RAZBOIUL SECULARISMULUI IMPOTRIVA FIINTEI UMANE/ Recomandarile ORWELLIENE ale Asociatiei Medicale Britanice: “PERSOANE INSARCINATE” in loc de “FEMEI INSARCINATE”, pentru a nu jigni…/ Tarile membre ONU au RESPINS agenda EDUCATIEI SEXUALE promovata de UE/ Curtea Suprema a SUA, dominata de conservatori/ EUTANASIA IN OLANDA: cauza a 5% din totalul mortilor in 2016

• Cultura Vietii:

Asociația Medicală Britanică recomandă expresia „persoane însărcinate” în loc de „femei însărcinate”, ca să nu ofenseze… „bărbații însărcinați”!

Dacă mai rămăsese ceva din mitul atotputernicei „științe”, el se face praf pe zi ce trece exact acolo unde știința modernă s-a născut: în Occident. Ultimii care se umplu de ridicol sunt oficialii respectatei Asociații Medicale Britanice (British Medical Association – BMA) care recomandă, nici mai mult nici mai puțin, decât ca femeilor însărcinate să nu li se mai spună „viitoare mame”, ci „persoane însărcinate”.

Conform BMA, expresia „expectant mothers” („viitoare mame”) ar putea fi ofensivă pentru bărbații intersex și transgenderi, care, după cum se știe în lumea orwelliană în care trăim, pot fi și ei însărcinați! Și nu însărcinați cu vreo treabă, ci chiar cu un copil!

Recomandarea este adresată personalului medical și a fost făcută într-un document intern (știrea datează din ianuarie 2017, n. red. CV) alături de altele care vizează de asemenea înlocuirea unor termeni și expresii „ofensatoare” cu unele mai „incluzive”: „lifturile pentru persoane cu dizabilități” se vor numi „lifturi accesibile”, iar cineva care este „biologic bărbat sau femeie” ar trebui să fie numit „atribuit bărbat sau femeie”.

Documentul „A Guide to Effective Communication: Inclusive Language in the Workplace” („Ghid pentru comunicarea eficientă: limbajul incluziv la locul de muncă”) conține 14 pagini. BMA afirmă pentru The Telegraph că ghidul este pur orientativ, e doar pentru personalul propriu și este destinat comunicării eficiente la locul de muncă, nu se vreau a impune celor circa 156.000 de membri despre cum să-și trateze pacienții.

Cu privire la sarcină și maternitate, documentul arată că „Inegalitatea de gen este reflectată în ideile tradiționale despre rolurile femeilor și bărbaților. Deși acestea au suferit modificări în timp, presupunerile și stereotipurile sunt adesea adânc înrădăcinate.”

„O mare majoritate a oamenilor care au fost însărcinați sau au născut se identifică femei. Putem include bărbații intersex și transbărbații care pot rămâne însărcinați, prin a spune ‘persoane însărcinate’ în loc de ‘viitoare mame’”.

Recomandare sau nu, document intern sau nu, faptul că o organizație atât de influentă a ajuns să afirme că un bărbat poate rămâne însărcinat și naște un copil – și, mai mult de atât, că exprimarea clasică „viitoare mame” îi jignește pe cei în cauză – și să se preocupe de impunerea limbajului corect politic e o dovadă că sminteala nu mai e „privilegiul” ideologilor și politrucilor neo-marxiști, ci că a pătruns în cele mai respectate medii academice. Ce s-a întâmplat cu aderarea la principiile științifice și cu respectarea realității obiective ca prim angajament al unei organizații profesionale, ne întrebăm?

The Telegraph invocă faptul recent că o femeie britanică în proces de tranziție la bărbat și-a oprit tratamentul chirurgical și hormonal ca să poată avea un copil: Hayden Cross, de 20 de ani, este acum bărbat în acte, dar are sex feminin. Cu alte cuvinte, indiferent ce ar invoca promotorii corectitudinii politice și ce s-ar trece în acte, cea în cauză este încă femeie, pentru că doar femeile pot naște, întrucât doar ele sunt echipate biologic cu cele necesare gravidității și nașterii!

Alte trăznăi din ghidul BMA:

• să nu fie folosiți termenii „născut femeie” sau „născut bărbat” în relație cu persoanele trans-, pentru că aceștia „sunt reducționiști și supra-simplifică un subiect complex” (o exprimare elocventă și științifică, într-adevăr);
• cuvintele „nume” și „prenume” să fie înlocuite cu „nume de familie” – probabil pentru că este jignitor să deduci sexul (identitatea) cuiva din numele de botez;
• cuvinte precum „mankind” și „manpower” (umanitate și forță de muncă) trebuie evitate pentru că „nu este de bună practică” să folosești un „substantiv masculin” (man) iar în loc de acestea să fie adoptate „humanity” și „personnel”;
• titlurile profesionale care de obicei precedă numele, precum „Prof”, „Dr”, „D-l”, „D-na” sau „D-ra” nu trebuie să fie puse într-o anumită ordine în formulare, pentru a se evita o „ierarhie percepută”.

Parlamentarul conservator Philip Davies descrie ghidul ca „complet ridicol”, iar Episcopul catolic de Portsmouth, Philip Egan, a avertizat pentru Mail on Sunday că recomandările vor cauza „o gravă confuzie și grave daune”. „E orwellian, nu e așa? Alt exemplu de oameni care încearcă să controleze gândurile și felul în care vorbim.”

Ungaria: Activiști pro-avort sancționați pentru „discurs al urii”

În aprilie 2016, un grup de activiști pro-avort a organizat o demonstrație în fața ambasadei Poloniei la Budapesta, în semn de protest față de politicile pro-viață ale guvernului polonez. Unul dintre organizatori, îmbrăcat în episcop, a ținut o „sfântă liturghie” în batjocură, iar la final a „împărtășit” femeile prezente înmânând fiecăreia câte o pilulă de avort însoțită de cuvintele „Trupul lui Hristos”.

Identificarea unui medicament care omoară cu jertfa lui Hristos și batjocorirea uneia din sfintele taine ale Bisericii Catolice (în egală măsură, ale Bisericii Ortodoxe) este o insultă extrem de gravă nu doar la adresa catolicilor, ci o oricărui creștin. Și, evident, aceasta a și fost intenția.

O plângere a unor creștini a fost admisă de instanță de 2 ori, ultima dată în 12 aprilie 2017, în baza legii maghiare dar și a articolului IX (5) al Constituției Republicii Ungaria:

„Dreptul la libertatea de exprimare nu poate fi exercitat în scopul încălcării demnității națiunii maghiare sau a unei comunități naționale, etnice, rasiale sau religioase. Persoanele care aparțin unor astfel de comunități sunt îndreptățite să depună reclamații în instanță împotriva exprimării unei opinii care încalcă drepturile comunității, prin invocarea încălcării demnității lor umane, așa cum se prevede în lege.”

Instanțele de fond și apel au constatat că organizatorii manifestației pro-avort au încălcat legea și i-au sancționat cu amendă de 2.000 de euro, obligându-i totodată la scuze publice și la eliminarea de pe internet a înregistrării video a protestului.

Decizia instanței din 12 aprilie 2017 este definitivă și executorie.

• Stiripentruviata:

Ce NU scrie presa: Ţările membre ale Comisiei ONU pentru Populaţie şi Dezvoltare au respins din nou educaţia sexuală explicită şi promovarea agresivă a avortului ca strategii ONU

Întrunirea Comisiei ONU pentru Populaţie şi Dezvoltare pe anul 2017 s-a încheiat vineri, 7 aprilie 2017, fără a se ajunge la un document final. Lipsa de consens s-a datorat diferenţelor de viziune asupra sexualităţii umane dintre statele membre UE (cu mici excepţii) şi restul lumii.

Controversa a gravitat în jurul a două noţiuni:

• „educaţie sexuală comprehensivă” – termenul reprezintă o prioritate pentru agenţiile ONU şi ţările europene, dar este respins constant de ţările membre – este vorba despre tipul de educaţie sexuală explicită, a cărei abordare nu numai că nu conţine o viziune morală, dar nici măcar nu se bucură de consensul breslei medicale şi a psihologilor: le prezintă copiilor relaţiile heterosexuale şi homosexuale ca având aceeaşi valoare şi semnificaţie, îi învaţă că masturbarea este normală şi că îşi pot schimba identitaea de gen la fel de uşor ca şi orientarea sexuală; de altfel, noţiunea a fost respinsă şi de Adunarea Generală ONU, în noiembrie 2016, precum şi de Comisia ONU pentru Statutul Femeii, în martie 2017.
• „sănătate sexuală şi reproductivă” – termenul este folosit pentru a face referire, printre altele, şi la accesul avort, în condiţiile în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) promovează agresiv avortul la ONU în fruntea listei de „servicii de sănătate sexuală şi reproductivă”, continuând să ignore dovezi ştinţifice solide că această procedură afectează de fapt sănătatea reproductivă a femeii şi a copiilor născuţi ulterior.

La finalul întrunirii, reprezentanţii ţărilor europene s-au plâns că politicile sociale ONU agreate sunt depăşite şi ar trebuie să includă „drepturi sexuale”, „drepturi LGBT” şi „educaţia sexuală comprehensivă”. Norvegia a cerut „scoaterea avortului de sub incidenţa penală” şi „drepturi sexuale”, iar Suedia a anunţat că va dona 180 de milioane de dolari pentru servicii de avort oferite ţărilor în curs de dezvoltare prin intermediul organizaţiilor globale care promovează „drepturile reproductive”.

Ţările africane şi asiatice nu au agreat această viziune, reprezentantul Egiptului la ONU afirmând că această comisie ar trebui să evite subiectele controversate şi să-şi îndeplinească „adevăratul rol”, acela de a se concentra pe problema dezvoltării, ceea ce, în viziunea sa, se poate realiza şi prin „sprijinirea familiei”.

Nici SUA nu mai susţine avortul în politicile ONU, după cum a anunţat în martie ambasadoarea acestei ţări la ONU. Iar cu câteva zile înainte de reuniunea Comisiei ONU pentru Populaţie şi Dezvoltare, Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnat decretul de sistare a finanţării SUA către UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie, agenţie care susţine de decenii avortul forţat şi sterilizarea involuntară în China.

Cu referire la „drepturile sexuale” şi „drepturile LGBT” (pentru homosexuali şi ale minorităţi sexuale), Federaţia Rusă a argumentat că politicile ONU ar trebui să adere „strict” la angajamentele existente, fără să caute să „introducă pe uşa din dos” noi aşa-zise drepturi ale omului şi alte noţiuni despre care nu există consens.

Reprezentanta Insulelor Nauru, o ţărişoară din Oceanul Pacific, a ţinut să menţioneze că „cea mai bună formare pentru un copil are loc în contextul familial”, în care „mama şi tatăl sunt fundamentali”, iar „politicile de dezvoltare ONU nu ar trebui să implice subiecte controversate şi ideologice” sau să „impună ţărilor membre o agendă socială externă, ceea ce este extrem de destablizator pentru comunitatea noastră”.

VICTORIE PRO-VIAŢĂ în SUA: Trump a aprobat legea care permite retragerea finanţării pentru gigantul avortului Planned Parenthood

Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnat legea care anulează o schimbare de ultimă oră făcută de Administraţia Obama la legea sănătăţii publice, schimbare care obliga statele SUA să finanţeze cu bani de la guvernul federal activitatea filialelor Planned Parenthood, „gigantul” avortului din SUA.

Schimbarea adusă de Administraţia Trump va permite statelor SUA care doresc acest lucru să nu mai îndrepte banii alocaţi pentru planificare famlială de guvernul federal către organizaţii pro-avort, ci către organizaţii care nu fac din servicilie de avort o prioritate a activităţii lor.

Practic, Planned Parenthood, cu filiere în toate statele americane, primea în mod obligatoriu prin lege bani de la bugetul federal. Multe din legislativele statelor americane au votat deja să retragă această fianţare oferită Planned Parenthood după scanadalul uriaş în care această organizaţie s-a dovedit implicată. Organizaţia însă a ameninţat aceste state cu procese în justiţie exact pe baza legii pe care acum a modificat-o noul legislativ american, cu girul Preşedintelui Trump.

În 2015, o serie de anchete cu camera ascunsă la diverse filiale Planned Parenthood a dezvăluit că această companie recolta în mod ne-etic, informând incomplet sau chiar deloc pacientele, ţesuturi şi organe de la copiii avortaţi, pe care le vindea în mod ilegal pe piaţa neagră.

S-a descoperit chiar că, la avorturile efectuate pacientelor cu sarcină în  trimestru 3 sau 4 (în SUA avortul e legal în orice perioadă a sarcinii), angajaţii Planned Parenthood, dacă primeau comandă de pe piaţa neagră de la companii de biotehnologie, erau predispuşi să determine naştere forţată în loc de avort parţial, pentru a avea bebeluşi întregi (inclusiv capul) de vânzare, ceea ce reprezintă încălcarea legii care garantează dreptul la viaţă şi îngrijiri medicale oricărui copil născut viu în SUA.

Planned Parenthood a susţinut că foloseşte banii federali doar pentru a furniza servicii de contracepţie populaţiei nevoiaşe, dar din rapoartele sale de activitate reiese clar că cea mai mare parte a activităţii sale o reprezintă avorturile.

Camera Reprezentanţilor SUA a votat cu 230 la 188 pentru această schimbare legislativă, dar la Senatul SUA bătălia a fost acerbă, căci doi dintre republicani şi-au schimbat votul şi au trecut în tabăra democrată, care este pro-avort. Atunci Vicepreşedintele SUA, Mike Pence, şi-a folosit dreptul de vot pentru a înclina balanţa în favoarea vieţii şi a trimite legea spre aprobare Preşedintelui.

SUA: Neil Gorsuch, propus de Trump, a depus jurământul ca membru al Curții Supreme, dominată din nou de conservatori

Republicanii au schimbat joi regulamentul Senatului pentru a-l putea aproba cu majoritate simplă pe candidatul pentru Curtea Supremă propus de Trump, după ce democrații au blocat în primă instanță confirmarea judecătorului din Colorado.

Neil Gorsuch, în vârstă de 49 de ani, devine al nouălea și cel mai tânăr membru al Curții Supreme, pe locul rămas vacant în urma decesului judecătorului conservator Antonin Scalia, în februarie 2016.

Numirea lui Gorsuch constituie cea mai mare victorie politică a președinției lui Trump și reface majoritatea conservatoarea de 5-4 la Curtea Supremă, una din promisiunile de campanie ale miliardarului.

Curtea Supremă a SUA este instanţa care a făcut posibile atât liberalizarea avortului la cerere până în luna a noua de sarcină, cât şi aşa-zisa „căsătorie” pentru persoane de acelaşi sex.

O moașă alungată din spitalele suedeze pentru că refuză să facă avorturi își duce cazul la CEDO: „Cineva trebuie să fie și de partea copiilor, cineva trebuie să lupte pentru dreptul lor la viață”

În 2013, cazul ei apărea în presa din Suedia, care se împărțise în tabere pro și contra. Ellinor Grimmark, moașa care a refuzat să facă avort unei paciente, punând mai presus de job libertatea de conștiință, a pierdut procesul cu justiția din țara sa, iar acum vrea să se adreseze CEDO.

Refuzând să protejeze libertatea de conștiință, Curtea de Apel din Suedia a constatat că moașele nu pot avea dreptul la alegere. Hotărârea instanței suedeze contravine însă legislației internaționale care protejează libertatea de conștiință pentru medici și personalul medical. Așa că, Ellinor Grimmark, moașa refuzată la angajare de mai multe clinici, pentru că nu a vrut să facă un avort unei paciente,  își va duce cazul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„Curtea de Apel nu a reușit să protejeze dreptul fundamental a lui Ellinor Grimmark la libertatea de conștiință, în ciuda protecțiilor legale clare care există în Dreptul Internațional. Unii au încercat să spună că acest caz reprezintă o încercare de a asmuți un drept al omului împotriva altuia. Dar, singura persoană ale cărei drepturi au fost încălcate este Ellinor Grimmark”, a declarat Robert Clarke, director european al ADF International, organizație cu statut consultativ la ONU.  Acesta a precizat că „tocmai dorința de a proteja viața determină multe moașe și asistente medicale să aleagă această meserie. În loc să oblige moașele care au nevoie de un loc de muncă să facă anumite lucruri, statul ar trebui să protejeze convingerile morale ale personalului medical”.

Iar pentru cei care uită, Clarke le aduce aminte că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei susține că „nici o persoană, spital sau instituție nu poate constrânge, nu poate trage la răspundere sau discrimina, în orice fel, pe cineva care refuză să facă sau să ajute la efectuarea unui avort”.

După decizia ei din 2013, trei clinici din Suedia au refuzat să o angajeze, așa că Ellinor Grimmark s-a adresat justiției. Care însă a constatat, în 2015, că nu i-a fost încălcat în niciun fel libertatea de conștiință ba chiar a menționat că „În Suedia trebuie să fie garantat dreptul efectiv al femeilor la avort”. Ca și cum nu era suficient, moașa a fost obligată să plătească statului suma de 100.000 de euro, reprezentând cheltuieli de judecată.

Indiferent de cum se va finaliza acest caz, un lucru este cert: decizia lui  Ellinor Grimmark a reușit să fisureze un zidul uriaș al tăcerii care s-a înălțat în Suedia, in ultimii ani, în privința avorturilor practicate pe bandă rulantă.

„Ca moașă vreau să apăr și să salvez, cu orice preț, viața. Noi, suedezii care lucrăm în domeniul sanitar, ar trebui să fim obligați să luăm parte la procedee medicale care duc la curmarea vieții, în primul stadiu sau în cel final? Cineva trebuie să fie și de partea copiilor, cineva trebuie să lupte pentru dreptul lor la viață”, a declarat Grimmark într-un interviu pentru cotidianul Aftonbladet.

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

EUTANASIA IN OLANDA – EXPLOZIA UNEI PRACTICI BARBARE

In 2016, 4% din toti decedatii Olandei au fost eutanasiati, cu 10% mai multi ca in 2015, ori aproape 6.100 din cei 150.000 de olandezi care au murit in 2016. [Detalii: http://www.dutchnews.nl/news/archives/2017/04/number-of-official-cases-of-euthanasia-rise-10-in-the-netherlands/] Cifrele acestea ingrijoreaza si demonstreaza convingator ca eutanasia se extinde in toata lumea la o viteza rapida. Eutanasia e eminamente o inventie a statului secular postmodern. Citind astfel de informatii oamenii cu ratiune se intreaba daca nu cumva statul secular postmodern si-a pierdut abilitatea de a rationa, de a discerne intre bine si rau, sau, ca sa folosim termeni din afara vocabularului corectitudinii politice, a luat-o razna. Si ne intrebam de ce, pentru ca el are la dispozitie experti in toate domeniile, mai multi si in mai multe domenii ca oricind: economisti, politologi, experti in medicina, stiinta, legiuitori, judecatori ilustri, avocati cu renume, o clasa de tehnocrati supra educati. Dar cu toate acestea el pare mai putin capabil azi de a discerne intre bine si rau ca in trecut. 

Cetateni responsabili ori calai obedienti?

Si mai grav, statul secular pare sa nu mai vrea cetateni responsabili ci calai obedienti care sa-i execute ordinele, chiar daca acestea sunt irationale. Pentru el, oamenii de buna credinta par sa devina irelevanti iar libertatea lor de a-si exercita aptitudinile si profesiile in mod responsabil, benefic si constructiv devin secundare cind ele intra in conflict cu obiectivele si ideologia statului secular. Nici unde nu se vede mai clar si pronuntat acest conflict decit atunci cind e vorba de dreptul fundamental al tututor fiintelor umane, nascute ori nenascute, la viata. Ideologia suprapopularii planetei si a controlului populatiei e una din doctrinele cele mai indragite si infailibile ale statului secular. Pentru a ne covinge de asta e suficient sa privim la ce s-a intimplat la inceputul acestui an cind tarile occidentale si Canada au decis sa-si sporeasca contributia financiara pentru avort in tarile nedezvoltate. Au facut-o ca riposta la decizia Administratiei Trump de a interzice folosirea fondurilor americane pentru finantarea programelor de control a polulatie in Lumea a Treia. In acelasi timp, insa, si cu o deosebita agresivitate, se manifesta promovarea intentionata a  eutanasiei si incalcarea libertatii de constiinta a persoanelor care refuza sa ucida fiintele umane nascute ori nenascute. In doar ultimii putini ani se observa o extindere fara precedent a eutanasiei la nivel global.

Doar saptamina trecuta a facut inconjurul lumii o stire deosebit de grava din Suedia unde, cu citiva ani in urma, o moasa a refuzat sa participe la servicii de avort in spitalul in care lucra din motive de constiinta si convingeri religioase. Cu toate ca moasele pot ajuta femeile insarcinate in mult mai multe feluri decit in avortarea copiilor, spitalul a impus moasei sa participe la avortarea copiilor nenascuti, iar in caz contrar a amenintat-o cu pierderea locului de munca. Moasa a ales sa asculte de constiinta ei, a fost concediata, iar de atunci a ramas fara loc de munca. Au urmat actiuni judecatoresti iar saptamina trecuta o curte de apel din Suedia a decis impotriva ei: autoritatile si guvernul, a decretat tribunalul, pot constrange personalul medical sa presteze servicii de avort chiar daca ele contravin convingerile lor religioase ori de constiinta, iar in caz contrar li se poate interzice practicarea profesiei.

O stire la fel de grava a pervenit, la inceputul lunii, din Canada, unde eutanasia a fost dezincriminata si decretata un drept fundamental al omului in 2015 de Tribunalul Suprem Canadian. Ca urmare a acelei decizii, Parlamentul canadian a adoptat o lege care a legalizat eutanasia. Pacientii insa s-au lovit de o problema majora: numarul in crestere de medici canadieni care, din motive de constiinta, refuza sa eutanasieze pacienti. Riposta statului canadian a fost rapida si radicala: pedepseste, la fel ca Suedia, oamenii de buna credinta care refuza sa ucida pe semenii lor. Printre altele, a fost pusa la dispozitia publicului o linie telefonica speciala unde pacientii pot face plingeri impotriva medicilor care refuza sa eutanasieze pacienti. Medicii pot si ei sa faca plingeri similare impotriva colegilor lor care refuza sa eutanasieze pacientii la cerere. Dupa cum se vede, practicile comuniste si naziste reapar din nou in Scandinavia si Canada.

Aceste doua stiri, cit se poate de ingrijoratoare, sunt relativ recente, dar se alatura unui morman imens de stiri asemanatoare care au parvenit din multe tari occidentale in doar ultimii 10 ori 15 ani. Libertatea de constiinta pierde iar exercitarea drepturilor iresponsabile in detrimentul oamenilor de buna credinta si a drepturilor lor se extinde. Statul suedez si cel canadian vaneaza crestinii care refuza sa participe la razboiul secularismului impotriva fiintei umane, nascute ori nenascute. Razboiul acesta se inteteste iar asa numitul drept la eutanasie continua sa se extinda. Tinutul Northen Territory din Australia a legalizat eutanasia anul acesta, la fel Districtul Federal care constituie capitala SUA, iar California in 2015.

Proiecte de lege pentru legalizarea eutanasiei si a suicidului asistat sunt dezbature curent in New York si Massachusetts. Iar in America de Sud Tribulanul Suprem din Colombia a decretat existenta unui drept la moarte (“right to die”). Anul acesta Islanda a anuntat ca medicii ei avorteaza toti copiii nenascuti care sunt diagnosticati ca suferind de sindroma down (down syndrome), iar in Danemarca procentul acesta e de 98%. Elvetia e tara de destinatie preferata a europenilor care vor sa fie eutanasiati dar nu o pot face in tarile unde locuiesc. 244 de britanici au fost eutanasiati in Elvetia. In Marea Britanie suicidul e inca ilegal, fiind interzis prin lege din 1961. Dar presiunile politice, legislative si judecatoresti in Marea Britanie pentru decretarea ori recunoasterea de catre Tribunalul ei Suprem al unui drept la eutanasie devin tot mai intense si frecvente. [Detalii: http://www.independent.co.uk/news/health/assisted-dying-laws-are-progressing-in-some-places-the-uk-isn-t-one-of-them-a7679846.html]

Este adevarat ca in unele state, cum e Hawai, Colorado, Maine si New Mexico, incercari recente de legalizare a eutanasiei au esuat, dar nimeni nu mai pune la indoiala ca ingerul mortii continua sa-si manifeste puterea in detrimentul vietii. Cultura mortii se extinde, iar cultura vietii e luata cu asalt. In primul rind in mintile noastre, apoi in cultura zilnica in care traim, iar, in final, la nivel politic si legislativ.

O cauza a secularismului politic

Eutanasia si suicidul asistat sunt cauze pe care stanga politica si intelectuala le-au adoptat cu nu multi ani in urma, afirmindu-le ca manifestari legale a unui presupus drept al fiintei umane la moarte. Eutanasia e uciderea legala a fiintelor umane prin proceduri medicale intr-un cabinet medical, iar suicidul asistat e sinuciderea acasa prin luarea de pilule prescrise de medic care cauzeaza moartea. Cei din urma primesc o reteta de la doctor, farmacia le da pilulele, iar pacientul le inghite acasa si moare. Tot la cinci (5) ani Olanda publica un studiu cuprinzator privind eutanasia in Olanda.

De la an la an tot mai multe persoane sunt eutanasiate acolo. Intre 2006 si 2016 numarul lor a crescut cu 37%, dar 23% din persoanele eutanasiate nu sunt declarate de medici ca fiind eutanasiate. Asta inseamna ca aproximativ 1.400 de persoane decedate sunt eutanasiate fara ca eutanasia sa fie mentionata in certificatul de deces ca si cauza decesului. Daca aceste persoane sunt adaugate la numarul persoanelor care oficial sunt eutanasiate, numarul total al persoanelor eutanasiate in Olanda in 2016 ar fi fost de 7.500, ori aproximativ 5% din total.

Mai alarmant, in octombrie anul trecut parlamentarii Olandei au luat in dezbatere posibilitatea extinderii dreptului la eutanasie la toate persoanele de peste 75 de ani la cerere, chiar daca nu sunt bolnave. In plus, medicii care eutanasiaza persoane bolnave fara consimtamintul lor nu sunt dati in instanta. Anul trecut, de exemplu, un medic olandez a turnat pilule otravitoare in cafeaua unei paciente suferinde de dementie, iar membrii familiei ei au fortat-o sa o bea. Nici medicul nici membrii familiei nu au fost dati in instanta, autoritatile declarind ca ei au actionat “de buna credinta”. Viata se ieftineste in Olanda gratie ideologiei anti-viata a statului secular.

Dincolo de ocean, in Canada, Tribunalul Suprem Canadian a devenit campionul eutanasiei si a suicidului asistat. Cind a decretat un drept la eutanasie in 2015, Tribunalul si-a justificat decizia pe motivul ca nicio fiinta umana nu trebuie “condamnata sa traiasca o viata de suferinta severa si intolerabila”, si ca dreptul la suicid asistat trebuie extins fiecarei persoane care il cere daca persoana respectiva sufera de o conditie “iremediabila si grea”. Tribunalul nu a exclus din decizia lui persoanele care din motive de incapacitati fizice ori mintale nu pot sa-si exprime in mod constient si convingator dorinta de a fi eutanaziate. Decizia asta i-a bucurat pe multi, de atunci pina azi peste 800 de canadieni fiind eutanasiati. Dar decizia i-a ingrozit pe altii, in special pe varstnicii care se tem ca eutanasierea suferinzilor impotriva vointei lor, practicata in Olanda, s-ar putea extinde si in Canada. Media canadiana a publicat mai multe stiri despre oameni in varsta care si-au tatuat pe corp, cu litere mari, inscriptia, “do not euthanise me” (“nu ma eutanasiati”) pentru a nu fi eutanasiati de medici.

Argumentele oamenilor cu ratiune impotriva eutanasiei

Monitorizam periodic comentarii aprofundate care analizeaza aspectele legate de etica eutanasiei si a suicidului asistat. In general, exista patru (4) argumente fundamentale impotriva lor.

In primul rind, eutanasia si suicidul asistat pun in pericol viata persoanelor vulnerabile din punct de vedere emotional si cu probleme mentale. Aceste persoane nu au nevoie de o moarte accelerata ci de ajutor din partea societatii. In al doilea rind, ele corup practica medicinei si relatia dintre pacient si medic. Relatia dintre medic si pacient a fost totdeauna una de incredere reciproca, cei din urma depinzind de expertiza si compasiunea medicilor. Extinderea culturii pro-eutanasie va submina confidenta pacientilor in a dezvalui medicilor problemele medicale reale cu care sa confrunta de teama de a nu fi eutanasiati impotriva vointei lor, ori de a li se pune in minte de catre medici eutanasia ca o optiune viabila pentru rezolvarea problemelor lor de sanatate. Confuzi si dezorientati, e foarte posibil ca pacentii sa ceara sa li se curmeze viata. Medicii sunt gardienii sanatatii pacientilor nu executorii lor. In mod traditional, practica medicinii a fost directionata spre viata si salvarea vietii oamenilor nu uciderea lor.

In a treilea rind, eutanasia si suicidul asistat afecteaza negativ relatiile inter-generationale adica intre parinti si copii. Odata infiripata in mintea copiilor ca o optiune pentru a scapa de parintii lor suferinzi, membrii familiei ar putea convinge parintii sa solicite eutanasie pentru a nu fi o povara pentru copiii lor. Asta deja se intimpla in tarile care au legalizat eutanasia. Oregon a fost primul stat din SUA care a legalizat eutanasia iar rapoartele statistice anuale publicate acolo indica ca de la an la an numarul persoanelor care cer sa fie eutanasiate pentru a nu fi o povara pentru copiii lor e in crestere. In 2014, 42 astfel de persoane au fost eutanasiate din acest motiv, iar in 2016, 65, cu peste 50% mai multe. [Detalii: https://public.health.oregon.gov/ProviderPartnerResources/EvaluationResearch/DeathwithDignityAct/Documents/year19.pdf]

In al patrulea si ultimul rind, eutanasia si suicidul asistat submineaza demnitatea umana si egalitatea in fata legii. Ele devalorizeaza viata si reclasifica fiintele umane in fiinte care merita sa traiasca si fiinte care nu merita sa traiasca, cele din urma fiind o povara financiara pentru societate, familii si companiile de asigurare medicala, cele din urma fiind persoanele in varsta, infirme, cele care sufera de dizabilitati, copiii nenascuti cu sindroma down, ori persoanele suferinde de alzimer’s ori dementie.

Perspectiva crestina asupra acestor subiecte e relativ clara: in loc de a ajuta persoanele vulnerabile sa-si curmeze viata, societatea trebuie sa le ofere ingrijirea medicala de care au nevoie cit si solidaritatea umana atit de necesara pentru a iesi din deprimarea care-i duce la suicid. Datoria medicilor a fost dintotdeauna, si trebuie sa ramina, aceea de a ajuta pacientii sa moara moartea naturala cu demnitate, nu sa-i ucida. Datoria lor e sa ingrijasca pe cei suferinzi nu sa-i omoare. Din nefericire, derogari de la aceste principii atit de nobile sunt atit de frecvente in tarile occidentale incit acolo se vehiculeaza notiunea ca medicilor sa li se acorde autoritatea sa eutanasieze pacienti chiar daca acestia nu o cer, daca in opinia medicilor pacientii nu au sanse de a mai trai o viata cu demnitate. In alte cuvinte, pacientii suferinzi merg la medic fara sa stie daca vor iesi din cabinetul medicului in viata ori vor fi eutanasiati impotriva vointei lor.