“Apocalipsa” UE-2012: AGENDA ALARMISTA CU TINTA PRECISA/ Grecia: situatie grava in SISTEMUL SANITAR/ Sistemul de pensii publice din Europa: BOMBA CU CEAS (Stiri economice)

• HotNews.ro: Fitch: BCE trebuie sa faca mai mult pentru a evita un colaps “cataclismic” al monedei euro

Banca Centrala Europeana (BCE) trebuie sa majoreze programul de achizitii de obligatiuni ale statelor din zona euro pentru a sustine Italia si pentru a preveni colapsul “cataclismic” al euro, a declarat David Riley, seful departamentului de ratinguri suverane al Fitch, citat de Reuters. El a spus ca prabusirea monedei euro ar fi dezastruoasa pentru economia mondiala, iar acest lucru s-ar putea intampla daca Italia nu reuseste sa-si solutioneze problemele legate de datoria publica.

Oficialul Fitch a precizat insa ca acesta nu reprezinta scenariul de baza al agentiei de rating. “Sfarsitul monedei euro ar fi cataclismic. Moneda euro este o moneda de rezerva. Care ar fi consecintele in ceea ce priveste stabilitatea financiara si politica? Este greu de crezut ca euro va supravietui daca Italia nu reuseste sa isi rezolve problemele”, a mai spus David Riley.

Riley a adaugat ca Italia este prea importanta din punct de vedere politic si economic pentru a o lasa sa esueze, insa unii analisti cred ca aceasta tara este prea mare pentru a fi salvata. Totodata, el a cerut Bancii Centrale Europene sa renunte la reticenta sa privind extinderea achizitiilor de obligatiuni ale statelor cu probleme din zona euro, precum Italia, si sa imprumute direct Fondul European de Stabilitate (EFSF).

Oficialul Fitch este de parere ca Grecia ramane o amenintare majora pentru zona euro. “Daca Grecia va parasi zona euro probabil ca acest lucru va reprezenta inceputul sfarsitului pentru moneda euro. Grecia inca este joker-ul din pachetul de carti. Ea inca poate sa arunce zona euro in criza”, a declarat el. Riley este insa de parere ca tulburarile interne care vor fi provocate de parasirea zonei euro vor descuraja Atena sa revina la drahma. “Noi nu credem ca Grecia va părăsi zona euro. Analiza cost-beneficiu nu favorizeaza acest lucru”, a mai spus Riley.

• Presseurop: Recucerirea Europei văzută de Geert Mak

[…] Cărticica dumneavoastră se încheie pe o notă sumbră. Ce speraţi pentru 2012?

Anul viitor, întrebarea este cum va arăta Europa. Va rămâne o comunitate sub conducerea unei puternice Comisii Europene sau va deveni un sistem interguvernamental descentralizat, aşa cum doresc nemţii? Olanda poate juca un rol de intermediar în această privinţă. Noi nu suntem atât de dogmatici ca germanii. Deci să ne jucăm din plin acest rol, cel puţin în interesul nostru. Deoarece suntem, şi rămânem, o ţară deschisă spre lume.

• Gandul: CÂND CADE GRECIA? Planul UE de salvare a ţării e pe cale să eşueze, grecii se gândesc să-şi închirieze istoria

La mai puţin de trei luni după momentul istoric în care UE şi bancherii au căzut de acord să i se reducă Greciei datoria către investitorii privaţi cu 50% şi în mijlocul negocierilor privind mecanismul tehnic de aplicare a acestui “haircut”, din ce în ce mai mulţi oficiali europeni, dar şi economişti susţin că marele plan de salvare din octombrie nu va fi de ajuns, nici pentru Grecia şi nici pentru zona euro, scrie presa străină.

Problema a fost ridicată la nivel european chiar de cancelarul german Angela Merkel cu ocazia unei întâlniri oficiale cu preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, ce a avut loc luni seară. Merkel a subliniat nevoia unei înţelegeri între autorităţile elene şi creditorii privaţi, avertizând că lipsa unui acord ar atrage după sine blocarea fondurilor comunitare. Grecia trebuie să implementeze măsurile convenite cu liderii europeni, printre care reducerea datoriei publice, pentru a putea semna un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). “Cel de-al doilea program din Grecia (în valoare de 130 de miliarde de euro n.r.) trebuie implementat curând, altfel nu se va putea accesa prima tranşă a împrumutului”, a precizat Merkel.

Conform acordului european din octombrie, creditorii din mediul privat care au cumpărat obligaţiuni greceşti vor fi nevoiţi să renunţe la jumătate dintre acestea, în total circa 100 de miliarde de euro, astfel încât nivelul datoriei publice să poată fi coborât de la 160% din PIB, în prezent, la 120% din PIB, până în 2020. Faptul că băncile îşi vor asuma astfel o pierdere considerabilă s-ar putea dovedi însă insuficient pentru a scoate economia elenă din capcana datoriei publice.

Premierul grec Lucas Papademos a subliniat recent importanţa negocierilor privind reducerea la jumătate a datoriei publice. Papademos a avertizat la începutul anului că dacă nu se ajunge la o înţelegere cu investitorii privaţi statul riscă să intre în incapacitate de plată până în luna martie, când vor ajunge la maturitate obligaţiuni în valoare de 17,5 miliarde de euro.

Economist-şef FMI: Reducerea cu 50% a datoriei publice este insuficientă

Economiştii susţin că reducerea la jumătate a datoriilor Greciei către investitorii privaţi s-ar putea dovedi insuficientă. Indicatorii macroeconomici sugerează că statul elen ar putea avea nevoie şi de alte haircut-uri, susţine Oliver Blanchard, economistul-şef al Fondului Monetar Internaţional. “Pe măsură ce trece timpul, cifrele macroeconomice pe care le primim sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. Poate haircut-urile ar trebui să fie mai mari”, a precizat Blanchard pentru CNBC, potrivit AFP.

De aceeaşi părere este şi profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe al României. “Haircutul acordat Greciei nu este suficient deoarece menţine o datorie publică înaltă în raport cu PIB-ul”, a declarat el pentru gândul. În opinia sa, “UE se împuşcă în picior” deoarece impune măsuri de austeritate, dar nu stimulează creşterea economică, ceea ce duce la o “stare de depresie economică, dar şi socială”.

“Economiile naţionale trebuie să aibă loc să respire. Lipseşte o abordare la nivelul întregii Uniuni. Statele puternic dezvoltate, cum sunt Germania sau Olanda, ar trebui să permită o deflaţionare a economiei, astfel încât să se creeze o cerere mai mare pentru produsele din Grecia, Italia sau Portugalia”, a argumentat Dăianu.

Prognoza FMI privind evoluţia datoriei publice a statelor PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania) în următorii doi ani (% din PIB) […]

• Adevarul: Efectele crizei în Grecia: în farmacii nu se mai găseşte nici măcar aspirină
  

Măsurile de austeritate adoptate de guvernul Greciei au efecte în sănătate. Instituţiile de asigurări nu pot plăti farmaciile, acestea nu îşi permit achiziţionarea de noi medicamente, iar producătorii preferă să vândă în ţări unde obţin preţuri mai mari. Bolnavii trăiesc din plin tragedia adusă de efectele crizei asupra unui sistem de asigurări sociale nereformat şi puternic fraudat.

Instituţiile de asigurare datorează farmaciilor 330 de miloane de euro pentru medicamentele vândute din aprilie 2011, relatează Bloomberg. Plăţile pot întârzia între trei luni şi un an. Astfel, unele farmacii preferă să ceară bani pentru medicamentele compesate, urmând ca banii să fie recuperaţi din fondul de asigurări. Există deja pacienţi care şi-au întrerupt tratamentul fiindcă nu şi-l pot permite. Dacă instituţiile de asigurări nu încep plăţile curând, din ce în ce mai mulţi vor fi obligaţi să renunţe la medicamentele prescrise.

Producătorii preferă să vândă în afară, unde obţin preţuri mai mari. În acelaşti timp, reducerea veniturilor şi creşterea şomajului, face ca populaţia să nu-şi mai permită achiziţionarea medicamentelor. Iar instituţiile de asigurări se confruntă la rândul lor cu lipsa de bani şi întârzie plăţile. Farmaciile nu pot plăti la timp producătorii şi nu nici nu mai au bani pentru a asigura plata.

Citeste aici despre ce inseamna sa fii sarac in Grecia

Măsurile de austeritate impuse de Grecia agravează situaţia: producătorii sunt acum motivaţi să vândă medicamente în afara ţării, după ce anul trecut a fost adoptată ultima lege de ieftinire a produselor farmaceutice, prin care s-a încercat impunerea unor preţuri administrate la media celor trei cele mai ieftine costuri ale ţărilor din Uniunea Europeană. Legea a fost adoptată pentru a diminua cheltuielile medicale ale statului, care în 2010 s-au ridicat la 13 miliarde de euro, aproximativ 5% din PIB.

Reacţia farmaciilor

Cele 12.000 de farmacii greceşti, care alcătuiesc ultima verigă din sistemul de distribuire a medicamentelor, se confruntă cu lipsa de pe piaţă a multor produse, iar, dacă acestea există, cu imposibilitatea de a le vinde în regim compensat. Asociaţia Panhelenică a Farmaciştilor relevă un deficit considerabil în aproape jumătate din stocurile celor 500 de medicamente utilizate pe scară largă. Când medicamentele sunt totuşi disponibile, farmaciile sunt obligate să le vândă la preţul integral, fără să ţină cont dacă sunt compensate sau nu. Pacienţii care nu îşi pot permite tratamentul nu pot decât să renunţe.

Mina Mavrou, farmacistă într-o suburbie ateniană, spune că îşi petrece fiecare zi în negocieri cu producătorii şi distribuitorii de medicamente pentru a putea asigura tratamentele clienţilor. Însă multe medicamente sunt indisponibile sau cantitatea care poate fi achiziţionată este insuficientă. Acestea apar în roşu în bazele de date ale farmaciştilor. „Când vedem roşu, ne vine să plângem”, spune ea.

Citeste aici despre atitudinea FMI fata de Grecia

Soluţiile găsite până acum nu sunt suficiente

O soluţie constă în împrumuturile între farmacişti. Aggeliki Matsouki, farmacistă în Atena, consideră că întregul sistem este disfuncţional, iar autorităţile nu găsesc soluţii: „Dacă nu reuşesc să fac rost de un medicament, încerc să îl împrumut de la colegi. Facem schimb de medicamente”.

O altă soluţie ar fi livrările speciale. Însă nu toate farmaciile îşi permit să plătească preţul integral, având încredere în rambursarea din partea instituţiilor de asigurări. Un alt impediment îl constituie refuzul producătorilor de a accepta plăţi întârziate. Creditarea farmaciilor şi spitatelor greceşti s-a dovedit în trecut neprofitabilă pentru unii, iar acum aceştia nu sunt dispuşi să-şi asume riscuri. Se lasă convinşi numai de asigurări ferme, ca în cazul companiei Roche Holding, care a acceptat să vândă medicamente plătite la livrare către un spital cu o istorie de neplată numai după ce a primit obligaţiuni guvernamentale în valoare de 400 milioane de franci elvenţieni, ca despăgubire pentru datoriile spitalului.

În acelaşi timp, sistemul de protecţie socială este puternic fraudat, iar autorităţile par în imposibilitatea de a găsi soluţii reale. Farmacii afiliate asociaţiilor greceşti cer reaprovizionări. Preţul medicamentelor este suportat de fondul serviciilor medicale elene – fiind prescrise pacienţilor greci, însă ajung în altă ţară. Ministerul Sănătăţii a evaluta pierderile înregistrate din astfel de operaţiuni la circa 500 de milioane de euro pe an.

• EvZ: Sistemele publice de pensii din Europa, o bombă cu ceas

Specialiştii erau îngrijoraţi în legătură cu sistemele publice de pensii din statele europene chiar şi înainte de începerea crizei. Acum, lucrurile s-au agravat: obligaţiile sistemului public de stat din 19 state membre ale Uniunii Europene sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât datoria publică totală a acestor ţări, se arată într-un studiu realizat la cererea Băncii Centrale Europene (BCE), citat de Bloomberg.

Astfel, obligaţiile sistemelor publice de pensii din 19 ţări din UE faţă de populaţia actuală se ridică la 30.000 miliarde euro, de cinci ori datoria publică brută totală, potrivit studiului realizat pentru anul 2009 de un centru de cercetare din cadrul Universităţii Freiburg. Obligaţiile sistemului public de pensii către populaţia actuală din Germania se cifrau, în 2009, la 7.600 miliarde euro, cele mai mari din Europa. Germania este urmată de Franţa, cu 6.700 miliarde euro, arată raportul.

“O situaţie complet nesustenabilă”

“Este o situaţie complet nesustenabilă care trebuie rezolvată”, avertizează Jacob Funk Kirkegaard, cercetător asociat al Peterson Institute for International Economics din Washington. Riscurile financiare sunt accentuate în Europa de ameninţarea recesiunii şi de măsurile de reducere a datoriilor de stat. Totodată, lucrurile sunt complicate şi de rata natalităţii în stagnare şi în scădere, precum şi creşterea duratei medii de viaţă.

Autorii raportului estimează că procentajul din producţia economică destinat cheltuielilor sistemelor publice de pensii va creşte până în 2060 cu 25%, la 14%.

Ce e de făcut?

Creşterea vârstei de pensionare şi scăderea transferurilor sunt măsuri esenţiale pentru orice tip de program sau acord menit să coaguleze zona euro, potrivit mai multor analişti, printre care Fergal McGuinness, şeful diviziei Mercer de consultanţă pe pensii pentru Europa Centrală şi de Est.

Europa are cea mai ridicată pondere din lume a persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani în totalul populaţiei, de 22% în 2009, iar prognozele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) indică creşterea la 35% până în 2050. La nivel global, ONU estimează că numai 11% din populaţie are peste 60 de ani, pondere care ar trebui să se dubleze până în 2050 la 22%.

Numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani din cele 34 de ţări ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) este aşteptat să crească de patru ori până în 2050, la 350 milioane, de la 85 milioane în 1970. Potrivit lui Charles Cowling, director executiv la JLT Pension Capital Strategies Londra, durata medie de viaţă creşte în Europa cu 5 ore pe zi. Potrivit ONU, durata medie de viaţă a populaţiei din ţările dezvoltate va creşte la 83 de ani până în 2050, de la 75 de ani în 2009.

• Hotnews: Tratatul fiscal al UE, episodul 3: Modificarea modificarilor – diminuarea rolului CE, eliminarea referirii la o mai mare integrare a pietei interne, eliminarea obligativitatii stipularii in constitutie a prevederilor

Cea de-a treia varianta a tratatului fiscal al UE stipuleaza mai clar in ce conditii va fi tolerata incalcarea regulilor privind un buget echilibrat si elimina referirea la o integrare mai mare a pietei interne, informeaza Reuters, in urma consultarii documentului. EUobserver noteaza ca rolul Comisiei Europene a fost diminuat si ca prevederile tratatului nu mai trebuie obligatoriu stipulate de constitutiile statelor semnatare.​

Guvernele statelor membre au primit marti seara a treia varianta a tratatului fiscal, noteaza EUobserver. Noua forma a documentului pare sa anuleze o buna parte din modificarile anterioare. Regula de aur privind un buget echilibrat nu mai trebuie trecuta, in mod obligatoriu, in constitutiile statelor semnatare, potrivit noului text. Prin urmare, in loc de  introducerea regulii de aur in “prevederi nationale obligatorii de natura constitutionala sau echivalenta”, noul text cere existenta unor “prevederi obligatorii si cu caracter permanent, preferabil constitutionale, a caror respectare sa fie garantata in toate procesele bugetare nationale”.

Modificarea ar fi fost facuta la indicatiile unor tari care ar fi trebuit sa organizeze referendumuri pentru schimbarea constitutiei, cum era si cazul Romaniei, dar si al Irlandei, Danemarcei sau Finlandei. Reuters remarca o detaliere in noua varianta a conditiilor in care se va tolera o deviere de la regulile bugetare: “Devierile temporare de la obiectivul pe termen mediu vor fi tolerate doar in cazurile unui eveniment neobisnuit, incontrolabil de catre partile contractante, cu un impact major asupra finantelor guvernului sau in perioade de puternica scadere economica in zona euro, in UE sau in statele membre semnatare”.

Rolul CE, diminuat

Dupa ce a doua varianta acorda Comisiei Europene rolul de a da in judecata la Curtea Europeana de Justitie tarile care incalcau regulile tratatului (la insistentele Parlamentului European), documentul revine la formularea initiala in care statele membre puteau face acest lucru. Potrivit EUobserver, este rezultatul temerii Frantei ca CE devine prea puternica in acest caz. Acum atributiile Comisiei se limiteaza la a face un raport la cererea uneia dintre tarile semnatare.

“In cazul in care Comisia Europeana, dupa ce partea impricinata are oportunitatea de a-si prezenta observatiile, confirma incalcarea (n.r. prevederilor tratatului) in rapotul sau, chestiunea va fi adusa in fata Curtii de Justitie de catre partile semnatare”, stipuleaza documentul in cea mai recenta varianta a sa. Iar decizia Curtii va fi obligatorie pentru tara reclamata. Noul text nu mai vorbeste despre o integrare mai puternica a pietei unice si, in plus, stipuleaza intrarea in vigoare a noilor reguli la inceputul anului viitor. Numarul de tari semnatare necesar pentru ca tratatul sa intre in vigoare a fost si el redus, de la 15 la 12.

Tratatul pentru salvarea euro are o noua forma: Comisia Europeana primeste noi puteri, statele din zona euro vor putea lua decizii si in privinta pietei interne

Noua schita a tratatului fiscal interguvernamental al UE are un text semnificativ diferit de varianta sa initiala si, potrivit presei britanice, autoritatile de la Londra vor fi puternic deranjate de prevederile documentului. Nu e surprinzator ca The Telegraph, ziar euro-sceptic, a publicat ultima varianta a tratatului.

La insistentele Frantei, documentul se va numi “tratat international” si nu acord, asa cum era initial prevazut (vezi aici ce prevedea varianta initiala a documentului convenit de liderii statelor membre UE minus Marea Britanie). Rolul acestuia este “de a promova conditiile pentru o crestere economica mai puternica in Uniunea Europeana si, in acest scop, de a dezvolta o coordonare mai stransa a politicilor economice din zona euro“.

Articolul 1 stipuleaza ca “prin acest Tratat partile contractante, ca state membre ale UE, agreeaza un “acord fiscal’ si o mai mare coordonare a politicilor economice, ceea ce presupune o guvernanta intarita care sa impuna disciplina fiscala si o mai mare integrare a pietei interne, precum si o mai mare crestere economica, competitivitate si coeziune sociala intarite“.

Stipularea unei mai mari integrari a pietei interne este interpretata de presa britanica drept posibilitatea ca statele din zona euro – motorul acestui tratat – sa ia decizii privind piata interna si, implicit, pe cea a serviciilor financiare.

La cererea Germaniei, textul acorda puteri sporite Comisiei Europene, care va putea da in judecata la Curtea Europeana de Justitie tarile care incalca noile reguli fiscale (art. 8). In varianta initiala, un stat membru putea sa dea in judecata un stat care a incalcat regulile, insa potrivit noii variante, doar Comisia Europeana poate face asta, in numele unui stat membru impotriva altuia. Marea Britanie a protestat impotriva implicarii institutiilor comunitare in respectarea prevederilor acestui tratat, intrucat nu este un tratat al UE.

O alta noutate o reprezinta numarul de state membre care trebuie sa ratifice tratatul fiscal pentru ca acesta sa intre in vigoare. Daca initial se vorbea despre 9 state membre, noua schita de tratat stipuleaza ca 15 state din zona euro trebuie sa il ratifice inainte ca el sa fie implementat (art.14, alin.2). Iar prevederile sale se vor aplica doar statelor care l-au ratificat.

Pentru tarile care nu apartin zonei euro si sunt semnatare ale acestui tratat fiscal, regulile prevazute de acesta vor deveni obligatorii din prima zi in care au adoptat moneda unica europeana. Totusi, daca doresc sa aplice aceste reguli mai devreme, o pot face.

Prevederi ale tratatului pe scurt:

• Money.ro: Statele UE care nu au adoptat moneda unică, ar putea fi excluse de la summiturile zonei euro

România, dar şi celelalte state UE care nu au adoptat moneda unică, ar putea fi excluse de la summiturile zonei euro, deşi au aderat la pactul de uniune fiscală, notează Warsaw Business Journal. Informaţia este oferită de agenţia poloneză de presă, care a avut acces la ultimele documente negociate de oficialii europeni. […]

• Adevarul.ro: Soros: destrămarea Uniunii Europene ar avea consecințe catastrofice

Colapsul monedei unice și destrămarea Uniunii Europene ar avea consecințe catastrofice pentru sistemul financiar global, conform investitorului miliardar George Soros.

„Astăzi, euro pune în primejdie coeziunea politică a Uniunii Europene”, a declarat Soros în cadrul unei conferințe în orașul indian Hyderabad, citat de publicația „Business Line”.

„Dacă moneda comună ar dispărea, acest lucru ar cauza însăși destrămarea Uniunii Europene. Iar acest lucru ar fi catastrofic nu doar pentru Europa dar și pentru sistemul financiar global.”

Criza zonei euro este „mult mai serioasă și mai amenințătoare decât crah-ul din 2008” a declarat Soros citat de publicația „Economic Times”.

În viitorul apropiat, unele din țările membre uniunii monetare vor trebui să adopte măsuri de austeritate adiționale din cauza dezechilibrului dintre „țările creditoare și cele datornice”.

„Din păcate, acestea nu au rezolvat încă criza financiară acută, și acest lucru provoacă deteriorarea rapidă a situației și nu este încă foarte clar dacă va avea, sau nu, o soluție”, a continuat acesta.

• Money.ro: Îngheaţă creditul? Băncile au înapoiat la BCE sumele colosale împrumutate

E nevoie de încă un plan al liderilor europeni pentru a evita implozia sistemului financiar. Băncile nu vor să împrumute nimănui banii pe care i-au luat de la Banca Centrală Europeană.

Injecţia masivă de lichiditate a BCE din luna decembrie a anului trecut, prin care 523 de bănci au luat 489 miliarde de euro pe trei ani la o dobândă de doar 1%, nu are efectele scontate. Liderii europeni, de la guvernatorul Mario Draghi la preşedintele francez Nicolas Sarkozy, sperau ca băncile să folosească banii pentru a pune în mişcare creditul într-o economie europeană ce se afundă în recesiune. Mai mult, băncile ar fi putut să folosească sumele împrumutate pentru a cumpăra obligaţiunile ţărilor cu probleme, cum sunt Italia şi Spania, hârtii ce aduc randamente destul de ridicate şi pe scadenţe mai scurte.

Nu a fost cazul. Randamentele obligaţiunilor italiene au stat în ultima săptămână peste pragul critic de 7%, asta cu susţinerea BCE care a intensificat programul de achiziţii de bonduri. Băncile au depus marţi la BCE 485,9 miliarde de euro pentru o dobândă anuală de 0,25%, o sumă record pentru facilitatea de depozit (overnight), aproape egală cu cea trasă din operaţiunea de finanţare pe termen lung.

Asta arată că băncile nu au de gând să crească bilanţurile şi să împrumute mai departe, şi preferă să piardă bani din diferenţialul de dobândă ţinând sumele împrumutate în conturile BCE. Îngheţarea creditului nu este un lucru deloc bun pentru Zona euro în acest moment, când cele mai multe ţări sunt implicate în programe de austeritate. Sudul Europei se află în recesiune şi cea mai mare economie europeană, cea a Germaniei, pare că se înderaptă şi ea spre rezultate negative, după ce PIB s-a contractat cu 0,3% în T4 2011 faţă de T3 2011.

• Hotnews: Bulgaria sustine pactul de disciplina bugetara, dar nu este de acord cu impozit european unic si taxa Tobin

• Romania Libera.ro: Sarkozy: Proiectul UE de consolidare a disciplinei bugetare va fi semnat pe 1 martie

Franţa şi Germania doresc ca proiectul de revizuire a tratatelor europene care prevede consolidarea disciplinei bugetare să fie semnat pe 1 martie, a declarat, luni, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, citat de AFP şi Mediafax.

“Dorim ca negocierile să fie încheiate zilele următoare şi ca proiectul de revizuire să fie semnat pe 1 martie“, a afirmat Sarkozy la Berlin, într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german, Angela Merkel.

Principiul modificării tratatului a fost adoptat în cursul summitului din decembrie de 26 din cele 27 de state membre UE.