliniază în document.

În raport se arată că probleme sociale de rezolvat în următorii 20 de ani sunt sărăcia, inegalitatea socială, migrația pentru muncă și situația social-economică a romilor și că este nevoie de o reorientare a gândirii politice strategice. Astfel, sunt propuse mai multe direcții prioritare, între care înlocuirea salariului mic cu politica salariului la nivel european, reforma sistemului public cu priorități — debirocratizarea, simplificarea și eficientizarea, și introducerea unui sistem național de monitorizare și evaluare a politicilor, programelor/proiectelor sociale, a gradului de progres a României.

  • ActiveNews:

Adevărul despre cum este împărțit profitul pentru salariile din România și cele din UE. Cum a fost desființat mitul productivității scăzute al angajaților români

Dacă în România un leu din trei lei valoare nou adăugată în firmă ajunge la salariați sub formă de salarii, restul fiind profitul acționarilor, în celelate țări UE proporția este inversă. Salariile dețin o pondere de două treimi din valoarea nou adăugată, este concluzia Raportului Social al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, institut subordonat Academiei.

Responsabilitatea salariilor mici din România este pusă în mod fals pe umerii salariaților, anume prin invocarea productivității mici a acestora, spun cercetătorii ICCV în studiul menționat. Acesta este disponibil integral aici.

„Explicația standard în discursul public actual este centrată pe formularea confuză a nivelului scăzut al productivității muncii. Formularea pune responsabilitatea pe umerii salariatului”, afirmă ei.

Cauzele sunt altele:

– prăbușirea sferelor cu munci cu valoare ridicată (dezindustrializarea),

– tehnologia depășită în multe domenii și în special, management deficitar.

– factorul politic: întreaga tranziție a fost dominată de politica salariului mic. Un nivel redus al salariilor a fost considerat a fi un factor cu efect pozitiv asupra creșterii economice: atrage investiții, mai ales din străinătate.

Un alt factor este marginalizarea poziției sindicatelor, fapt care a permis ”creșterea producției prin sacrificarea muncii”. Salariul minim este, în România, de mai mult de cinci ori mai mic decât în țările europene avansate (16,5% ), dar și la jumătate din nivelul celorlalte 8 țări europene în tranziție (52,7 %), spune raportul.

Există o politică „pro-profit” care, complementar cu prăbușirea capacității de negociere a angajaților, explică situația actuală a raportul dintre muncă și profit. Potrivit ICCV, ponderea profitului în totalul valorii nou create în 2014 era de 62,2% și 37,8% a salariilor. Prin comparație, UE18 are 40,9% profit la 59% salarii, iar UE 8 are 39% profit la 61% salarii. Distribuția este inversă.

România a plătit cel mai mare cost al tranziției comparativ cu celelalte țări în tranziție membre ale UE. În primii 10 ani de tranziție (1990-2000), România, spre deosebire de alte țări în tranziție (Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Bulgaria), a cunoscut o prăbușire economică.

România este țara care a înregistrat în întreaga perioadă de 27 ani după 1989 cea mai mică creștere economică, față de principalele țări europene în tranziție. Spre exemplu România are cel mai mic grad de multiplicare a PIB în perioada 1990-2016, de 4, față de 4,1 Bulgaria sau 5-6 Ungaria, Cehia, Polonia. PIB din 1990 a revenit la acest nivel de abia în 2000.

Alte concluzii ale studiului:

– doar 59% din români (față de 83% media în UE) se declară satisfăcuți cu viața. Aceasta reprezintă indicatorul unui dezechilibru al stării sociale a societății românești.

– Rata ocupării e 66%, față de 70% în UE

– Locurile de muncă salariale care oferă venituri mai ridicate, relativ sigure și însoțite de asigurări sociale și de sănătate, s-au redus de la începutul tranziției la aproape jumătate: de la peste 8,1 milioane în 1990, numărul salariaților oscilând între 4,6 și 5 milioane între 2000-2015.

– Munca informală în România, care oferă în general oportunități precare de supraviețuire, este estimată între 32% și 36% din totalul muncii în economie, producând 21% din PIB, față de 7% și 16% din PIB în UE 28.

– Sunt sectoare în care proporția muncii informale este importantă: construcțiile (RO – 21%, UE – 16%), serviciile în gospodărie (îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor, menaj) (RO – 29%, UE – 17%), serviciile personale (RO – 15% și UE – 9%).

– Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) din România este cu 10 procente sub media UE (22,5% față de 32, 7%). 23,1% dintre tineri nici nu muncesc, nici nu învață (media UE 17%).

Harta salariilor din România, la finalul lui 2016

Câștigurile medii nete au depășit în luna decembrie 2016 nivelul de 500 euro doar în Capitală și în județele Ilfov, Cluj, Timiș, Sibiu și Brașov, în condițiile în care mulți angajați au primit prime de Sărbători. Cele mai mari creșteri salariale s-au înregistrat, în ultimul an, în județele Bacău, Caraș-Severin și Covasna, arată calculele News.ro, pe baza statisticilor județene ale Institutului Național de Statistică (INS).

La polul opus, în 17 județe din țară, câștigul mediu net a rămas sub 400 de euro, chiar și cu primele de Sărbători.

La nivel național, câștigul salarial mediu net s-a majorat în decembrie 2016 cu 11,4% față de ultima lună din 2015, la 2.354 lei (echivalentul a 521 euro), nivel maxim istoric pentru România. În decembrie, cursul mediu al euro, la care s-a făcut echivalența salariilor în moneda europeană, a fost de 4,5173 lei, potrivit Băncii Naționale a României (BNR).

Câștigurile salariale includ atât salariile, cât și bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajații.

Statisticile oficiale arată că, deși câștigul mediu net la nivel național a depășit pragul de 500 de euro,  doar angajații din București și din  alte cinci județe bogate au câștigat, în medie, peste 500 euro în decembrie, în celelalte județe salariile fiind mult mai mici.

Salariații din București au cele mai mari salarii din țară, cu un câștig mediu net în luna decembrie 2016 de 3.219 lei (713 euro, la cursul mediu BNR din luna decembrie), urmați de cei din județele Ilfov (2.743 lei, 607 euro), Cluj (2.605 lei, 577 euro) și Timiș (2.512 lei, 556 euro).

Pe următoarele locuri se clasează județele Sibiu (2.375 lei, 526 euro) și Brașov (2.284 lei, 506 euro), în restul țării cîștigurile medii fiind sub 500 euro net.

În topul câștigurilor medii urmează, la mare distanță, județele Constanța (2.184 lei, 483 euro), Iași (2.183 lei, 483 euro), Argeș (2.160 lei,  478 euro), Mureș (2.156 lei, 477 euro) și Galați (2.154 lei, 477 euro).

La polul opus, în 17 județe câștigurile medii nete sunt sub 500 euro.

Cele mai mici câștiguri din România erau, în ultima lună a anului trecut, în județele Teleorman (1.628 lei, 360 euro), Bistrița-Năsăud (1.653 lei, 366 euro), Harghita (1.671 lei, 370 euro) și Suceava (1.672 lei, 370 euro).

În ceea ce privește evoluția salariilor din 2016, cele mai mari creșteri ale câștigurilor nete s-au înregistrat, în decembrie 2016 față de ultima lună din 2015, în județele Bacău, cu un avans de 25%, Tulcea (21%), Caraș-Severin (19,5%), Covasna (19%) și Brăila (18,5%).

În schimb, în județul Gorj salariile au scăzut, în medie, cu 0,5% în 2016.

Anul trecut, salariile au primit un impuls în luna mai, când salariul brut minim pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

Peste 6,5 milioane de romani intră în categoria aşa-numiţilor “asistaţi social”, însă 60% dintre beneficiarii acestor alocaţii (adică 3,8 milioane) sunt copii sau persoane aflate în concediu de creştere a copilului.

Statul cheltuieşte anual 10 miliarde de lei cu cei 6,5 milioane de romani care primesc bani din “beneficiile şi serviciile de asistenţă socială”, însă cea mai mare parte a acestora sunt copii, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Ministerul Muncii.

Astfel, din totalul celor 6,5 milioane de asistaţi social, 3,7 milioane (adică 57% din total) sunt copii care primesc alocaţie de stat pană la 18 ani (sau pană cand termină liceul), iar 1,55 milioane (24% din total) sunt persoane cu dizabilităţi sau persoane care îngrijesc oameni cu dizabilităţi. De asemenea, aproape 280.000 de persoane primesc alocaţii pentru susţinerea familiei (sume acordate familiilor monoparentale sau celor în cadrul cărora veniturile salariale per membru de familie sunt foarte mici), iar 138.000 sunt persoane care primesc indemnizaţie pentru creşterea copiilor.

“Romania are nevoie de o clarificare a termenului de “asistat social”, pentru că mamele aflate în concediu de creştere a copilului sau copiii care primesc alocaţii nu au ce căuta în categoria asistaţilor. Copiii provin din familii care plătesc taxe şi impozite, iar mamele au contribuit la bugetul de stat anterior, direct sau indirect. Este o exagerare atunci cand se spune că Romania este un stat social, pentru că nu este deloc aşa, din contră. Dar există o problemă, pentru că nu este reglementat deloc bine fondul prin care se alocă aceste sume”, a explicat profesorul universitar Mircea Coşea.

Într-adevăr, statul plăteşte, prin inter­mediul bugetului Ministerului Muncii, şi “asistaţii social” care primesc banii pentru că se încadrează în categoria celor care primesc “beneficii şi servicii de asistenţă socială”, dar şi pensionarii (care sunt în număr de 5 milioane de persoane) sau şomerii (cele circa 420.000 de persoane înregistrate în evidenţele agenţiilor de ocupare, din care numai 90.000 primesc in­demnizaţie de şomaj de la stat).

“Toată lumea ţipă că Romania e stat social pentru că o mare parte din buget merge pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, însă cei care primesc salarii o fac pe baza unei munci prestate, iar pensionarii primesc pensii pe baza contribuţiei pe care au avut-o de-a lungul vieţii active. Fondul din care sunt plătite aceste sume trebuie reglementat foarte bine, categoriile de finanţare trebuie diferenţiate şi finanţate diferit în funcţie de importanţa unor obiective naţionale: dai mai mult copiilor, oferi mai puţin persoanelor apte de muncă etc.”, a mai spus profesorul Coşea.

Statisticile arată că mai puţin de 250.000 de persoane la nivel naţional sunt beneficiarii ve­nitului minim garantat, aceasta fiind categoria cel mai frecvent menţionată din randul asistaţilor social, atat de către guvernanţi, cat şi de angajatori, pentru că sunt în randul acestora unele persoane care nu vor să se angajeze pentru că primesc acest venit lunar.

Însă su­mele cheltuite cu această cate­gorie de asistaţi nu sunt foarte mari. În 2015, spre exemplu, o familie din Romania care s-a încadrat în categoria be­neficiarilor de venit minim garantat a primit, în medie, un venit de 230 de lei pe lună. 

“Trebuie să existe o eva­luare foarte corectă a celor care au drep­tul să primească venitul ga­ran­tat, pentru că am auzit de persoane care vin să-şi ia ajutorul social cu ma­şina. Această categorie de locuitori re­prezintă de fapt o masă electorală, pentru că sunt la dispoziţia primarului, iar acesta îi poate manevra cum doreşte”, a mai spus Mir­cea Coşea. La nivelul Uniunii Europene, bugetele alocate de state pentru pensii, indemnizaţii de şomaj, alocaţii pentru familie şi pentru copii etc. intră la capitolul “protecţie socială” (nu asis­tenţă socială), iar ponderile din buget alocate sunt mult mai mari în alte state decat în Romania.

Spre exemplu, dacă în Romania 3,2% din cheltuielile guvernamentale sunt alocate beneficiilor pentru familie şi copii (alocaţiile copiilor, indemnizaţiile pentru mame, alocaţiile pentru susţinerea familiei etc.), Germania alocă, pentru acelaşi tip de beneficii, 3,6% din cheltuielile guvernamentale, iar Franţa 4,4% din cheltuieile statului, potrivit datelor Eurostat. De asemenea, în cazul beneficiilor alocate pentru persoanele cu dizabilităţi, Romania alocă 2,3% din cheltuielile bugetare, în timp ce Germania acordă 6,9%, Franţa 4,9%, Olanda 10%, iar Norvegia 13,9% din totalul cheltuielilor guvernamentale.

“Trebuie clarificate foarte bine categoriile de persoane asistate social şi trebuie concepute obiective generale care să conveargă în direcţia asta, pentru a prioritiza ce sprijinim: îi sprijinim pe cei care mor de foame şi nu au adăpost, îi sprijinim pe copiii instituţionalizaţi care se află într-o situaţie disperată, etc.”, a mai spus profesorul Mircea Coşea.

5 MILIOANE DE SARACI. Un fals paradox: ECONOMIA ROMÂNIEI “DUDUIE”, DAR SARACIA CRESTE/ Cat de ”convergenti” suntem in raport cu UNIUNEA EUROPEANA: salariile românilor sunt mult SUB medie, pe cand preturile sunt ALINIATE la media tarilor dezvoltate

WINTER IS COMING. Avocatul Gh. Piperea despre GLOBALISMUL NEOLIBERAL, care “a avut ca rezultat hipsterii, emo kids-ii, abandonarea ideii de familie, propaganda LGBT, aberaţia “drepturilor” pedofililor şi ale altor dezaxaţi sexual”/ UN SFERT DIN POPULATIA ROMÂNIEI SE ZBATE IN SARACIE SEVERA. Cati copii români merg la culcare flamanzi? Cifrele SARACIEI si DEPOPULARII unei tari

SARACIA IN ROMÂNIA ÎN CREŞTERE, cu precadere in fostele zone monoindustriale. PESTE JUMATATE DINTRE COPII, IN SITUATIE DE RISC SOCIAL (video)

DEVASTATOAREA SARACIE CARE DUCE LA INCHIDEREA GRADINITELOR SI LA ABANDON SCOLAR/ Cazul impresionant al Ralucai-Mihaela Gălăţeanu, premianta din “GHETOU”

In timp ce conform rapoartelor oficiale ROMÂNII sunt cei mai expusi RISCULUI SARACIEI si EXCLUDERII SOCIALE, ANOFM lanseaza o campanie costisitoare de PR impotriva PENSIONARILOR si ASISTATILOR

REACTII FASCISTO-CORPORATISTE fata de marirea alocatiilor pentru copii si legea insolventei personale. SARACII NU TREBUIE AJUTATI CA SUNT ALCOOLICI, PROTEJAREA DATORNICILOR DE EXECUTORII BANCARI E POPULISM

PROPAGANDA STATULUI ASISTENTIAL SI A NEMUNCII LA ROMÂNI. Soldatii neoliberalismului vor eliminarea venitului minim garantat

Actualizare/ SARACII EUROPEI – TARA CU CEL MAI MARE ABANDON DE SUVERANITATE ECONOMICA DIN UE. 40% dintre români traiesc in mizerie/ SALARII DE MIZERIE PENTRU PANTOFI DE LUX PENTRU OCCIDENT/ In ciuda saraciei, ministrul tehnocrat al Muncii considera ca ROMANIA NU-SI PERMITE CRESTEREA SALARIULUI MINIM


Categorii

Agricultura/ Satul romanesc, Educatie, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “SARACII EUROPEI. Unul din zece copii din mediul rural merge la culcare FLAMÂND/ SACRIFICAREA MUNCII IN DAUNA PROFITULUI. Cauzele reale ale salariilor mici din România/ MITUL ASISTATILOR SOCIAL. Doar 250.00 de persoane traiesc din venitul minim garantat

  1. Cicero: ”Nu există formă de guvernământ mai degenerată decât aceea în care cei bogaţi sunt socotiţi totodată cei mai buni”

    “această constituţie excelentă a fost distrusă de opiniile eronate ale oamenilor care îi consideră drept cei mai buni pe cei bogaţi şi influenţi sau pe membrii familiilor nobile, fără a ţine seamă de virtute, rar apreciată şi de asemenea rar prezentă. Din cauza acestei erori de judecată a poporului, din moment ce averile unei minorităţi şi nu virtuţile încep să guverneze statul, fruntaşii ţin cu dinţii numele de „cei mai buni”, fără a-l merita în realitate. Căci bogăţiile, aroganţa din cauza numelui, influenţa lipsită de discernământ şi de măsură în viaţa cotidiană şi în politică sunt cu totul ruşinoase, trufaşe şi obraznice. Nu există formă de guvernământ mai degenerată decât aceea în care cei bogaţi sunt socotiţi totodată cei mai buni.”
    http://www.descopera.ro/istorie/14952082-cicero-omul-universal-care-a-marcat-istoria-romei-nu-exista-forma-de-guvernamant-mai-degenerata-decat-aceea-in-care-cei-bogati-sunt-socotiti-totodata-cei-mai-buni

  2. Pe 25 martie va avea loc in Washington DC un miting impotriva mafiei pedofile din structurile Deep State . Apel catre NYPD sa faca dezvaluirile pe care Comey si FBI-ul inca le tin la intuneric.
    https://www.youtube.com/watch?v=kXBWo0wUi0Y

    EXPOSE THE DOJ PEDOGATE COVER UP: MARCH ON D.C. 3/25/2017
    On November 4, 2016 Blackwater founder Erik Price told Bretibart News that the NYPD was ready to make arrests in the Anthony Weiner case and wanted to do a press conference announcing the warrants and the additional arrests they were making , but received “huge pushback” from the Justice Department. According to inside sources, the more than 500,000 emails found on Anthony Weiner’s computer implicate the Clintons and associates in child trafficking and worse. WHY more than FOUR MONTHS later have there been NO arrests? It’s time to march on Washington DC, this MARCH 25TH, to raise awareness of this miscarriage of justice.

    Urmariti cu atentie acest material:

    https://www.youtube.com/watch?v=peuUdBFKEOU
    PEDOGATE – Kent Hovind Exposes The Pedos That Raided His Church

  3. Pingback: O TREIME DIN COPIII ROMÂNIEI TRAIESC IN SARACIE SEVERA/ Declinul demografic continua periculos. Specialistii acuza LIPSA POLITICILOR DE INCURAJARE A NATALITATII
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare