Actualizare: Alfie Evans a murit…/ CUTREMURATORUL CAZ ALFIE EVANS. Un copil afectat de o boala degenerativa necunoscuta, CONDAMNAT LA MOARTE de un judecator-activist LGBT si de un spital cu antecedente in TRAFIC DE ORGANE/ Papa Francisc, presedintele Poloniei si statul italian au intervenit, inutil, in favoarea micutului…/ POLITIA BRITANICA MONITORIZEAZA PAGINILE DE FACEBOOK ALE SUSTINATORILOR LUI ALFIE

27-04-2018 13 minute Sublinieri

ACTUALIZARE 28.04/10.00 Alfie Evans a murit la aproape cinci zile după ce a fost deconectat de la aparate, sfidând medicii care se așteptau ca bebelușul să trăiască doar câteva minute.

Anunțul a fost făcut de părinții bebelușului, decesul fiind constatat în jurul orei 2:30 (ora 4:30 la București) dimineața.

„Micul meu gladiator a lăsat scutul jos și și-a primit aripile. Te iubesc băiatul meu”, a scris tatăl copilașului pe facebook.

ACTUALIZARE 26.04/ 13:13 Micul Alfie Evans vrea să câștige lupta cu viața. Băiețelul a supraviețuit încă o noapte fără sprijinul aparatelor. Părinții lui au anunțat însă că renunță la bătălia legală, după ce, miercuri, recursul lor a fost respins de către judecătorii Curții de Apel. Prin urmare, cei doi britanici nu mai doresc să-l ducă pe Alfie la Roma, declarând că vor să-l ia acasă, anunță Daily Mail.

Părinții lui Alfie i-au vegheat somnul în timpul nopții și au postat filmulețe și fotografii ale lui Alfie dormind liniștit și chiar părând că la un moment dat a zâmbit. 

Tom și Kate James urmau să se întâlnească cu medicii de la Alder Hey în dimineața aceasta pentru a discuta despre părăsirea spitalului din Liverpool. Tatăl băiatului crede că astfel, că fiul său ar putea supraviețui „luni, și chiar ani”.

„Timp de trei zile [de când a fost deconectat de la aparate] nu au existat probleme cu Alfie. Încă respiră singur și este puternic. Asistenta a venit în această dimineață și a rămas surprinsă, spunând că el dovedește acum că toată lumea s-a înșelat”, a spus tatăl lui Alfie.

„Nu este un miracol – este doar un diagnostic greșit. În timp ce stau lângă patul lui Alfie, în fiecare secundă, din fiecare zi, mă simt încurajat din ce în ce mai mult că va trăi pentru o perioadă de “n” de luni, eventual ani”, a adăugat Tom Evans.

ACTUALIZARE 23:00 Din păcate, recursul părinților a fost respins de către judecătorii Curții de Apel. Șansele legale pentru ca bătălia pentru viața micuțului Alfie să continue sunt aproape zero, scrie The Mirror. Părinții sunt distruși, deși copilul continuă să lupte pentru viață, la aproape 48 de ore de când a fost deconectat de la aparate.

ACTUALIZARE 16:29 Curtea de Apel a contactat familia micuțului Alfie pentru a-i informa că se poate face o audiere rapidă în cazul în care părinții doresc să facă recurs. Inițiativa a fost acceptată și procesul a început la ora 16:15 ora României.

O ambulanță aeriană stă pregătită la aeroport pentru a-l transporta pe micuț în Italia.

Alfie a continuat să trăiască și să lupte, chiar dacă doctorii l-au deconectat de la aparate și nu l-au mai hrănit timp de câteva ore. […]

  • EvZ:

Un caz care a făcut vâlvă în toată lumea. Micuţul Alfie nu respectă decizia instanței: refuză să moară

Au trecut mai bine de 36 de ore de când a fost deconectat de la aparatele de sus- ţinere a vieţii. Alfie Evans se încăpăţânează să trăiască. Statul continuă să susţină că i-a acordat dreptul să moară cu demnitate. Dar micuţul nu moare, deşi medicii se aşteptau să rămână fără viaţă în cel mult câteva minute.

Spitalul a deconectat aparatele luni seară, la ora 21:17. Dar băiețelul s-a încăpățânat să nu moară. Și de atunci respiră singur, a declarat tatăl lui reporterilor şi zecilor de susţinători din „Armata lui Alfie” adunaţi în fața unităţii medicale. Purtator de cuvânt al Spitalul de Copii „Alder Hey” din Liverpool a declarat jurnaliștilor, că „din respect pentru intimitatea lui Alfie și a familiei sale, nu vom emite nicio actualizare despre starea lui.”

Dar în cursul zilei de marţi, medicii au permis ca băiețelul „să primească oxigen și apă”, a anunțat mama lui Alfie pe facebook, unde a postat și o fotografie.

Nu renunţă la speranţă

Prezent la matinalul televiziunii ITV, miercuri, tatăl spunea: „Se simte cât de bine se poate simţi în starea în care se află. Luptă, nu se lasă şi…nu suferă, nu arată niciun semn de durere“. Tatăl mai explică: „Trăieşte ca oricare alt copil în ultimele 36 de ore. Este ceva la care nu se aştepta nimeni.“ Tom Evans, tatăl, crede acum că este mai aproape ca oricând să-l aducă pe Alfie acasă. El nu renunţă la speranţa că va reuşi să-l transporte în Italia la tratament.

Dailywire scria marţi că: „O ambulanță aeriană din Italia a așteptat în afara spitalului gata să aducă băiatul, care a primit și cetățenia italiană, în țara lor pentru tratament. O mică armată de polițiști a fost staționată în camera băiatului pentru a împiedica acest lucru să se întâmple“.

Jurnaliştii britanici mai arată că, înainte de a fi deconectat de la aparate, „în cele din urmă, părinții lui Alfie au primit o ultima audiere cu un judecător, sperând că vor găsi suficientă conştiinţă umană pentru a le permite să-și pună băiatul în elicopter și să-l aducă într-un loc care s-a oferit să-i acorde îngrijiri medicale. Cererea lor a fost respinsă. Băiatul trebuie să moară. Acesta este ultimul său capitol, a spus judecătorul“.

Tom Evans şi Kate James, părinţii băiatului de 23 de luni nu renunţă însă. Ei aşteptau o nouă audiere la Curtea de Apel de pe lângă Curtea Regală de Justiţie din Londra, prin care cer, încă o dată, să li se acorde dreptul de a-l transporta pe Alfie la clinica Bambino Gesu din Roma, spital care are legături cu Vaticanul. Ei speră ca medicii italieni să-i stabilească un nou diagnostic şi un tratament.

De ce se substituie statul părinţilor?

În vârsta de 23 de luni, Alfie Evans a fost spitalizat din luna decembrie 2016. El suferă de o boală neurologică degenerativă rară, care nu a fost definitiv diagnosticată şi a fost ţinut în viaţa cu ajutorul aparatelor. Părinții au refuzat deconectarea de la aparate pentru că, deși nu poate să se miște sau să comunice, Alfie deschide ochii, atunci când aude vocile lor.

În decembrie 2017, Spitalul de Copii Alder Hey a solicitat Curții Supreme din Anglia să dea o decizie care să permită deconectarea bebelușul de la aparate, astfel încât el „să moară cu demnitate”. Iar judecătorii au hotărât că da, Alfie trebuie lăsat să moară. În 16 aprilie 2018, recursul părinţilor care doreau să-şi poată transfera copilul la spitalul din Italia a fost respins, pentru că, paradoxal, „transferul ar pune viața copilului în pericol”.

O logică imumană

BBC scrie că Profesorul de etică medicală de la Universitatea Oxford, Dominic Wilkinson explică: „Interesul copilului este suveran […] Dorinţele părinţilor trebuiesc ascultate şi respectate, dar ceea ce solicită părinţii câteodată, proavoacă mai multă suferinţă copilului, iar doctorii consideră că a fi de acord cu părinţii este împotriva datoriei lor profesionale şi împotriva legii”.

Cazul a căpătat atenţia comunităţii internaţionale. Papa Francisc a intervenit în sprijinul copilului, cât şi preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Este ultima personalitate dintr-o listă lungă care cere: „Alfie Evans trebuie salvat! Acest băieţel viteaz a probat încă o dată că miracolul vieţii poate fi mai puternic ca moartea…poate merită o nouă şansă din partea factorilor de decizie.”, a scris Andrzej Duda pe Tweeter.

Cazuri precedente

Pe 28 iulie 2017, murea la Londra Charlie Gard, în vârstă de 11 luni și 24 de zile, după ce a fost deconectat de la aparate.

Părinților nu li s-a permis nici să-și ia copilul pentru a muri acasă, nici să-l ducă la o clinică din străinătate. Donald Trump a intervenit personal în favoarea micuțului Charlie, oferind inclusiv ajutor bănesc.

În 2006, părinţii unui copil cu dizabilităţi Mahdi Bacheikh, în vârstă de 19 luni, au câştigat bătălia cu spitalul care dorea să-l deconecteze de la aparate. Băieţelul a mai trăit până la doi ani.

Alfie Evans nu mai are nicio speranță să ajungă în Italia la tratament. Rezultatele unei audieri la Înalta Curte „extraordinare și tragice”

Înalta Curte din Marea Britanie a decis ca Alfie Evans să rămână în Anglia, unde a început îngrijirea paliativă. Părinţii luptă acum să îl ia acasă.

Tom Evans, tatăl lui Alfie explică acum că judecătorii au hotărât ca micuțul să poată fi luat acasă, dacă medicii de la spitalul Alder Hey își dau acordul.

Între timp managementul spitalului se plânge că angajații săi au fost abuzați de susținătorii lui Alfie strânși în fața unității sanitare, iar poliția monitorizează mișcările entuziaștilor din așa numita „Armată a lui Alfie”. Facebook a notificat pagina lor de pe sit-ul de socializare că o va suspenda din cauza exprimărilor licențioase folosite de membri.

Miercuri seară, micuțul a primit o nouă lovitură din partea sistemului judiciar britanic, care a decis să respingă apelul părinților săi la decizia de a fi lăsat să „moară cu demnitate”, deși un spital din Italia e pregătit să-l preia și să-l trateze, fără a apela la banii publici britanici.

Copilul, după 48 de ore de când a fost deconectat de la aparate, continuă să lupte pentru viața lui.

Din păcate, recursul părinților a fost respins de către judecătorii Curții de Apel. Șansele legale pentru ca bătălia pentru viața micuțului Alfie să continue sunt aproape zero, scrie The Mirror. Părinții sunt distruși, deși copilul continuă să lupte pentru viață, la aproape 48 de ore de când a fost deconectat de la aparate.

Cazul micuțului Alfie Evans, căruia statul britanic îi refuză dreptul a de lupta pentru viață în altă țară (Italia), a impresionat foarte mulți oameni din întreaga lume, după cum am mai scris şi în articolul precedent din Evenimentul Zilei.

  • Razvan Furnik:

ce se petrece de fapt in Anglia și in lume ?

cu medicina, cu justiția, cu statul.
cam mult

”Când s-a eliberat certificatul de deces pentru Alfie Evans sub cauza decesului ar mai fi trebui scris acest lucru : mândrie. Mândria unui judecător care nu dorea ca judecata lui să fie pusă la îndoială. Mândria medicilor care nu au vrut să se dovedească că au greșit. Mândria unui guvern care revendică autoritatea asupra vieții și a morții. “Tirania” și “răul inconstient” ar putea fi, de asemenea, trecute pe certificatul de deces.

Ultimele câteva ore din povestea lui Alfie Evans au fost dramatice și în cele din urmă îngrozitoare. Băiatul, care suferă de o stare misterioasă a creierului, a fost scos din ventilatie la spitalul Alder Hey din Londra. Spitalul a decretat că băiatul nu mai merită să trăiască, așa că trebuie să moară. Părinții susțin că există încă speranță și doresc să-l ducă la un spital din Italia, unde a fost oferit un tratament suplimentar. Doctorii din spitalul Alder Hey, cu toate acestea, au câștigat dreptul de a le ucide fiul. Noaptea trecută, au început execuția.

Dar Alfie i-a sfidat din nou. El a continuat să respire singur, fără ajutor, timp de mai multe ore. În cele din urmă, medicii, care au fost consternați de acest lucru, au fost de acord să dea băiatului apă, dar nu și mâncare. Dacă nu l-au putut sufoca, l-ar fi lăsat să moară de foame în loc. Între timp, o ambulanță aeriană din Italia a așteptat în afara spitalului gata să aducă băiatul, care a primit și cetățenia italiană, țara lor pentru tratament. O mică armată de polițiști au fost staționați în camera băiatului pentru a împiedica acest lucru să se întâmple.

În cele din urmă, părinții lui Alfie au primit o ultima audiere cu un judecător, sperând că va găsi suficientă conștiință umană în sine pentru a le permite să-și pună băiatul pe elicopter și să-l aducă într-un loc care s-a oferit să i se acorde îngrijiri medicale. Dar nu au găsit nici măcar o rămășiță de conștiință. Cererea lor a fost respinsă. Băiatul trebuie să moară. Acesta este ultimul său capitol, a spus judecătorul.

Nu există nici o modalitate de a justifica acest lucru. Este în mod explicit, indubitabil un rău. Un spital deține un ostatic împotriva voinței părinților săi și instanțele judecătorești îi interzic familiei să se îmbarce cu un elicopter și să părăsească țara. Aceasta este răpire și omor. Și ar trebui să fim foarte clari în legătură cu motivațiile celor răi în această poveste. Ceea ce se află în spatele acțiunilor lor este mândria. Mândrie pur și simplu, dezgustătoare, ucigașă.

Judecătorul s-a transformat într-un zeu care ajunge să scrie ultimul capitol în viața unui tânăr băiat. Doctorii care se luptă pentru dreptul de a-l omorî, de asemenea, s-au făcut stăpâni peste viață și moarte. Și ambele părți din această alianță nesănătoasă ar vrea mai degrabă ca băiatul să moară într-o moarte lentă și agonizantă decât să riște să meargă într-o altă țară și să-i jeneze și mai mult, arătând semne de îmbunătățire. De aceea l-au ucis pe Alfie Evans.
Și Dumnezeu să aibă milă de ei pentru asta.”

Matt Walsh

informatii și dimensiuni filozofico-ideologice noi :

”Judecătorul din centrul cazului Alfie Evans este un avocat pro-homosexual și membru al Baroului de lesbiene și gay (BLAGG), o rețea de avocați homosexuali din Regatul Unit. El i-a condamnat în mod repetat pe părinții lui Evans, reprezentați de Centrul Drepturilor Creștinului.”

Voci Conservatoare:

Orînduirea în care drepturile omului sînt mai presus de Dumnezeu l-a condamnat pentru a doua oară la moarte pe Alfie Evans, copilaşul de nici 2 ani care suferă de o boala degenerativă a sistemului nervos. După ce luni seara, prin ordin judecătoresc, micuţul a fost deconectat de la aparate, în cursul zilei de marţi, o nouă hotărîre a judecătorului le-a interzis părinţilor să-l transporte în Italia, unde un spital este gata pregătit pentru noi încercări de tratament.

Deşi zilele trecute Alfie a primit de urgenţă cetăţenie italiană pentru a i se facilita transferul, iar un membru al guvernului de la Roma a transmis spitalului şi judecătorului din Anglia că, în caz de deces, vor fi acuzaţi de crimă, justiţia engleză are altă părere, iar sentinţa a venit chiar în vreme ce afară aşteptau elicopterul şi reprezentantul spitalului italian.

În ciuda măsurii de eliminare a suportului artificial de menţinere a vieţii, micuţul se încăpăţinează să nu moară, respirînd singur, dînd peste cap toate previziunile medicilor. Dar nici aceştia nu se lasă, căci îl vor mort cu orice preţ – se pare că va fi lăsat să se stingă încet, de foame. În numele dreptului la viaţă, primul drept fundamental al omului, în numele „interesului major al copilului”, în numele „jurămîntului lui Hipocrat”, moartea este soluţia salvatoare.

Şi nu pot să nu mă întreb, în sinea mea: salvatoare pentru cine? Ce se ascunde în spatele acestei sentinţe radicale, cu efect ireversibil, în spatele aceste înverşunări mascate sub lozinca apărării demnităţii persoanei?Oare să fie o încercare de a muşamaliza ceva foarte compromiţător la adresa medicilor englezi, eventual incompetenţă şi malpraxis pe care le-ar putea descoperi cei italieni, astfel încît, în complicitate cu justiţia, s-a decis distrugerea „probelor” cu orice preţ? Ar fi o versiune plauzibilă, ca alternativă la cultura morţii care a început să se extindă tot mai vertiginos în lumea occidentală şi care mai are un precedent tras la indigo, tot în Anglia, anul trecut: Charlie Gard, un copil de 1 an, lăsat să moară tot prin hotărîre judecătorească.

Text: Cătălin Mareş

  • ActiveNews: 

Spitalul în care este internat micul Alfie Evans, protagonistul unui scandal macabru: A prelevat și stocat organe și capete ale copiilor morți, fără acordul părinților

Cazul micuțului Alfie Evans, care ține cu sufletul la gură o lume întreagă, readuce în prim-plan un scandal pe care britanicii nu par să-l fi uitat. Spitalul Alder Hey din Liverpool, unde este internat Alfie Evans, a fost, în urmă cu câțiva ani în centrul unui mare scandal. 

Scandalul de la spitalul în care este internat micul Alfie Evans datează din anii 2000 și a fost numit de presa britanică chiar așa: „Scandalul organelor de la Alder Hey”. Faptele s-au derulat între anii 1988 și 1995.

The Guardian scria că un medic patolog a prelevat, în secret, și a depozitat părți organe a sute de copii care fuseseră interanți aici, fără consimțământul părinților lor cazul ajungând în fața unui tribunal medical. 

Aproximativ 850 de organe ale unor copii au fost recoltate de profesorul Dick van Velzen în cei șase ani în care a fost șeful clinicii de patologie fetală și infantilă de la Spitalul de Copii Alder Hey din Liverpool, a susținut atunci Consiliul General al Medicilor (GMC).

Totul a ieșit la iveală din întâmplare, după o intervenție chirurgicală nereușită într-un spital din Bristol. Un părinte a cerut spitalului fișa medicală a fiicei sale, de 11 luni, moartă în timpul operației pe cord deschis. Așa a apărut o scrisoare a spitalului care vorbea despre „păstrarea inimii”. Copila fusese operată în Bristol, dar în timpul anchetei a apărut și numele spitalului Alder Hey, datorită „numărului mare de inimi păstrate aici”.

Ministrul de atunci al Sănătății, Alan Milburn, a comandat un raport pe acest caz unui grup de experți independenți pentru a stabili în ce măsură erau reale acuzațiile că profesorul Dick van Velzen  a prelevat organele a zeci de copii fără consimțământul prealabil necesar al părinților. 

Ulterior, ministrul Milburn  avea să dea explicații în fața Camerei Comunelor, unde a dezvăluit că spitalul nu numai că a extirpat organe fără consimțământul părinților, ba chiar, în 2001, avea stotcate sute de părți ale unor cadavre ale copiilor, inclusiv „o colecție de capete” care data din anii ’60. 

Ancheta oficială a ajuns la concluzia că astfel de practici au avut loc între anii 1988 și 1995, în prezența lui Dick Van Velzen, care a mințit „părinții, medicii și managerii spitalului.

Milburn se declara el însuși îngrozit de ceea ce se întâmpla la spitalul de copii din Liverpool și că Velzen falsificase informații și acte și a incitat și alți membri ai personalului medical să facă la fel. În acea perioadă, profesorul Velzen „a ordonat sistematic prelevarea ilegală și împotriva oricărei etici a organelor copiilor morți”.

Raportul oficial vorbea despre „lipsa de respect” în gestionarea unei probleme sensibile precum organele umane, guvernul anunțând, în urma acestui scandal, o restructurare a echipei de conducere a spitalului și o rerformă a legii pentru a preveni scandaluri similare pe viitor.

BBC dezvăluia că, de asemenea, că  Spitalul de Copii Diana Princess of Wales din Birmingham, și Spitalul de Copii Alder Hey din Liverpool au recoltat organe și țesuturi de la bebelușii care au murit la spitalele lor.

Site-ul italian La Nuova Bussola Quotidiana scrie însă că acest tip de practici ar fi putut avea loc  chiar și pe copiii „vii”. Ce se urmărea prin prelevarea acestor organe? 

The Guardian dezvăluia, în plin scandal, că: „Spitalul Alder Hey poate confirma că, pentru o perioadă scurtă, între 1991 și 1993, aceste organe au fost puse la dispoziția unei companii farmaceutice de cercetare și suntem conștienți de faptul că în această perioadă au fost făcute contribuții pentru clinica de cardiologie a trustului”.

Potrivit BBC, și Alder Hey și Diana Princess of Wales au fost spitale care au scos Timusul, o glandă endocrină, în timpul operațiilor pe inimă,  de la copiii vii, pe care le-au dat unei companii farmaceutice de cercetare, primind, în schimb, donații în bani.

Trei lucruri pe care le puteți face pentru Alfie Evans

Cazul micuțului Alfie Evans, căruia statul britanic îi refuză dreptul a de lupta pentru viață în altă țară (Italia), a impresionat foarte mulți oameni din întreaga lume.

Miercuri seară, micuțul a primit o nouă lovitură din partea sistemului judiciar britanic, care a decis să respingă apelul părinților săi la decizia de a fi lăsat să „moară cu demnitate”, deși un spital din Italia e pregătit să-l preia și să-l trateze, pe banii lor. Copilul, după 48 de ore de când a fost deconectat de la aparate, continuă să lupte pentru viața lui.

Siteul LifeSiteNews oferă celor care vor, posibilitatea să-l ajute pe Alfie. Pe lângă pomenirea numelui său în rugăciune, iată ce putem face, concret:

1. Trimiteți-i un email premierului britanic, Theresa May, cerându-i să-l lase pe Alfie, acum cetățean italian, să fie lăsat în grija spitalului peninsular care s-a oferit să-l îngrijească. Emailul, aici.

2. Trimiteți-i un email sau, cei care doriți, un telefon, ministrului sănătății britanic, Jeremy Hunt. Adresa este: huntj@parliament.uk, iar telefonul este: 020 7219 6813

3. Trimiteți un email către Consiliul General Medical din Marea Britanie, explicându-le în ce hal arată reputația sistemului medical din cauza atitudinii față de Alfie. Emailul este: gmc@gmc-uk.org

ContraMundum: CAZUL ALFIE EVANS ȘI AVORTUL SELECTIV

Dacă acceptăm că viața nu are nicio valoare intrinsecă, devine mai ușor de justificat crima sau privarea de tratament a celor care acceptă suferința.

În Marea Britanie, un băiețel se luptă pentru viața sa.  Doctorii lui Alfie Evans l-au catalogat ca fiind incapabil să supraviețuiască bolii sale terminale, iar statul le-a interzis părinților săi să-l transporte în Italia pentru alt tratament, în pofida faptului că guvernul italian i-a acordat cetățenie iar doctorii italieni au fost de acord să-l trateze.

Cazul este o exemplificare barbară a ceea ce se poate întâmpla când judecătorii au autoritatea de a împiedica arbitrar părinții să caute tratament pentru propriul copil, chiar și tratament în afara ariei de acoperire a statului.  Potrivit judecătorului și doctorilor, Alfie Evans trebuie să moară și trebuie să moară acum.

Dar acest caz este de asemenea un exemplu a ceea ce se poate întâmpla când cultura noastră a morții îmbrățișează ideea că viața umană, în special a copiilor suferinzi, nu are nicio valoare intrinsecă. (Această credință este evidentă, de asemenea, în dezbaterile din ce în ce mai numeroase cu privire la eutanasie, sinucideri asistate, îngrijirea celor aflați în stadii terminale.)

Acest tip de judecată subiectivă cu privire la valoarea vieții nu este nicăieri mai evidentă decât în dezbaterile legate de avort, în special când vine vorba de avortul selectiv, când avocații pro-alegere insistă că părinții trebuie să fie liberi să întrerupă sarcină atunci când testele prenatale arată probleme care „limitează viață”.

Luați de pildă cazul avortul copiilor diagnosticați prenatal cu sindromul Down, un caz reîmprospătat în ultimele luni. Vara trecută, CBS News arăta într-un reportaj cum  Islanda a devenit liderul mondial în „eradicarea nașterilor de copii cu sindromul Down”. Dar Islanda nu a eradicat această disfuncție cromozomială, ci folosește o combinație agresivă de teste prenatale și avort selectiv pentru a identifica și extermina copii afectați de boală. Această situație este sărbătorită ca progres medical și moral.

Filosofia aceasta atroce se răspândește și în SUA, unde două din trei femei însărcinate care primesc un diagnostic de sindrom Down pentru fătul lor aleg să avorteze. Numai ce luna trecută, editorialista Washington Post, Ruth Marcus a scris două articole consecutive în care apăra avortul unor astfel de copii, după care au urmat și altele, în acord cu ea.

„A fi părinte înseamnă a-ți…iubi copilul pentru ceea ce este”, a scris Marcus în prima dintre bucățile ei. Dar acea dragoste merge  doar până într-o acolo încât:

A accepta acest adevăr esențial este diferit față de a sili o femeie să dea naștere unui copil a cărui capacitate intelectuală va fi afectată, ale cărui alegeri de viață vor fi limitate, a cărui sănătate va fi compromisă. Majoritatea copiilor cu sindromul Down au o limitare cognitivă de la blândă la moderată, ceea ce înseamnă un IQ între 55 și 70 (blândă) sau între 35 și 55 (moderat). Aceasta înseamnă o capacitate limitată pentru a trăi independent și a avea siguranță financiară. Sindromul Down afectează viața întregii familii.

Argumentul are conotații eugenice evidente, dar în ambele editoriale Marcus a inclus doar o propoziție în care ia în considerare implicațiile periculoase ale poziției sale: „Există aspecte sinistre, eugenice ale tehnologiei de testare prenatală care necesită o viguroasă dezbatere publică.” Dar nu face nimic pentru a le aduce măcar în discuție.  De fapt, este incredibil de greu de găsit un apărător al avortului copiilor cu sindromul Down dispus să meargă cu argumentul până la capătul concluziilor sale logice.

În schimb, avocații pro-alegere își camuflează sprijinul pentru avortul selectiv în retorica atotacoperitoare a „dreptului de a alege”. Dar include acest drept și dreptul de a avorta un făt care este fată, în cazul în care părinții doresc un băiat? Include dreptul de a avorta un copil care are ochii albaștri în loc de căprui, sau invers? Ce se întâmplă dacă profilul său genetic sugerează că nu va ajunge foarte înalt sau deosebit de atletic? Aceste întrebări rămân fără răspuns.

Interesant, dar o mare parte din argumentul pentru avortul copiilor cu sindromul Down se bazează pe ideea că părinții trebuie să fie liberi să decidă că un anumit tip de suferință face ca viața umană să nu merite a fi trăită. Adică, arați compasiune dacă omori anumiți copii nenăscuți deoarece altfel vor trăi o anumită suferință.

Să luăm în considerare că, în viitor, profilele genetice prenatale vor putea să arate probabilitatea unor boli. Ce se întâmplă dacă genele unui făt relevă un risc mai mare de cancer la sân sau scleroze multiple sau boli de inimă? Probabil că avortul este alegerea miloasă și în astfel de cazuri.

Și tocmai aici argumentul pentru avort selectiv se intersectează cu cazul lui Alfie Evans, un bebeluș care trăiește și care a fost considerat că nu trebuie să trăiască deoarece într-o zi, probabil mai devreme decât mai târziu, va muri din cauza unei boli terminale. Acesta este motivul pentru care refuzul lui Marcus și al altora de a lua în calcul implicațiile logice ale apărării avortului copiilor cu sindromul Down este atât de periculos. Legitimează o cultură în care valoarea vieții nu mai rezidă în demnitatea și importanța sa intrinsecă, ci într-o scară ajustabilă a suferinței, și într-o viziune distorsionată a milei, în care moartea este mai bună decât un anumit tip de viață.

Activiștii proavort – mai ales cei care susțin energic avortarea selectivă a celor cu anomalii genetice – trebuie să ia în considerare aceste întrebări. A nu o face înseamnă a lăsa loc să se răspândească aceeași cultură a morții care l-a condamnat pe Alfie Evans la moarte.

 


Categorii

Eutanasie, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

19 Commentarii la “Actualizare: Alfie Evans a murit…/ CUTREMURATORUL CAZ ALFIE EVANS. Un copil afectat de o boala degenerativa necunoscuta, CONDAMNAT LA MOARTE de un judecator-activist LGBT si de un spital cu antecedente in TRAFIC DE ORGANE/ Papa Francisc, presedintele Poloniei si statul italian au intervenit, inutil, in favoarea micutului…/ POLITIA BRITANICA MONITORIZEAZA PAGINILE DE FACEBOOK ALE SUSTINATORILOR LUI ALFIE

  1. Poate asa e ingaduit de Domnul ca o pregustare a viitorului spre care defilam pe drumul muteniei…

    https://www.activenews.ro/stiri/PS-Macarie-cuvant-la-praznicul-Sfantului-Mare-Mucenic-Gheorghe-Sa-ne-ridicam-inaintea-puternicilor-acestei-lumi-si-sa-le-spunem-asa-cum-a-spus-si-Sfantul-Gheorghe-%E2%80%9EPentru-ce-ii-prigoniti-si-chinuiti-pe-crestini-150527

    “După câtăva vreme l-au adus pe Edesie în Alexandria, cetatea Egiptului. Acolo, văzând pe Ieroclei voievodul şezând la judecată, mai presus de măsură iuţindu-se asupra creştinilor, iar pe fecioarele cele sfinţite lui Dumnezeu şi pe femeile creştine foarte înţelepte dându-le spre batjocură desfrânaţilor celor fără de ruşine, sfântul s-a umplut de râvnă pentru Hristos şi înaintea tuturor, repezindu-se asupra acelui boier, l-a lovit peste obraz şi, trântindu-l la pământ, îl bătea cu mâna, iar cu cuvântul îl ocăra pe acel păgân judecător, pentru judecăţile cele nedrepte.”
    (Viața Sfântului Mucenic Edesie)

  2. Ce putem face cu adevarat e sa ne rugam din inima si solidari, pana se rezolva.

    Se confirma tot mai mult ca Anglia, ca si tarile nordice, se afla deja sub o dictatura satanista care continua sa se consolideze, pas cu pas, prin infiltrarea structurilor din justitie, educatie, sanatate – ce sa mai vorbim de politica, finante etc.. Ce ‘mandrie’? Sa nu fim naivi si nici sa nu evitam evidentele: deciziile judecatorilor – si insistenta in a impiedica mentinerea copilului in viata, in pofida schimbarilor survenite in starea lui – nu sunt nicio mandrie, sunt pur si simplu sataniste. Crima premeditata si sadica, fara motivatie aparenta (si fara nici macar o participare directa, sa zici ca hai, e vreun ins stapanit de un duh ucigas Ghici ciuperca ce-i?

  3. Am uitat sa adaug, ca argument (daca mai era nevoie…): crima premeditata COLECTIVA, la nivelul structurilor de putere si administratie, ai carei autori-participanti sunt: judecatori (accent pe ‘i’), medici, politisti + emitentii reglementarii care iti impun recursul la instanta ca sa decizi in ce spital acorzi ingrijiri medicale propriului copil!

  4. https://youtu.be/-hgxuFMRpOA

    E cu adevarat uimitor acest caz.

  5. @Doroteea

    doar Anglia si tarile nordice? In Anglia si Norvegia eutanasia ca atare este inca ilegala. Eu cred ca prin Benelux situatia e mai brutala in ceea ce priveste cultura mortii.
    Cele 3 tari fiind primele care au legalizat eutanasia, Belgia inclusiv la minori (ca si Olanda unde situatia e aproximativ similara – existand totusi o limita de varsta, cel putin pe hartie).

    In 2014 Belgium became the first country to pass a law allowing euthanasia without any age limit. According to a 2017 Ipsos poll, a whopping 87 percent of Belgians support legal abortion. This is among the highest numbers in the world, and it should come as no surprise that once almost the entirety of a society has decided the unborn may be destroyed, it moves to destroy those who actually take breath.

    http://thefederalist.com/2018/04/27/alfie-evans-shows-strong-pro-life-movement-vital/

    Euthanasia or assisted suicide—and sometimes both—have been legalized in a small number of countries and states. In all jurisdictions, laws and safeguards were put in place to prevent abuse and misuse of these practices. Prevention measures have included, among others, explicit consent by the person requesting euthanasia, mandatory reporting of all cases, administration only by physicians (with the exception of Switzerland), and consultation by a second physician.

    The present paper provides evidence that these laws and safeguards are regularly ignored and transgressed in all the jurisdictions and that transgressions are not prosecuted. For example, about 900 people annually are administered lethal substances without having given explicit consent, and in one jurisdiction, almost 50% of cases of euthanasia are not reported. Increased tolerance of transgressions in societies with such laws represents a social “slippery slope,” as do changes to the laws and criteria that followed legalization. Although the initial intent was to limit euthanasia and assisted suicide to a last-resort option for a very small number of terminally ill people, some jurisdictions now extend the practice to newborns, children, and people with dementia. A terminal illness is no longer a prerequisite. In the Netherlands, euthanasia for anyone over the age of 70 who is “tired of living” is now being considered. Legalizing euthanasia and assisted suicide therefore places many people at risk, affects the values of society over time, and does not provide controls and safeguards.

    acesta fiind abstractul unui studiu academic publicat prin 2011.
    disponibil aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3070710/

  6. si apropo de ALFIE. anagrama numelui sau ar putea fi A LIFE. probabil nu e chiar intamplator…

  7. Daca acest copil ar fi fost din familia regala britanica, l-ar mai fi deconenctat de la aparate?

  8. Alin7 (#6): ce chestie…. Spot on!

  9. Esti in inselare marxista mihaela…ca nu familia regala e de vina, care e filoortodoxa…ci parvenitii…insa familia regala nu mai are nici o putere

  10. Cine este Lord Justice McFarlane?

    O descriere poate fi gasita pe:

    http://www.divorceandthecity.co.uk/meet-the-judges/lord-justice-andrew-ewart-mcfarlane/

    Un detinator de diploma clasa a treia (cea mai de jos), un impostor promovat si sustinut in functie de establishmentul satanic. Nu este prima data cand a luat decizii impotriva copiiilor si a familiei.

    Intrebarea este:

    Pe cand oare se vor intampla decizii similare si in Romania cand guvernul si asazisa “Justitie” vor avea dreptul de viata si de moarte asupra copiiilor?

    Dupa cum se misca lucrurile, familia (parintii) au din ce in ce mai putine drepturi de a decide in privinta copiilor.

    Pe cei bolnavi care necesita tratament lung si scump Ii vor omori cu “demnitate” dupa care, tot cu “demnitate” vor preleva organe ale copiiilor pentru companiile farmaceutice si pentru cercetare medicala.
    In USA este o afacere foarte profitabila comertul de foetusi avortati, iar asociatia care se ocupa de asa ceva este sponsorizata de guvern.
    Pentru cei ce nu stiu acesta este unul din linkuri:

    https://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/us-politics/11788580/The-Planned-Parenthood-sting-reveals-the-ugly-truth-about-Americas-abortion-business.html

    Oare la ce sant bune aceste tesuturi?
    Poate pentru tratamente geriatrice ale celor la putere?

    Poate ca ma insel dar ma intreb si eu asa pentru ca nu stiu de nici un trateament anti cancer rezultat din cercetarea pruncilor avortati.
    Stiu insa de de cercetarea de tratamente “anti-aging” si “stem-cells therapy” folosind tesuturile embrionului.

  11. vaii, chiar a murit! Of… Mesajul tatalui este f impresionant :””((

  12. ciobanul…

    Nu e chiar asa din pacate. Mai deunazi printul Williams deplangea suprapopularea planetei si recomanda scaderea nr de nasteri.
    Iar in cazul asta ar fi putut exprima cel putin un punct de vedere daca sunt atat de filoortodocsi. Sunt regi pana la urma, nu mamaligi, de aia stau in atatea castele, sa faca si ei ceva! Ostatic a fost Alfie in spitalul ala, nu ei!

  13. https://www.google.ro/search?q=rothschild+chest+charles&rlz=1C1AVUA_enRO783RO783&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjBg93kyd3aAhUDEywKHezdDJ0Q_AUICigB&biw=1366&bih=637#imgrc=ea2uZ01bV3fM5M:

    Sper ca acel copilas nevinovat sa nu devina copiii acestui neam, sa nu devina copiii de pe toata fata pamantului… Domnul sa-l odihneasca de-a dreapta Sa in Ceruri.
    Si pe sufletele parintilor lui sa le intareasca intru slujirea lui Dumnezeu.

  14. @Doroteea
    Regii si reginele Angliei sunt la mana City-ului londonez de vrea 300 de ani. Ca sa intelegi cum sta treaba si cine conduce de fapt GB alias UK: din secolul XVII niciun rege sau regină nu se plimbă neînsoțit în City. “Coloana templierilor” este intrarea oficială în City, cartierul unde a început istoria Londrei. Când regina vine în City, și asta este o tradiție din secolul XVII, primarul acestui cartier, vine și o primește pe regină.
    https://www1.agerpres.ro/social/2014/06/17/reportaj-secretele-si-curiozitatile-londrei-povestite-de-singurul-ghid-roman-din-capitala-britanica-14-13-25

  15. @Lucian

    Da, pare sa fie o pregustare a ce va sa fie…

  16. Pingback: Nou sondaj despre REFERENDUMUL PENTRU CASATORIE. 75% intentioneaza sa PARTICIPE LA VOT!/ Conferinta importanta internationala a COALITIEI PENTRU FAMILIE/ Alfie Evans si NOUA CIVILIZATIE A MORTII din Occident/ Intr-un caz asemanator, copilul s-a vindecat!/
  17. Pingback: "Reducerea la tacere naste sfinti si monstri" - STRIGATUL STINS AL UNEI MAME careia i s-au furat copiii de 2 ani... CAZUL COPIILOR CAMELIEI SMICALA DIN FINLANDA, confiscati si ucisi psihologic lent si... "legal" de autoritatile unui ST
  18. “Poate că cele mai teribile cuvinte rostite de Mântuitorul sunt la Luca 22, 67: „Dacă vă voi spune nu veți crede.” Aceasta-i condiția umană. Nu-L credem. Nu ne credem unii pe alții. Nu vrem, nu putem, nu știm, nu cutezăm, nu ne străduim să-i credem pe ceilalți. Experiențele sunt intransmisibile. Ajungem să pricepem unele lucruri – la ce bun? Nu suntem crezuți. Putem vorbi, dar nu putem stabili comunicația, obține legătura. Ce ne rămâne a face decât, urmându-i pilda, să tăcem neîncruntați?”

    (Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992)

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare