RAZBOIUL IMPOTRIVA FAMILIEI – UN PLAN GLOBAL(IST) IN BENEFICIUL PUTERNICILOR PLANETEI SI AL MARILOR CORPORATII/ Curtea Constitutionala cere lumina de la CJUE in chestiunea RECUNOASTERII CASATORIILOR GAY/ Canada, Ontario: CUM ABOLESTE STATUL FAMILIA, eliminand termenii de “MAMA” si “TATA”/ Generatia “fulgilor de zapada” – NOUL VAL DE LABILI ISTERIC-INTOLERANTI

3-12-2016 33 minute Sublinieri

O nouă amânare în cazul căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex. De această judecătorii CCR cer lămuriri Curţii europene de justiţie cu privire la modul în care trebuie înţeles termenul de soţi.

Curtea constituţională va relua subiectul abia pe 30 martie anul viitor, dacă va primi răspuns din partea instituţiilor europene.

Este a treia oară când judecătorii amână luarea unei decizii cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată de un cuplu de homosexuali căsătoriţi în Belgia. Cei doi cer recunoaşterea căsniciei lor şi în România.

Astăzi, când ar fi trebuit să pronunțe o decizie, Curtea Constituțională a anunțat că amână iar luarea unei decizii privind recunoașterea căsătoriilor dintre persoanele de același sex. 

Președintele CCR, Valer Dorneanu a anunțat că se va solicita o opinie de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cauza fiind astfel suspendată până la data de 30 martie 2017.

„Am suspendat cauza până când primim răspunsul”, a spus Dorneanu, adăugând că întrebările CCR vor fi formulate „cât de curând” și că „s-ar putea să fie trimise către CJUE în jur de 15 decembrie”. 

Dorneanu a declarat că „în cel mai fericit caz, răspunsurile de la CJUE ar putea să vină într-o lună-două, dar s-ar putea să dureze și mai mult”. 

Procesul de la CCR, prin care cei doi homosexuali căsătoriți în Belgia contestă articolul 277, alin. (2) și alin. (4) din Codul Civil, referitor la nerecunoașterea pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de același sex, încheiate în afara granițelor, respectiv la libera circulație în cadrul UE, a început în 20 iulie 2016. Atunci, judecătorii au amânat luarea unei decizii pentru 20 septembrie. Când s-a decis repunerea pe rol a procesului la 27 octombrie.  

Cu această ocazie, asociația ACCEPT a solicitat CCR trimiterea unor întrebări preliminare de clarificare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în analiza cazului Coman-Hamilton. CCR a decis amanarea deciziei referitoare la transmiterea acestor întrebări, iar la finalul ședinței a fost anunțată data de azi pentru pronunțarea unei hotărâri.

Avea nevoie CCR de răspunsurile CJUE? Ȋn HOTĂRÂREA CURȚII (Camera întâi) din 24 noiembrie 2016, în cauza C 443/15, CJUE precizează clar (paragraful 59) că „Statele membre sunt libere să prevadă sau să nu prevadă căsătoria pentru persoane de același sex sau o formă alternativă de recunoaștere legală a relației lor, precum și, dacă este cazul, să prevadă data de la care o asemenea căsătorie sau o asemenea formă alternativă își va produce efectele”. 

Linia de demarcație în politica modernă nu este diviziunea între liberali și totalitari. Ci aceea între, pe de o parte, oamenii care consideră că ordinea temporară este unica validă, că nevoile materiale sunt unicele nevoi și că pot face ce doresc cu patrimoniul umanității, și aceia care recunosc o ordine morală durabilă a universului, o natură umană constantă și datoria pe care o avem față de acestea.” (Russel Kirk, Zece principii conservatoare)

„Revoluția sexuală” își atinge punctul culminant: desființarea familiei. Conform unei noi legi din provincia canadiană Ontario, nu mai există „mamă” și „tată”, iar relațiile naturale părinți-copii sunt înlocuite cu unele contractuale. De acum, Statul va decide cine sunt părinții unui copil.

Pe 29 noiembrie, Parlamentul provinciei Canadiene Ontario a adoptat, cu votul unanim al celor 79 de membri prezenți, o nouă lege privind relațiile de familie: „Legea 28”. Opoziția, reprezentată prin partidul cu nume caragialesc „Conservator progresist”, a absentat de la vot.

Grupările pro-familie au criticat guvernul liberal pentru impunerea controversatei legi, supranumită „Toate familiile sunt egale”.

Conform lui Gwen Landolt, reprezentanta organizației REAL WOMEN,

„[Legea 28] răstoarnă complet fostul sens al familiei, care consta în persoanele unite prin căsătorie, legături de sânge sau adopție.”

Legea anterioară din Ontario conținea formularea: „în toate scopurile legislației din Ontario, o persoană este copilul părinților săi naturali”, cu excepția adopției.

Legea „Toate familiile sunt egale” redefinește termenii „mamă” și „tată” ca „părinte”, pentru a include cuplurile homosexuale care obțin copii prin reproducerea asistată.

Cine poate fi „părinte” conform Legii 28? Juristul John Sikkema explică.

Simpla furnizare „a unui material reproductiv sau a unui embrion pentru utilizarea în concepția unui copil prin intermediul reproducerii asistate” nu califică o persoană drept părinte.

„Părintele care naște” un copil (a se observa că legislația elimină explicit termenul „mamă” pentru a include „bărbații transgen care nasc”, sic!) este părinte, cu excepția cazului în care a agreat să fie părinte-surogat și renunță la drepturile sale la scurt timp după nașterea copilului. Dacă „părintele care naște” refuză să renunțe la calitatea de părinte, un tribunal poate rezolva problema declarând toate părțile semnatare ale contractului de surogație (în număr de până la 4) – sau orice altă persoană! – ca fiind părinții copilului.

Legea permite ca maximum 4 persoane să încheie un „contract pre-concepție de parentaj” (pre-conception parentage agreement, PCPA), prin care acestea să devină „co-părinți” la nașterea copilului. Este posibil ca niciunul dintre semnatarii PCPA să fie efectiv părinte biologic, întrucât pot fi utilizați donatori externi de „material reproductiv sau embrion”, deși „părintele care naște” trebuie să fie una dintre părțile semnatare ale PCPA.

Legea ignoră interesul copilului de a-și cunoaște originile, neavând nicio prevedere în acest sens, deși, prin modul în care a fost gândită, ea separă copilul de părinții săi naturali.

Conform dr. Scott Mason:

Legea elimină termenii de „mamă” și „tată” din dreptul familial – mamă, în totalitate – pentru a permite o relație pur contractuală între un număr de până la 4 adulți, iar copiii sunt definiți legal ca fiind ai acestora.”

Dr. Mason a avertizat, de asemenea, cu privire la pericolele acestei legi.

Conform Legii 28, această nouă „familie” de natură juridică poate exista numai dacă unitatea familială naturală este distrusă.

Legea facilitează confiscarea copiilor noștri de către guvern, pentru că de acum înainte și noi vom avea o relație pur contractuală – și nu una naturală – cu ei. Or, după cum știm, relațiile contractuale sunt ușor de modificat.”

Vicepreședintele organizației Campaign for Life Coalition, Jeff Gunnarson, a criticat-o pe premierul Kathleen Wynne pentru faptul de a fi

băgat pe gât încă o manevră controversată de inginerie socială. Legea 28 este un alt exemplu al încercărilor lui Wynne de a modifica radical definiția familiei și a moralității sexuale. Legea 28 va „normaliza” o varietate de relații, fără nicio considerație pentru binele copiilor.

Cine a permis guvernului vremelnic din Ontario să considere patrimoniul moral și istoric al umanității ca proprietate a sa? Răspuns: nimeni. Ca orice guvern revoluționar din istorie, și-a luat această autoritate de la sine.

Priviți la Canada și veți vedea „viitorul luminos” pe care unii îl doresc României.

Cele mai extremiste comisii ale Parlamentului European – Libertăți Civile (LIBE) și Drepturile Femeilor și Egalitate de Gen (FEMM) și-au unit forțele, marți, pentru o audiere publică finanțată de Comisia Europeană și de Consiliul Uniunii, cu scopul de a avansa periculoasa ideologie „gender” și de a forța statele membre să adopte Convenția de la Istanbul, maculată de aceasta.

Audierea asupra intrării în vigoare în statele UE a Convenției de la Istanbul privind violența împotriva femeii și-a propus să contribuie la un raport intermediar având ca autori comuni cele două Comisii, cu Anna Corazza Bildt și Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy drept co-raportori, însă din păcate a avut exclusiv vorbitori care, cu toții, au susținut includerea în Convenție a periculoasei teorii „gender”, ceea ce o va face, în premieră, o definiție obligatorie în toate statele unionale. Niciun efort nu a fost depus de organizatori pentru a adigura prezența printre vorbitori a unui grup civic care se opune ideologiei gender.

Audierea urmează unei dezbateri în plenul Parlamentului săptămâna trecută. În timpul acesteia, activiștii „gender” au primit un puternic sprijin atât din partea Comisiei Europene cât și din partea președinției Consiliului Uniunii Europene, asigurată de Slovacia. Vorbind din partea Comisiei, Vera Jourova, Comisarul pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen a informat despre cum vedea Comisia „progresul în accederea Uniunii Europene la Convenția de la Istanbul.”

D-na Jourova a declarat că „încurajează constant Statele Membre să ratifice documentul în toată Uniunea Europeană, și Statele Membre se pot baza, ca ajutor în acest proces, pe programele și fondurile europene disponibile”. Cu alte cuvinte, în plus față de hărțuirea statelor pentru a semn acest document periculos Comisia le mai oferă și mită sub forma unor fonduri pentru proiecte „prietenoase” față de teoria gender. Ea face clar și că Comisia vedea această procedură ca pe o oportunitate de a continua finanțarea ONG-urilor care promovează această agendă radicală: „Banii vor merge la organizații – ONG-uri – care lucrează pe teren și care pot de asemenea contribui foarte semnificativ la succesul acestei campanii. Ca să mai adaug ceva referitor la bani, doar în 2016 Uniunea Europeană a cheltuit 24,5 milioane  de euro pentru susținerea a 62 de proiecte umanitare pentru combaterea violenței bazate pe gen.”

Reprezentantul Președinției Consiliului, ministrul slovac Ivan Korčok – care teoretic ar trebui să reprezinte interesele statelor membre – se arată și el vrăjit de doctrina gender. Într-un limbaj cu dublu înțeles, el se referă la „angajamentul de durată al Consiliului de a vedea sfârșitul suferinței victimelor printr-un instrument eficient și obligatoriu precum este Convenția de la Istanbul.”

Deși ministrul slovac admite că există puncte de vedere divergente asupra acestui document controversat în interiorul statelor membre ale Consiliului Europei, totuși el este decis să îl împingă înainte la nivelul UE până la finalul acestui an. Acești ideologi radicali nu se vor da înapoi de la nimic în eforturile lor de a submina unul dintre fundamentele societății occidentale – complementaritatea între bărbat și femeie.

Vă reamintim motivele pentru care motiv considerăm Convenția de la Istanbul un document nefast:

1. O astfel de lege pentru protecția femeilor este superfluă. Avem deja în România o lege similară, recent modificată. Întrucât cazurile de astfel de violență continuă să se înmulțească, avem o dovadă clară a nevoii de educație și nu de mai multe metode represive, care nu pot funcționa singure. Convenția nu va contribui deci cu nimic la protecția femeilor agresate.

2. Convenția este un cal troian pentru introducerea ideologiei „gender” și a practicii acesteia în statele semnatare. Paragraful 4.3 al Convenției arată care sunt categoriile a căror discriminare în baza Convenției este interzisă:

Implementarea dispoziţiilor prezentei Convenţii de către Părţi, în special măsurile de protejare a drepturilor victimelor, vor fi asigurate fără discriminare din orice motiv, cum ar fi sexul, genul, rasa, culoarea, limba, religia, politic sau altă opinie, origine naţională sau socială, asocierea cu o minoritate naţională, proprietatea, naşterea, orientarea sexuală, identitatea de gen, vârsta, starea sănătăţii, dizabilitatea, starea civilă, statutul de emigrant sau de refugiat, sau alt statut.

După cum puteți vedea, nu e deloc ușor să descoperi teoria gender în această listă și aproape nimeni din cei neavizați nu i-a acordat atenție. Din păcate, ea se află acolo: expresia „identitate de gen” înseamnă exact asta: oricine simte că este femeie, indiferent de sexul biologic, are dreptul să fie tratat ca o femeie. Inclusiv la toaletă – vezi deja celebrul „război al toaletelor” din administrația tembelului Obama, despre care am scris în repetate rânduri.

De asemenea, cap. 3 punctul c) dă și definiția genului, iar aceasta este exact cea luată din teoria genderistă:

“gen” va însemna rolurile, comportamentele, activităţile şi atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei şi bărbaţi;

Convenția solicită de asemenea implementarea unitară: cu alte cuvinte, nu este posibilă protejarea femeilor fără a impune genderismul ca normă. Acesta trebuie introdus în sistemul de educație, ceea ce poate însemna inclusiv grădinițe „neutre” ca în Suedia sau tratament hormonal pentru stoparea pubertății în cazul copiilor care „se simt” altceva decât le indică sexul biologic…

Înainte de Convenția de la Istanbul, singura definiție a „genului” într-o convenție internațională obligatorie este cea din Statutul de la Roma (Rome Statute). Acesta folosește termenul de „gen” înseamnă „bărbații și femeile în contextul societății”. Un alt document important, Platforma de Acțiune Beijing (Beijing Platform for Action) afirmă că genul va fi înțeles „așa cum a fost înțeles în mod tradițional” – adică, sinonim cu sexul biologic.

Acţiunea Catolică din România a organizat în zilele de 7 – 8 – 9 noiembrie 2016, la Cluj-Napoca, Oradea şi Iaşi – o serie de conferinţe & dezbateri cu tema „Revoluţia sexuală şi familia. Distrugerea libertăţii în numele libertăţii” care au fost susţinute de doamna Gabriele Kuby – renumit sociolog, autor şi expert în studiul teoriei gender la nivel internaţional.

7 noiembrie 2016 – Cluj-Napoca

Aula „Cardinal Iuliu Hossu” din Piaţa Cipariu, Cluj-Napoca a găzduit, marţi, 7 noiembrie, în prezenţa unui public deosebit de numeros, conferinţa d-nei Gabriele Kuby, credincioasă catolică şi mamă a trei copii, originară din Bavaria-Germania, autoare a lucrării de renume mondial „Revoluţia sexuală şi familia. Distrugerea libertăţii în numele libertăţii”.

A fost primul popas al cunoscutului sociolog, autor şi expert în studiul teoriei gender la nivel internaţional, în cadrul unui itinerariu cu conferinţe ce au avut loc la Cluj, Oradea şi Iaşi, totul la iniţiativa şi în organizarea Acţiunii Catolice din România.

În organizarea evenimentului pe plan local s-au mai implicat: Asociaţia Tineretului Român Unit – ASTRU Cluj, Asociaţia Generală a Românilor Uniţi – AGRU Cluj, Departamentul pentru tineret din cadrul Episcopiei de Cluj-Gherla; Life Nation, Centrul „Iubire și adevăr”, Asociația Cercetașii Munților; Liceul Greco-Catolic „Inochetie Micu”; Facultatea de Teologie Greco-Catolică Cluj şi Clinica Provita Cluj.

După un cuvânt de salut adresat de d-ra Codruţa Fernea, din partea organizatorilor şi o rugăciune de binecuvântare a întâlnirii condusă de pr. Cristian Langa, d-na Kuby alături de care s-a aflat pr. Titus Sas ca şi traducător, a relevat, cu realism dar în lumina credinţei creştine, o realitate întunecată ce se ascunde sub vălul strălucitor, captivant, dar seducător, al civilizaţiei moderne. Este vorba despre o manipulare, la nivelul conştiinţei, care se exercită cu scop distructiv, la nivel mondial şi ai cărei exponenţi sunt cei care deţin puterea politică şi administrativă – comunitatea europeană, Naţiunile Unite, guvernele unor state, marile corporaţii – iată motivul pentru care perspectiva prezentată e înfricoşătoare, d-na Kuby a descris o luptă ideologică şi nu numai, cu puternicii momentului din întreaga lume!

Mai întâi, conferenţiara a arătat frumuseţea şi lumina valorilor tradiţionale – despre care a menţionat că în România se află încă înrădăcinate în inimile oamenilor – valori care subliniază ce înseamnă să fii bărbat sau femeie: „cultura, tradiţia, vestimentaţia, riturile, sunt cele care ne ajută să înțelegem identitatea noastră de bărbat sau femeie, nu există ceva între. Programul vieții este să crești, să te maturizezi, în masculinitate și în feminitate, să-ți întemeiezi familie, să devii mamă sau tată și să te îngrijești de binele copiilor și al societății”.

Dar,

trăim timpuri în care individul a uzurpat locul creatorului. Omul folosește natura pentru propriul profit, iar astăzi, cei puternici folosesc ființa umană pentru propriul profit. Omul modern, datorită ideologiei gender, își dorește să poată alege să fie bărbat sau să fie femeie. Dorește să fie liber de orice limitare morală, să nu aibă stresul procreerii, să trăiască, împreună cu partenerul, partenera, fără constrângere, să fie liber să-și aleagă partenerii de orice sex. Astăzi libertate este înțeleasă ca fiind lipsa acceptării oricăror limitări biologice sau morale”.

Dar acest comportament, această «libertate» care în prezent domină «lumea civilizată», „nu duce altundeva decât la o sclavie sexuală, la distrugerea familiei, la haos social, degenerarea societății, la criză demografică și într-un sistem totalitar”.

Iar numele acestei ideologii unice în istorie, este gender! „E un atac direct împotriva persoanei familiei și societății. Și, – așa cum spune un subtitlu din cartea doamnei Kuby –, distruge libertatea în numele libertății”.

Cum s-a ajuns aici? În opinia d-nei Gabriele, totul a pornit de la mişcările studenţeşti din anii 1960 – 1970, care au avut loc mai întâi în California – Statele Unite ale Americii şi apoi s-au propagat în Europa – a fost „o explozie a revoluţiei sexuale” care a schimbat total societatea, până atunci întemeiată pe valori creştine, morale, în care „divorțurile erau rare, mama și tata aveau roluri bine definite în familie, iar căsătoria și familia erau ancorate în societate prin intermediul religiei, educației, sancțiunilor sociale și legilor. (…) A-i proteja pe copii de sexualitate însemna să le aperi inocența, să le aperi copilăria, adică a creea pentru ei un spațiu în care nu există ideea de sexualitate”.

Dar, după 1960, rebeliunea studenţilor, alimentată şi de ideologia comunistă, dar şi de feminismul radical, ”a declarat război împotriva căsătoriei împotriva maternității împotriva paternității, împotriva copiilor nenăscuți”.

A urmat un alt atac împotriva fundamentelor creștine ale societății, prin ideea de „eliberare sexuală: relații sexuale cu bărbați, cu femei, cu ambele sexe, relații sexuale cu copii sau copiii puşi să întreţină relații sexuale – toate acestea au fost propagate prin mass-media și practicate. Dar, studenții au înțeles că nu pot să răstoarne această societate burgheză dintr-o dată și atunci au început să pătrundă în instituțiile statului”.

Iar rezultatul este societatea actuală, în care „din păcate, ceea ce v-am spus că doreau studenții la începutul anilor 60, se află pe agenda de astăzi a comunității europene și a națiunilor unite!”.

Timp de două decenii, scopul a fost să distrugă instituțiile, să distrugă căsătoria. În anii 90 revoluția sexuală a luat o altă turnură: această teorie gender s-a născut din feminismul coroborat cu ideologia homosexuală” iar la originea aceste teorii se află femeie din SUA, Judit Butler, de profesie filosof. Lucrarea de referință a Judithei Butler este „Gender Trouble: Feminism and the Subversion of Identity” (Problema gender: feminismul şi subminarea identităţii”, publicată în 1990, în care autoarea „a formulat idea nebunească că fiecare persoană poate să-și aleagă sexul. Identitatea de gen este înțeleasă ca fiind ceea ce simte la nivel foarte profund, individual, fiecare dintre noi, chiar dacă aceasta nu corespunde cu sexul pe care l-am primit de la naștere”.

Se pune întrebarea: „oare de ce, cei puternici și bogați, îi dau atâta importanță acestei noi ideologii?” şi, remarcă d-na Kuby, „dacă am răspuns la această întrebare, știm ce se întâmplă în lumea pe care o trăim”.

În Germania, la ora actuală sunt 200 de profesori, majoritatea femei, care predau noii generații academice că nu există o structură binară – bărbat și femeie – ci există o «fluiditate de gen». La nivel global există o adevărată bătălie cu multe succese pentru dreptul de a se face căsătorii între persoane de același sex care să poată adopta copii.

Ceea ce a început în 1968, respectiv legalitatea socialistă, libertatea feministă și eliberarea sexuală, au devenit astăzi elemente ale strategiei globale pentru națiunile unite, pentru comunitatea europeană, pentru toate marile corporații globale, o ideologie evident susținută de mass-media, de industria muzicală, şi totul are un singur scop: să distrugă căsătoria și familia și să distrugă societatea”.

Exemplificând, d-na Kuby a remacat:

de curând a fost spart emailul miliardarului american George Soroş și, acolo, 2500 de emailuri cu documente dovedesc că el sponsorizează şi susține căsătoriile persoanelor de același sex, sexualizarea copiilor în școli, fenomenul migraţiei. Aceeaşi ideologie este susţinută şi de către administraţia Obama în SUA”.

Dar, între toate, „cel mai profund atac este împotriva copiilor: această mișcare revoluționară, care vrea să dea naștere noului om, porneşte de la copii – şi aici este încurajator că România este una dintre puținele țări care nu au introdus educația sexuală în școli. Programele devin din ce în ce mai radicale. Ei spun că și copiii au dreptul la sexualitate”.

D-na Kuby a citat dintr-un document numit

Standarde pentru educația sexuală în Europa”, un document eliberat de Organizația mondială a Sănătății împreună cu Agenția de stat germană pentru sănătate, și acolo programa la această disciplină de studiu prevede teme precum: «masturbarea la copiii în grupul de vârstă de la zero la patru ani»; se încurajează sexualitatea pentru orice grup de vârstă; se doreşte ca, din grădiniță, copiii să fie obișnuiți cu diferite orientări sexuale. Doresc să le ofere camere private să aibă jocuri sexuale, deja din grădiniță! Când intră la școală, la vârsta de șase ani începe educația diversității sexuale. Copiii de la șase ani sunt învățați că orice combinație de gen este posibilă, sunt obișnuiți cu ele și trebuie să le accepte”.

Alt aspect: „N-ai voie să scoți copiii de la orele de educație sexuală. Unii părinţi creştini au făcut-o şi au fost arestaţi iar copiii le-au fost luaţi din custodie!”.

Metodele culturale ale implementării acestei ideologii:

„vorbim de un proces sofisticat de inginerie socială la toate nivelele societății: legi internaționale și naționale, schimbarea termenilor, se modifică curricula din școli și universități, pregătirea unor profesioniști la toate nivelele, chiar și la nivel de teologie!”. „Sigur una dintre metode este manipularea studiilor statistice, campanii mass-media, «epidemia» mondială a pornografiei, subminarea Bisericii, infiltrarea în Biserică, acele parade LGBT – care nu sunt decât demonstrații de obscenitate – în capitalele din lumea întreagă, și, cel mai rău, sexualizarea copiilor și tineretului prin intermediul statului”.

Ce trebuie să ştim, ca să putem lupta pentru a ne salva valorile?

Trebuie să înțelegem că înotăm împotriva curentului și s-ar putea să fim respinși. Știți termenul de a vorbi corect din punct de vedere politic – politically correct -, cine se opune ideologiei gender poate fi exclus din punct de vedere social, poate fi stigmatizat, i se vor pune etichete – va fi considerat fundamentalist. Nu e o dezbatere rațională, ci ești stigmatizat şi exclus din discursul public, foarte posibil să nu poți urma o carieră așa cum s-a întâmplat și în comunism. Dacă ești persoană publică se poate iniția o campanie media împotriva ta, pot să apară evenimente negative, se poate ajunge până la violență fizică. Şi vă pot da exemple din experiența proprie.

Se pune întrebarea: de ce se întâmplă toate acestea? Al cui interes este, cine profită? Suntem martorii distrugerii oricărui lucru care ține de identitate – conştiinţa propriei identităţi face ca oamenii să fie puternici.

Să nu credeți că e vorba doar de efecte secundare. Cei care stau în spatele acestei mișcări au avut tocmai aceste scopuri: să distrugă identitatea omului pentru că aceasta îl va face mai slab și, evident, va avea ca efect şi reducerea populației lumii. Toate aceste strategii au ca efect reducerea populației.

Dar, vestea bună este că mișcarea de rezistență se ridică. Noi partide conservatoare se ridică peste tot, au existat și există reacții tot mai mari în lume, demonstrații care să se opun căsătoriei dintre persoanele de același sex. O altă metodă de a lupta pentru drepturile noastre este cel de a organiza referendum-uri în care să se ceară ca, în Constituție, căsătoria să fie definită ca și uniunea între un bărbat și o femeie – şi aici un exemplu pozitiv este România, unde, prin 3 milioane de semnături, cetăţenii au cerut acest lucru.

Dacă ne implicăm în această luptă, facem fiecare un pas înainte în rezistență, luptăm pentru libertatea omului și pentru drepturile societății lăsând la o parte calculele noastre umane, dacă vom câștiga sau vom pierde. Cei care vor veni după noi, vor fi mândri de noi pentru că am luptat lupta cea bună! Ce spune David când merge în luptă împotriva lui Goliat: lupta e Domnului!”.

În încheierea expunerii d-na Gabriele a adus, ca soluţie şi cale de salvare, trăirea credinţei în Dumnezeu:

Nu suntem nepregătiți pentru ceea ce se întâmplă, Isus ne-a avertizat în mod foarte clar. Apocalipsa lui Ioan ne spune același lucru: că, la sfârșitul istoriei, triumful va fi al lui Isus. Sunt milioane și milioane de oameni care respectă valorile familiei la fel ca și noi, fără dubiu, suntem marea majoritate în această lume. Mai credem că Dumnezeu e puternic și comandă Creația sa? Credem ca El pregătește o noua Creație în mijlocul acestei aparente victorii a Celui rău? Anul viitor vom celebra a suta aniversare a aparițiilor Maicii Domnului de la Fatima, unde, prin miracolul soarelui, la care mii de oameni au fost martori, s-a văzut puterea lui Dumnezeu.

Nu știm în ce moment al istoriei mântuirii ne aflăm, însă știm un singur lucru: că trebuie să fim tari în credință, indiferent cât de greu va fi. Trebuie să vorbesc despre Isus Hristos, pentru că nu am altceva să vă spun. El este izvorul speranței noastre, e sursa care nu poate să fie distrusă, «ridicați-vă capetele voastre», ne-a avertizat. «Când veți vedea toate acestea întâmplă în lume, ridicați-vă și ridicați frunțile voastre!».

Ce înseamnă aceasta, ce trebuie să facem? Dacă privim în urmă lumea ne oferă o cultură a morții, prin urmare, noi trebuie să luptăm pentru Cultura vieții. Cultura occidentală s-a îndepărtat de Dumnezeu și vrea să-l pună și l-a pus, pe individ pe tronul lui Dumnezeu. Ce avem noi de făcut? – să-L lăsăm pe Dumnezeu să fie Dumnezeul vieții noastre și să dăruim viețile noastre Domnului.

Vedem cultura occidentală implicându-se într-o sexualitate lipsită de moralitate și astfel distruge căsătoria și familia. Ce avem noi de făcut? Noi avem de redescoperit castitatea și trebuie să punem sexualitatea în vasul căsătoriei. Astfel vom creea loc și pentru o iubire îndurătoare și pentru o familie fericită.

Feminismul radical a privat pe bărbat de fundament, de putere, a privat mamele de putere și a omorât milioane de copii nenăscuti. Ce avem noi de făcut? – să devenim bărbați adevăraţi și femei adevărate, să ne bucurăm de diferențele dintre noi, de complementaritate dintre bărbat și femeie, să dăruim viață și să protejăm viața. Și să o lăsăm pe Mama lui Dumnezeu să ne dea harul să acționăm astfel!

Creștinii au devenit nesiguri și timizi vis-a-vis de credința lor. Ce avem de făcut? Să ne trăim credința și s-o mărturisim cu mândrie. Creștinii sunt chemați să fie sarea pământului și lumina lumii.

Cultura actuală ne asfixiază cu sex, cu crime, cu relații umane distructive care ne sunt vândute ca distracție. Ce avem noi de făcut? – să renunțăm la această distracție care ne trage în jos, să ne protejam familiile și copiii, să găsim «mâncare» bună pentru minte şi inima, hrana spirituală care ne ridică și ne inspiră”.

D-na Kuby a prezentat o realitate înfricoşătoare a societăţii contemporane, dar şi o perspectivă minunată, o cale de urmat – faptul că, este timpul pentru creştini să-şi trăiască cu convingere şi curaj credinţa, este timpul de a arăta lumii Adevărul vieţii în Dumnezeu, după exemplul înaintaşilor, după modelul Martirilor şi Mărturisitorilor care, de peste 2000 de ani încoace şi-au dat viaţa pentru Hristos, pentru apărarea fundamentului existenţei umane – identitatea noastră de fii (şi nu sclavi!) ai unui Dumnezeu minunat, faptul că fiecare om poate alege să se identifice cu Omul – creat Bărbat şi Femeie, după Chipul şi Asemănarea Tatălui Ceresc.

Viorica Sabo pentru www.eparhiadeclujgherla.ro

8 noiembrie 2016 – Oradea

Conferinţa susţinută de doamna Gabriele Kuby, sociolog, scriitor, expert în teoria gender, cu titlul „Revoluţia sexuală şi familia – distrugerea libertăţii în numele libertăţii” a avut loc în Sala Mare a Primăriei din Oradea marţi, 8 noiembrie 2016, începând cu orele 17.00.

Evenimentul se înscrie în seria de activităţi ocazionate de Anul asociativ al Acţiunii Catolice din România – ACRO – cu tema „coresponsabili în slujba evangheliei familiei”.

Organizatorii locali ai evenimentului au fost: Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Oradea, ASTRU (Asociaţia Tineretului Român Unit) Oradea, AGRU (Asociaţia Generală a Românilor Uniţi) Oradea, Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Trei Ierarhi” Oradea, Asociaţia Femeilor Bihor si nu în ultimul rând Primăria Municipiului Oradea care a fost gazda evenimentului în spaţiul extrem de generos pus la dispoziţie.

Conferinţa este a doua dintr-o serie de evenimente, primul dintre acestea având loc la Cluj în data de 7 noiembrie urmând ca după manifestarea de la Oradea, „caravana” ACRO să se deplaseze la Iaşi în data de 9 noiembrie. Toate aceste conferinţe reprezintă un răspuns dat invitaţiei papei Francisc de a promova valorile autentice ale căsătoriei creştine, iubirea dintre bărbat şi femeie, dintre părinţi şi copii, în spaţiul fără bariere, niciodată închis al familiei.

Pe lângă reprezentanţii organizatorilor au participat zeci de persoane din spaţiul social bihorean, elevi, studenţi, tineri şi mai vârstnici, profesori, clerici, reprezentanţi ale diverselor organizaţii şi culte, ai mass-media, persoane private, etc. Conferinţa a fost moderată de domnişoara Codruţa Fernea, secretar al Federaţiei Acţiunea Catolică din România.

GABRIELE KUBY s-a născut în 1944 la Konstanz. A studiat sociologia la Berlin şi Konstanz. După căutări îndelungate pe căile spirituale ale epocii, în anul 1977 a aderat la Biserica Catolică. Prin activitatea sa publicistică şi prin conferinţele pe care le ţine arată impasurile în care se află societatea modernă şi arată că ieşirea se poate face printr-o reconsiderare a valorilor creştine. Este mamă a trei copii.

În 2006 a publicat cartea Die Gender-Revolution – Relativismus in Aktion (Revoluţia gender – Relativismul în acţiune), prima analiză critică a acestei ideologii noi. Cartea sa „Revoluţia sexuală globală” documentează punerea în aplicare globală a genderism-ului. Cartea pusă la dispoziţia publicului în 2012 a fost tradusă până în primăvara anului 2014 în limbile poloneză, ungară, croată, slovacă şi cehă. Din acelaşi an, prin grija editurii Sapientia din Iaşi, cartea a fost tradusă şi în limba română.

Doamna Kuby este o luptătoare vitează împotriva ideologiilor care vizează în cele din urmă o distrugere a omului”, sunt cuvintele Papei emerit Benedict al XVI-lea ce postfaţează lucrarea mai sus amintită.

Vor să ajungă la copiii voştri! Îi vor sexualiza, iar sexualizarea copiilor va prăbuşi civilizaţia. Fiindcă va prăbuşi mai întâi familia. Aceasta este rădăcina. Aşa că trebuie să faceţi tot ce puteţi.”- declara Gabriele Kuby la prima sa vizită în România în 2014. De această dată, la Oradea, mesajul său în cadrul conferinţei a fost mult mai amplu reuşind să ne transmită din nou prin viu grai faptul că atacul colosal cu care avem de-a face astăzi nu este un accident şi o modă, ci parte a unui plan global, a unei strategii mondiale care vizează şi cauzează modificări fundamentale ale omului şi ale societăţii prin modificări fundamentale ale înţelegerii şi trăirii sexualităţii umane. Ea a demascat adevărul asupra ideologiei gender aşa cum au făcut-o alţii în trecut prin demascarea adevărului despre nazism, sau comunism. Au fost prezentate foarte detaliat fundamentele şi efectele ideologiei „Gender Mainstreaming” într-o manieră clară şi inteligibilă, precum şi despre cum se aplică teoria gender într-un mod tacit şi disimulat.

În cadrul manifestării, volumul „Revoluţia sexuală globală”, un adevărat bestseller, a fost prezentat de către domnul Ioan Moldovan, redactor şef al revistei „Familia”.

Conferinţa s-a bucurat de un real succes trezind interesul auditoriului prin ineditul tematicii, pe alocuri interlocutorii în intervenţiile lor arătând modul oarecum şocant în care au procesat cu sufletul la gură informaţiile primite.

Reţinem aprecierea doamnei Kuby în ceea ce priveşte spiritul civic al românilor care se manifestă în spaţiul public prin acţiuni care să contracareze atacul concertat asupra familiei şi valorilor morale creştine. Dânsa a făcut referire la acţiunile de stradă în sprijinul celor care sunt victime ale abuzurilor şi ale încercărilor de demolare a unităţii familiei precum şi la iniţiativa cetăţenească a peste de 3 milioane de români concretizată în semnarea petiţiei ce are drept scop revizuirea alin. 1 al art. 48 din Constituţia României astfel: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

Îi mulţumim doamnei Gabriele Kuby pentru prezenţa sa în România, în mod special ca ne-a onorat cu prezenţa sa la Oradea şi îi reţinem cuvintele de încurajare: „Aşa că trebuie să faceţi tot ce puteţi. Şi puteţi fi fericiţi că dictatura comunistă v-a protejat de revoluţia sexuală care a început în Occident în 1968. Încă mai aveţi un sistem de valori conservatoare. Încă mulţi oameni mai cred că familia (n.n. naturală) este bună, că homosexualitatea nu este corectă. Aşa că răspândiţi vestea că nu sunteţi deloc înapoiaţi”.

Ne alăturam episcopului nostru, Preasfinţiei Sale Virgil Bercea şi rugăm pe bunul Dumnezeu să o binecuvânteze pe doamna Kuby precum şi efortul pe care îl face cu abnegaţie pentru ca noi toţi, oameni după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, să devenim solidari în lupta pe care o ducem în aceste vremuri: pentru reetalarea valorilor creştine, pentru normalitate.

Iulian Palas pentru www.egco.ro

9 noiembrie 2016 – Iaşi

Gabriele Kuby a susţinut la Iaşi o conferinţă, urmată de o dezbatere, cu tema: „Revoluţia sexuală şi familia. Distrugerea libertăţii în numele libertăţii”. Evenimentul a avut loc miercuri, 9 noiembrie 2016, în aula „Fericitul Anton Durcovici” de la subsolul catedralei din Iaşi, începând cu ora 19.00. Au participat PS Petru Gherghel, PS Aurel Percă, preoţi, persoane consacrate, seminarişti şi laici, în special tineri.

Conferinţa a început cu rugăciunea rostită de PS Aurel Percă şi salutul pr. Felix Roca, asistent spiritual general al Acţiunii Catolice din România.

În cadrul conferinţei, doamna Gabriele Kuby a prezentat mai multe probleme care afectează familia tradiţională. Una dintre acestea este şi teoria „gender” (în limba engleză înseamnă „gen”) care promovează ideea că omul nu este bărbat şi femeie pentru că aşa s-a născut, ci poate alege ce vrea să fie, bărbat sau femeie. Astfel, nu mai contează aspectul fizic, ci alegerea pe care o faci. Acest lucru – spunea autoarea – contrazice adevărul însuşi, pe care noi îl cunoaştem atât de bine. Cuvântul „gender” apare tot mai des în discuţiile publice. Deşi de câţiva ani este folosit ca instrument strategic al politicii Uniunii Europene şi între timp a devenit disciplină de studiu la tot mai multe universităţi, totuşi majoritatea oamenilor nu cunosc importanţa acestui nou termen. Autoarea, de confesiune catolică şi mamă a trei copii, a vorbit despre cum a apărut această ideologie, de ce este promovată şi care sunt efectele ei.

Doamna Kuby mărturisea că: „Atacul colosal cu care avem de-a face astăzi nu este un accident şi o modă, ci este un plan global, a unei strategii mondiale care vizează şi cauzează modificări fundamentale ale omului şi ale societăţii prin modificări fundamentale ale înţelegerii şi trăirii sexualităţii umane”. Doamna Kuby a demascat adevărul despre ideologia „gender” la fel cum în trecut alţii au demascat adevărului despre nazism sau comunism.

În cadrul evenimentului au fost prezentate câteva cărţi care vorbesc despre această ideologie, publicate la Editura „Sapientia”. Prezentarea a fost făcută de directorul editurii, pr. Ştefan Lupu, decan al Facultăţii de Teologie Romano-Catolică, din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.

La finalul conferinţei, PS Petru Gherghel a mulţumit doamnei Gabriele Kuby pentru vizita sa în România, în mod special că ne-a onorat cu prezenţa sa la Iaşi şi pentru tot ce a spus celor ce au fost prezenţi, felicitând-o pentru tot ceea ce face pentru familii şi pentru societate. Acţiunea Catolică i-a dăruit doamnei sociolog o ie românească, care să-i amintească de ţara noastră.

Gabriele Kuby este un renumit sociolog, autor şi expert în studiul impactului transformărilor moderne asupra căsătoriei. S-a născut în 1944 la Konstanz în Germania, a studiat sociologia la Berlin, respectiv Konstanz şi este mamă a trei copii. Conferinţa de la Iaşi a încheiat seria de conferinţe susţinute în România în oraşele Cluj-Napoca (7 noiembrie) şi Oradea (8 noiembrie), fiind invitată de Acţiunea Catolică din România. Doamna Kuby a mai fost în România în perioada 3-6 noiembrie 2014.

Prin activitatea sa publicistică şi prin conferinţele pe care le ţine în întreaga lume, atrage atenţia asupra impasurilor în care se află societatea modernă şi arată că ieşirea se poate face printr-o reconsiderare a valorilor creştine.

N-aş fi aflat de acest nou concept occidental, „familia malthusiană” dacă nu citeam articolul d-lui Cătălin Avrămescu: „De ce să plătim pentru copiii altora?

Ce sunt copiii şi cât valorează ei? O pereche de pantofi, un frigider, tabla nouă pusă pe casă, o reparaţie a autoturismului la service… lucruri strict necesare, care mă privesc personal şi pentru care plătesc eu şi nu alţii. Aşa sunt şi copiii – şi atât valorează.

În lume nu sunt sau, pe alocuri, sunt sisteme de alocaţie pentru copii, sisteme care funţioneaza mai bine sau mai prost. Unii plătesc pentru copiii altora. Ceea ce este imoral şi duce la sărăcia societăţii:

„Sărăcia cronică a familiilor nu este asociată cu lipsa copiilor, ci dimpotrivă, cu excesul de copii. Unii părinţi fac copii fără să îşi permită acest lucru. (Nu toţi – trebuie adăugat. În ciuda faptului că sunt încurajaţi de stat să nu fie responsabili ei înşişi, majoritatea oamenilor normali judecă atent. Dovadă şi scăderea natalităţii, care este un răspuns raţional la o situaţie de criză)”,

spune dl. Avramescu.

Numai „familia malthusiană” (denumire inspirată de teoriile lui Thomas Malthus) este morală şi asigură prosperitatea unei naţiuni:

Familia malthusiană a fost un mare pas înainte în plan moral. Printre meritele sale este acela de a fi făcut posibilă emanciparea femeii. Înainte femeia era dependentă de ciclurile fertilităţii sale. Doar într-o lume în care căsătoria şi naşterea sunt rezultatul unor decizii chibzuite, a unor oameni maturi şi independenţi, femeia poate spera la un statut egal.

Alt merit al familiei malthusiene este acela de a fi făcut posibilă o societate bogată. Desigur, nu toată lumea era înstărită în Anglia secolelor XVIII-XIX. Însă capitalismul ar fi fost imposibil într-o lume în care familiile numeroase ar fi fost o realitate constrângătoare.

Este timpul să revenim la principiile unei societăţi în care indivizii sunt liberi de a lua decizii cu privire la vieţile lor. Şi în care îşi asumă responsabilitatea pentru aceste decizii.”

Numai că reuşita capitalismului în Anglia secolelor XVIII-XIX (în care a trăit şi Malthus) n-ar fi fost posibilă cu sărăcia de acasă, dacă aceeaşi Anglie n-ar fi găsit în colonii (mai ales în India) aşa o abundenţă de oameni tineri pe care să-i exploateze (inclusiv copiii) fără considerente morale. Şi astăzi, englezii sunt convinşi că pe unde au fost au emancipat şi civilizat lumea. Capitalurile occidentale n-ar alerga spre noul Eldorado, China, dacă acolo n-ar fi sute de milioane de sclavi copii şi tineri pe care să-i exploateze. Unii spun că ca. 300 mil. de chinezi o duc binişor, bine şi foarte bine. Dar ceilalţi, un miliard? O societate formată numai din familii malthusiene, responsabile şi chibzuite, ar dispare într-o generaţie. De aceea popoarele nemalthusiene invadează astăzi Occidentul malthusian.

Dl. Avramescu, celibatar, trecut binişor de vârsta maturităţii, sau casatorit (?) este un malthusian autentic. Candva propunea folosirea bombelor tactice cu neutroni in Irak! Nu este singur. Există o armată numeroasă de tineri, şcoliţi în Occident şi  la noi, care gândesc la fel: „Suntem prea mulţi!” Şi cum s-ar putea altfel să nu mai fim prea mulţi decât curmând răul de la rădăcină, lichidând copiii, chiar din pântece, pe cale chimică şi fizică, fără părere de rău, fără remuşcări. Extrema cealaltă este un concurs de produs copii şi mame eroine.

Dumnezeu, de Care dl. Avramescu n-a auzit la şcolile prin care a trecut, a spus după ce a făcut prima pereche de oameni: „Creşteţi şi înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul şi supuneţi-l!” (Facerea, 1,28, BVA). La plinirea vremii, Iisus Hristos, Dumnezeu înomenit, a adăugat: „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu. Adevăr vă spun: Cel ce nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil, nu va intra în ea“. (Marcu 10, 14-15). În aceste cuvinte se cuprind toată buna rânduială privind facerea de copii şi tot echilibrul demografic. Dacă lumea ar vrea să-L cunoască pe Hristos şi să facă ce spune El.

Copiii odihnesc şi refac omul. Chiar ei sunt o refacere a omului. Ei rezumă: gingăşia şi frumuseţea; puritatea, nevinovăţia şi credinţa. Chiar pe Iisus L-au odihnit copiii.[…] Şi luând un copilaş în braţe le-a zis: „Cine primeşte pe unul dintre aceşti prunci în numele Meu, pe Mine mă primeşte şi pe Cel ce m-a trimis pe Mine”.

Dacă mamele ar primi copiii în numele Domnului, ce străveziu ar fi în ei chipul lui Iisus! Abia atunci şi-ar da seama pe cine au primit prin copii. Copiii ajung în braţele Lui Dumnezeu, fiindcă ei sunt cel mai aproape de El.

Modul lor de-a fi e cel mai iubit de Dumnezeu. […] În ochii copiilor seninătatea e de culoarea cerului. Nu e Dumnezeu mai real în Împărăţia copiilor decât într-un tratat de „Mecanică cerească”? Dumnezeu şi copiii au înrudirea pe care noi cei mari o pierdem.

[…] Astăzi Irod s-a multiplicat: nu mai e familie în care Irod să nu-şi ucidă copiii. Doar puţini copii fugari mai scapă cu viaţă!

(Arsenie Boca – Cuvinte Vii, Editura Charisma, Deva, 2006, pag. 274, 302.)

Şi noi sperăm şi visăm la o lume mai bună, tot mai bună.

În viziunea unei societăţi cu familii malthusiene, fapta acestei tinere este de neînţeles, chiar imorală. Feministele vremurilor noastre îşi vor întoarce faţa cu oroare. Dar, dacă America se dă în vânt după supermen şi superwomen, Jenni Lake este fără îndoială o superwoman autentică.

Nicuşor Gliga
Bucureşti, 30 noiembrie 2016

Un copil în vârstă de un an, aflat în comă după ce a contactat un virus extrem de periculos, s-a trezit la viață. Fericitul eveniment a avut loc în Nice, Franța, unde fetița era internată, iar medicii se pregăteau să o deconecteze de la aparate pentru că nu îi mai dădeau nicio șansă.

Marwa a deschis ochii, iar tatăl său a imortalizat momentul și apoi l-a făcut public pe rețelele de socializare. Presa din Franța, citând medici, scrie că acest lucru nu înseamnă că micuța este conștientă, iar părinții luptă pe cale juridică pentru a opri eutanasierea.

Medicii nu sunt optimiști în privința supraviețurii copilului, chiar și după ce a deschis ochii.

Marwa, a contactat un virus în luna septembrie care s-a extins rapid, provocându-i tulburări neurologice severe și care apoi a atacat mai multe organe vitale, inclusiv inima. Cadrele medicale spun că micuța nu poate respira fără ajutorul aparatelor, potrivit activenews.ro.

Avocatul familiei a spus că “pe 4 noiembrie, medicii au decis să o deconecteze de la aparate și să nu îi mai acorde îngrijire“, ceea ce ar fi dus inevitabil la deces.

Părinții nu au fost de acord cu decizia și au luptat pe cale judiciară, un tribunal dându-le câștig de cauză pe 17 noiembrie și obligându-i pe medici să-i acorde îngrijire medicală celei mici.

Se deschide și se închide un ochi. Tratamenul continuă noi vedem un progres în fiecare zi, asta ne dă o mare speranță. Când vorbesc cu ea, reacționează. Uneori zâmbește“, a spus tatăl fetiței.

Lege pentru rederesare demografică în Polonia: Din acest an familiile au primit prin legea inițiată de partidul Lege şi Justiţie 500 de zloţi pe lună (~500 lei) pentru al doilea şi următorii copii, guvernul intenționând de asemenea deduceri de 6.600 de zloţi pentru persoanele cu cele mai mici venituri. O parte din sume au fost obținute din taxarea băncilor și supermarketurilor și din vânzarea unor licențe în telecomunicații.

O inițiativă similară este propusă în Germania.

Unui cuplu de tineri norvegian i s-au luat copiii chiar din spital, la patru ore de la naștere. Motivul? Bunica copiilor ceruse mărirea cuantumului de ajutor social cu mulți ani în urmă pretinzând că fiica ei, acum proaspătă mămică, ar fi avut un handicap mental.

Avocata cuplului declară că nu a existat niciun diagnostic care să însoțească cererea, iar testul IQ făcut oficial a dovedit că mama nu are probleme intelectuale. Cuplul a reușit să își recupereze copiii pe baza acestei acțiuni, dar au declarat că Barnevernet continuă să lucreze la crearea de probe împotriva lor ca părinți, motiv pentru care au fugit în Polonia, unde au cerut azil politic. Între timp, poliția norvegiană îi caută, pe motiv că… și-au răpit propriii copii!

Documentarul mai prezintă un psiholog, pe Einar Salvesen, care a lucrat ca și consilier de specialitate la serviciul social Barnevernet, dar s-a retras după ce a constatat grave nereguli. Acesta spune că există statistici care arată că aproximativ 20% din cazurile preluate de Barnevernet sunt chestionabile.

Psihologul Einar Salvesen se numără printre cei 170 de specialiști care au înaintat recent o petiție guvernului în care reclamă problemele grave pe care le prezintă sistemul de protecția copilului din Norvegia.

Preluările de copii în regim de urgență în Norvegia au crescut cu 70% în ultimii ani, iar 1.500 de copii sunt retrași anual din familiile lor și plasați în sistemul de stat.

de Alianța Familiilor din România, 10 noiembrie 2016

Cu ani în urmă am scris despre Guyland, tradus în româneşte ca „Ţinutul bărbaţilor imaturi”. Revenim din nou asupra subiectului, dar dintr-o perspectivă adiţională, aceea a „generaţiei fulgilor de zăpadă”. Guyland e un termen creat de sociologi cu ani în urmă. Originea lui e atribuită lui Michael Kimmel, sociolog la State University din New York, care în 2008 a publicat o carte cu acelaşi titlu (cf. recenzia făcută de New York Times în septembrie 2008).

Guyland denotă, în termeni nesofisticaţi, inabilitatea tinerilor bărbaţi de a se transforma în bărbaţi maturi. E un fenomen observat de sociologi de cîteva decenii încoace la tinerii americani din zonele urbane, care rămîn imaturi pînă la anii de mijloc ai vieţii ori nu se maturizează deloc. Sînt educaţi. În anii studenţiei dezvoltă o viziune şi mentalitate a vieţii care le întîrzie maturizarea ori le-o blochează în întregime. Sînt tineri care, trăind ani la rînd în campusurile universitare, izolaţi de realitate, dezvoltă o cultură proprie, o mentalitate tipică, un set de valori de care nu se dezlipesc cu anii ori chiar deloc (un exemplu al acestui tip de bărbaţi îl reprezintă echipa de fotbal a Universităţii Harvard, al cărei comportament imatur şi infantil a fost subiectul unui recent raport publicat şi comentat în New Yorker).

La cursurile universitare tinerii de tip guyland stau împreună, iau aceleaşi cursuri, merg la masă împreună, mănîncă aceeași mîncare (preferă berea şi pizza), merg la aceleaşi evenimente sportive şi îşi petrec week–end-urile împreună, la beţie ori în sălile de biliard. Îşi formează un cod de conduită aparte. Sînt imaturi în gîndire, în vocabular, în comportament. Nu cunosc grijile vieţii. Rămîn necăsătoriţi. Pentru ei fetele sînt doar un mijloc de împlinire carnală. Nu au orizonturi profesionale deosebite. Nu sînt motivaţi de nimic şi de nimeni. Sînt sarcastici. Locuiesc cu părinţii, nu au bani să-şi închirieze un apartament unde să locuiască singuri. Întîrzie să-şi obţină chiar şi un permis de conducere auto. Mănîncă mîncarea părinţilor şi nu contribuie la cheltuielile din casă, pentru că nu au bani. Se mulţumesc cu slujbe mediocre, nu sînt ambiţioşi să avanseze la locul de muncă. Nu îi pasionează politica ori implicarea în proiecte civice. Stau pe capul părinţilor cît pot. Iar cînd trebuie să se dezlipească de părinţi, se îngrămădesc mai mulţi într-o casă luată în chirie, unde trăiesc în grup şi îşi împart cheltuielile.

Fenomenul guyland, însă, nu mai e doar unul american. E întîlnit peste tot în lumea occidentală, dar și în Taiwan, Coreea de Sud sau Japonia. Aceeași problemă se resimte şi în Europa. Mulți tineri europeni trăiesc cu mama şi cu tata, ajung în anii 30 ai vieţii şi încă sînt necăsătoriți. Fenomenul începe să fie curent şi în România.

În ultimii cîţiva ani, însă, sociologii au observat metamorfozarea stilului de viaţă guyland într-un fenomen nou, dar încă şi mai îngrijorător: generaţia post-guyland, pe care sociologii o numesc the snowflakes generation, adică „generaţia fulgilor de zăpadă”. Această generaţie nu e limitată doar la bărbaţii tineri şi imaturi, ci include şi fetele. Cine sînt ei/ele, cum se manifestă fenomenul acesta, e cazul să ne îngrijorăm?

Claire Fox – I Find that Offensive!

Claire Fox e o scriitoare britanică, ce a publicat anul trecut o carte cu titlul I Find that Offensive! („Mă ofensezi!”). Cartea descrie fragilitatea extremă a tinerilor britanici, mai ales a celor din universităţi. Fox e de părere că la generaţia tînără britanică nu mai e vorba de imaturitatea întîlnită de regulă la orice generaţie tînără, dar care în timp trece, mai ales după absolvirea universităţii. Societatea s-a obişnuit cu studenţii neconformiști, într-un sens rebeli, care pun la îndoială totul, se împotrivesc autorităţii, se cred mai buni şi mai inteligenţi decît toate generaţiile care au trăit înainte de ei, sînt anti-establishment ori îşi dispreţuiesc, indirect, părinţii, crezîndu-se net superiori. „Generaţia fulgilor de zăpadă” e imatură în sens ireversibil, e hipersensibilă, nu tolerează nimic cu ce nu e de acord, se simte și rămîne permanent ofensată. În sensul acesta Fox crede că generaţia snowflakes e o simptomă structurală a societăţii britanice şi europene, dar una care nu e de bun augur.

Cum se manifestă emoţional „generaţia fulgilor de zăpadă”? În iulie, publicaţia britanică The Spectator le-a făcut un profil nu tocmai măgulitor. Sînt într-o permanentă stare de depresie. Se estimează că cel puţin o treime din tinerii britanici între 15 şi 25 de ani suferă de anxietate ori depresie. Iau serotonin ori prozac pentru a contracara depresia. Sînt rupţi de realitatea vieţii de familie, dar scufundați în cultura mediei sociale. O jurnalistă britanică de 25 de ani scria, anul trecut, un articol în The Telegraph, numindu-și generaţia „Vîrsta Disperării” (Age of Desperation). Jumătate din prietenii ei, scria ea, sufereau de anxietate şi majoritatea dintre ei luau calmante. Părinţii lor se iau cu mîinile de cap: cum este posibil aşa ceva, se întreabă ei, avînd în vedere că generaţia copiilor lor e cea mai bine educată, hrănită, la adăpost şi fără griji din toată istoria omenirii?! Generaţia care, graţie tehnologiei moderne şi a sacrificiilor generaţiilor precedente, foarte probabil va ajunge să trăiască mai mult ca oricare dintre străbunii ei…

Problema nu se limitează doar la Marea Britanie. „Fulgii de zăpadă” sînt prezenţi şi în Italia, unde sînt cunoscuţi cu numele de bamboccioni, un termen tradus în engleză prin big dummy boys, ceea ce în româneşte ar fi „băieţi mari, dar nătîngi”.

Cine poartă vina?

Cine e responsabil pentru crearea acestei generaţii imature şi incapabile de maturizare? Profesorii universitari, intelectualii şi filosofii occidentali, în primul rînd, la care se adaugă politicienii ultimilor ani, care, din dorinţa de a primi voturile „generaţiei fulgilor de zăpadă”, promovează imaturitatea ca virtute. Seminţele generaţiei fulgilor de zăpadă au fost semănate în anii ‘70 şi rezultatele sînt văzute astăzi. Tinerii cer o viaţă care să nu impună sacrificii din partea lor. Se împotrivesc libertăţii cuvîntului, pentru a nu fi ofensaţi. Cer ca societatea să le configureze zone de totală siguranţă (safety zones), în care nu poată fi deranjaţi în gîndirea, valorile, obiceiurile ori comportamentul lor. Cei care le critică stilul de viaţă ori minţile fragile sînt acuzaţi de intoleranţă, etichetaţi ca persoane care promovează ura; critică, fac proteste în universităţi și pe străzi, boicotează şi cer destituirea din funcţii a profesorilor care nu sînt de acord cu ei.

Dar fenomenul acesta nu e întîlnit doar în universităţi: s-a extins în restul societăţii şi de ambele părţi ale Atlanticului. În Marea Britanie multe universităţi au cedat presiunilor generaţiei snowflakes. De exemplu, unele universităţi au anunţat că nu vor mai oferi anumite cursuri care ar putea ofensa studenţii. Alte cursuri au fost rescrise ori modificate, pentru a le face mai puţin „ofensatoare” la adresa anumitor grupuri sociale, etnice, rasiale, religioase, ori la adresa „minorităţilor sexuale”. Un exemplu recent, dar pozitiv, e un profesor din Toronto care refuză să folosească pronume transgenderiste cînd se adresează studenţilor, cu toate că administraţia universităţii îl constrînge să o facă.

De exemplu, cursuri de istorie au fost rescrise pentru a nu-i ofensa pe musulmani. Capitolele obişnuite din cărţile de istorie despre cruciade, de exemplu, au fost abolite în unele universităţi, ori au fost rescrise pentru a-i descrie pe musulmani ca fiind victime ale agresiunii creştinilor. Alte cursuri, obligatorii pentru toţi studenţii, au fost făcute opţionale pentru unii studenţi, care pretind că se simt ofensați. Unele universităţi au adoptat un punctaj care e dat fiecărui curs şi care desemnează nivelul potenţial de „ofensare” a cursului respectiv. În funcţie de punctele desemnate, studenţii au dreptul să nu ia cursul respectiv. Unii profesori îi atenţionează pe studenţi că la o dată anume va fi ţinut un curs care va discuta evenimente pline de cruzime, sîngeroase, ori războaie. S-a ajuns la punctul în care studenţii pacifişti, de exemplu, sînt scutiţi de la orele de istorie care se discută despre războaie. Pozele care ar putea deranja, de exemplu scene de bătălii ori persoane sîngerînde, sînt eliminate. Cum atunci să studiezi medicina? Ori istoria? Ori psihologia? Se discută, de asemenea, eliminarea în întregime a anumitor subiecte din discuţiile de la cursuri. Un exemplu e violul, pe motivul că ar putea aduce în mintea unor studente evenimente neplăcute din viaţa lor.

„Fulgii de zăpadă” ai universităţilor americane

Dincolo de Atlantic, în SUA, situaţia e la fel de dezastruoasă, dar şi bine documentată. Cîteva exemple. În San Louis, Missouri, studenţii au cerut şi reuşit să convingă o universitate catolică să scoată din incinta universităţii statuia unui misionar catolic care cu secole în urmă a convertit la creştinism triburile native de indieni din acea parte a Americii de Nord. Pentru studenţi, statuia simboliza imperialismul creştin distrugător al civilizaţiei native. Studenţii au fost în special ofensaţi de faptul că statuia reprezenta imaginea misionarului în faţa căruia stătea îngenuncheat un băştinaş. La Universitatea Stanford din California studenţii au demonstrat anul acesta, în primăvară, cerînd că următorul preşedinte al universităţii să fie o femeie transgender (adică bărbat schimbat în femeie), lesbiană, necăsătorită, de rasă asiatică. La Universitatea din Texas (Austin) studenţii au cerut, cu succes, eliminarea din campus a statuii lui Jefferson Davis, unul dintre liderii Confederaţiei Sudiste de pe vremea Războiului de Secesiune american din secolul XIX, motivul fiind că Davis aparţinea unui sistem politic care dorea perpetuarea sclaviei în sudul SUA.

Luna trecută, tot la Universitatea din Texas, conducerea universităţii a cedat pretenţiilor studenţilor de a se interzice, cu  prilejul Halloween-ului, costume de tipul gypsies (ţigani), cowboys, indieni şi aşa mai departe. Anul trecut Universitatea din Minnesota a interzis prezența în campus a unei cămile care urma să fie mîngîiată de studenţi, studenţii ţinînd-o sus şi tare că evenimentul ar constitui abuz la adresa animalelor. Exemple de genul acesta sînt cu zecile. Unul dintre cele mai extreme cazuri a fost al unei universităţi din Georgia, unde studenţii au impus conducerii universităţii să nu mai abordeze steagul american, pentru că, zic ei, acesta simbolizează imperialismul american. La fel la Universitatea Oxford, unde studenţii au cerut, pînă acum fără succes, eliminarea statuii lui Cecil Rhodes (exploratorul britanic al Africii de Sud), pentru că simbolizează, zic ei, imperialismul britanic.

„Fulgii de zăpadă” ai Australiei

Alte multe exemple au de a face cu studenţi care cer destituirea din funcţii a profesorilor conservatori, în special a celor care nu se raliază în spatele revoluţiei sexuale ori se opun homosexualităţii. Nu puţine au fost cazurile în care profesori de talie au fost concediaţi, inclusiv în universităţi creştine, în special catolice. Un alt caz e re-scrierea istoriei în termeni care să nu ofenseze. De exemplu, Flinders University din Adelaide (Australia de Sud) a eliminat din cursurile universitare termenul „epoca de piatră” (stone age) şi l-a înlocuit cu termenul „societăţi complexe şi diverse” (complex and diverse societies)!

Tot Universitatea Flinders a publicat o listă de termeni care nu pot fi folosiţi la cursuri ori la universitate şi i-a înlocuit cu termeni care sînt „neutri”, pentru a evita posibilitatea ofensării unor studenţi. Să nu se lase mai prejos, Universitatea din Melbourne a anunţat noi reguli de conduită, care le interzic profesorilor să-i întrebe pe studenţi numele de familie cu scopul de a le determina originea etnică ori rasială. Alte universităţi au inventat o funcţie nouă, aceea de Chief University Officer, adică „Ofiţerul şef al Universităţii”, a cărui funcţie este de a-i ghida pe studenţi cum să vorbească, ce termeni să folosească şi ce termeni să nu folosească pentru a nu ofensa alţi studenţi. Din această cauză unele universităţi au eliminat termenii „Crăciun”, „Paște”, „Hanuka” etc.

Generaţia snowflakes iubeşte comunismul

Îndoctrinaţi de profesori universitari iresponsabili, generaţia snowflakes iubeşte comunismul. Luna trecută a fost publicat în America un studiu privind atitudinile tinerilor americani faţă de comunism. Conform studiului, Karl Marx are mai multă influenţă asupra lor decît Biblia! 64% dintre agreează principiul lui Marx „fiecăruia după nevoile lui”, şi doar 54% principiul biblic „cine nu munceşte nici să nu mănînce”. Studiul a fost făcut de organizaţia americană Victims of Communism Memorial Foundation şi a inclus 2300 de respondenţi. Conform studiului, unii studenţi cred că războaiele preşedintelui George Bush au ucis mai mulţi oameni decît Stalin. Sînt şi ignoranţi. 42% dintre ei nu ştiu cine e Mao Zedong, 40% nu au auzit niciodată de Che Guevara, 18% nu ştiu nimic despre Stalin, 33% nu au auzit de Lenin, iar 18% nu ştiu cine e Putin. Dintre studenţii care au auzit de Lenin, 25% au o părere bună despre el. În timp ce între 80 şi 91% dintre americanii născuţi înainte de 1955 cred că comunismul este un sistem politic rău, doar 55% dintre studenţii americani au o părere negativă despre comunism. 45% dintre tinerii americani între 16 şi 20 de ani ar vota pentru un socialist şi 21% pentru un comunist. Doar 42% dintre ei au o părere bună despre capitalism, în comparaţie cu 65% dintre părinţii lor.

Ce-i de făcut?

Oare părinţii generaţiei snowflakes fac o favoare copiilor lor căutînd să-i ţină la adăpost de realităţile zilei? De realităţile istoriei? De realitatea naturii umane – depravată, păcătoasă, incapabilă de perfecţiune? Fără îndoială că nu. Tinerii nu se maturizează. Nu pot intra pe piaţa muncii. Nu pot întemeia familii. Nu pot deveni părinţi responsabili ori capabili de a creşte copii, de a aduce pe lume generaţiile care să le ia locul. Generaţia snowflakes trăieşte într-o lume a fanteziei, o lume ireală, într-un clăbuc (bubble), cum spun sociologii. Doreşte să creeze o lume utopică, fantezistă, ireală. Sume enorme sînt investite în educaţia tinerei generaţii, iar întrebarea tot mai serioasă este dacă nu cumva aceste investiţii sînt irosite. Aici rolul părinţilor e important. E obligaţia lor să se asigure că progeniturile le devin cetăţeni maturi şi responsabili ai cetăţii.

Femeile şi avortul: Femeilor nu li se spune nimic despre legătura dintre prematuritate şi avort. Pe acest subiect oferim un comentariu a lui Larisa Iftime de la Provita Media: Femeilor nu li se spune nimic despre legătura dintre prematuritate și avort.LINK

Feminismul perdant: Joi AFR a publicat comentariul Feminismul perdant şi victimizarea femeilor: LINK

Suicidul asistat – datoria medicilor: Medicii se confruntă cu dileme majore privind suicidul asistat. Unii sunt pentru, alţii împotriva: LINK

Femeile nu au votat-o pe Hillary Clinton: Majoritatea femeilor americane nu au votat-o pe Hillary Clinton. O explicaţie: LINK

Viaţa după moarte – crionicul: O practică începe să se extindă în unele ţări occidentale – oamenii îşi îngheaţă corpul mort nădăjduind ca în viitor tehnologia şi noile descoperiri în medicină vor putea să îi aducă din nou în viaţă. Oferim un caz din Marea Britanie unde nişte părinţi au convins un judecător să le permită să îngheţe corpul mort al fiicei lor cu acest scop: LINK

Marea Britanie – ţiganii vin la Evanghelie: Se estimează că ţiganii din Marea Britanie se convertesc la creştinism în proporţii fără precedent – 40% dintre ţiganii Marii Britanii sunt creştini: LINK

Feminismul american în derivă: Pierderea cursei pentru Casa Alba a lui Hillary Clinton a cauzat o criză în mişcarea feministă americană: LINK

Declinul divorţului în America: Divorţul în America a atins cel mai scăzut nivel în ultimii 35 de ani: LINK

Transgenderismul nu implică drepturi civile: Transgenderismul nu e un drept civil: LINK

Dumnezeu există – carte şi argumente: Notăm o apariţie editoriala recentă, o carte care listează argumentele filozofilor creştini pentru existenţa lui Dumnezeu. Cartea culege argumentele din ultimii 2000 de ani. Recenzie: LINK

Istoria iezuiţilor – carte: O carte a fost tocmai scoasă de sub tipar despre istoria iezuiţilor. Recenzie: LINK

Viaţa după moarte – crionica: Oferim încă un articol despre cei care aleg să-şi îngheţe trupul pentru a „învia” când progresul medicinei va permite: LINK

Creştinii evadaţi din Califatul Isis: Harper’s Magazine a publicat un articol foarte lung şi la fel de interesant despre creştinii care au reuşit să scape în Califatul lui Isis: LINK

Spitale creştine din Canada şi suicidul asistat: Spitale creştine din Canada refuza să presteze pentru pacienţi servicii de suicid: LINK

Franţa şi abolirea căsătoriilor homosexuale: Francois Fillon, posibilul candidat al conservatorilor francezi la preşedinţia Franţei, zice că dacă va fi ales ca Preşedinte al Franţei va abroga legea căsătoriilor homosexuale în Franţa: LINK

Istorie – procesul de la Nuremberg: Anul acesta s-au împlinit 70 de ani de la procesele de la Nuremberg după al Doilea Război Mondial: LINK

O feministă votează pentru Trump: Foarte multe articole au fost scrise despre colapsul feminismului american după ce Clinton a pierdut cursa pentru Casa Alba. Oferim încă un comentariu privind subiectul: LINK

Creştinismul şi mediul înconjurător: Curentul ecologic se extinde şi între creştini. O carte a fost tipărită pe acest subiect. Recenzie: LINK

Film – jihadistele franceze: Francezii au făcut un film despre tinerele franţuzoaice care se înrolează în armată Isis, şi ce le motivează: LINK

Istoria comunismului – antrax: Comuniştii se pricepeau să ţină în secret dezastrele naturale ori chimicale care se produceau în ţările comuniste. Colapsul comunismului a dat acces cercetătorilor la arhivele cu documente privind unele din aceste evenimente. În 1979 s-a produs un atac de antrax în Rusia Sovietică la Sverdlovsk: LINK

Drepturile roboţilor: Fiinţele umane au drepturi. Animalele au drepturi. E vremea, zice articolul alăturat, să acordăm drepturi şi roboţilor: LINK

Jocurile video violente şi violenta reală: Un studiu recent publicat discuta legătura dintre jocurile video violente şi violenţă la băieţi: LINK

Hollywood promovează eutanasia: Un comentariu explica că Hollywood a îmbrăţişat eutanasia şi o promovează prin filme: LINK

Trump şi creştinii Americii: Articolul alăturat explica cum Trump a mobilizat creştinii albi ai Americii să-l propulseze în Casa Alba: LINK

Copiii din familiile intacte: Veşti bune – majoritatea copiilor americani trăiesc în familii intacte, adică cu părinţi căsătoriţi. Până recent tendinţa era contrară: LINK

Mama da în judecată medicul – transgenderism: O mamă a dat în judecată medicul care i-a transformat fata în băiat fără ştiinţa ori consimţământul ei: LINK

Documentar pro-transgenderist – Marea Britanie: Televiziunea britanică a difuzat un documentar care încurajează adolescenţii să-şi schimbe sexul. Un documentar de prost gust, zice comentariul alăturat: LINK

Londra – muzeul sodomiei: Homosexualii britanici cer deschiderea unui muzeu la Londra despre istoria homosexualităţii şi homosexualilor: LINK

Iran – creştinismul în ascensiune: Tot mai mulţi iranieni se convertesc la creştinism. Sute de ei se botează şi se strâng în familii pentru a se închina lui Dumnezeu: LINK

Taiwan-ul şi căsătoriile homosexuale: New York Times publică ultimele ştiri privind legalizarea căsătoriilor homosexuale în Taiwan: LINK

Copiii designer: Ultima frontieră în tehnologia reproductivă e modificarea genetică a copiilor nenăscuţi: LINK

Biserica Anglicană şi trezirea spirituală: Bisericile britanice care cresc numeric sunt cele conservatoare. Bisericii Anglicane i se sugerează adoptarea unei teologii conservatoare privind valorile pentru a i se asigura supravieţuirea: LINK

Sursa imagine: http://www.theimaginativeconservative.org/2016/06/wests-war-family.html

Sursa imagine: http://www.theimaginativeconservative.org/2016/06/wests-war-family.html


Categorii

Eutanasie, Homosexualitate, Rapirea copiilor/ cazul Bodnariu s.a., Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Actualitate

Comentarii

20 Commentarii la “RAZBOIUL IMPOTRIVA FAMILIEI – UN PLAN GLOBAL(IST) IN BENEFICIUL PUTERNICILOR PLANETEI SI AL MARILOR CORPORATII/ Curtea Constitutionala cere lumina de la CJUE in chestiunea RECUNOASTERII CASATORIILOR GAY/ Canada, Ontario: CUM ABOLESTE STATUL FAMILIA, eliminand termenii de “MAMA” si “TATA”/ Generatia “fulgilor de zapada” – NOUL VAL DE LABILI ISTERIC-INTOLERANTI

  1. Poate ca trimiterea preliminara este o strategie – prin aceasta cerere Accept s-ar putea sa-si bata singuri cuie in talpa, de ce sa le respingi cererea la drept vorbind? Bine, asta cel putin e wishful thinking-ul meu. :))

    Foarte interesanta selectie si absolut superb discursul doamnei Kuby.

    Apropo de selectie: din lista stirilor propusa de Cultura Vietii (altfel toate extrem de utile), mi-a atras atentia articolul ‘Drepturile robotilor’. Nu pot sa nu ma gandesc cat dispretuiam SFurile pe vremuri si cat de actuale au devenit ele acum. Un text uimitor. Uimitor de absurd, uimitor de actual.

  2. Desi nu a facut-o public, Papa Francisc a declarat ca ideologia identitatii de gen este demonica.

    Austrian bishop: Pope Francis told me ‘gender ideology is demonic’
    Pope Francis strongly condemned “gender ideology” in a private conversation with Austrian Bishop Andreas Laun earlier this year, the bishop related in a recent essay.
    “In response to my questioning, Pope Francis said, ‘Gender ideology is demonic!’” Laun wrote in his essay, adding that the pope was not exaggerating in his comment.
    In doing so, the pope follows in the footsteps of his predecessor, Pope Benedict XVI. Nearing the end of his pontificate, the pope emeritus spoke twice about gender ideology as “a negative trend for humankind,” and a “profound falsehood,” which “it is the duty of pastors of the Church” to put the faithful “on guard against.”
    https://www.lifesitenews.com/news/austrian-bishop-pope-francis-told-me-gender-ideology-is-demonic

  3. Catholic snowflake: Studentii unui liceu catolic si parintii lor s-au declarat scandalizati de discursul homofob al unei maicute dominicane si au depus o plangere fata de cuvintele ei ofensive si derogatorii!

    A North Carolina Roman Catholic school is holding a meeting today to address the concerns of parents and students who say they are outraged about remarks a visiting nun made criticizing homosexuality, divorce, and sex outside of marriage during a recent speech.
    School officials told the Catholic News Herald she spent about half her allotted time discussing homosexuality, blaming its rising influence in part on fatherless homes created by divorce and extramarital sex.
    Students and parents at the Catholic school reacted to her remarks with shock and anger, launching both an online petition and a letter-writing campaign calling the sister’s words “offensive and unnecessarily derogatory.”

    “We the students of Charlotte Catholic High School would like to issue a formal complaint regarding Sr. Jane Dominic’s speech given on on [sic] Friday, March 21st,” the petition begins. “We found some of ideas [sic] expressed to be both offensive and unnecessarily derogatory. We are incensed that you knew the content of this speech and allowed these ideas to be expressed in a school that should be preaching a message of love and acceptance.”
    https://www.lifesitenews.com/news/furor-at-catholic-high-school-after-nun-presents-church-teaching-on-homosex

  4. “”We will soon see this rebellion in our country, in our hearts, and in our world, because Jesus Christ is bringing this message,” he added.

    “The Iranian people are much more modern and ahead of [their] leaders. The people should be able to choose their friends, their religion, and its time to stop the slogans against America and Israel, we love them both,” Abedini said.

    Read more at http://www.christianpost.com/news/irans-house-church-movement-witnessing-astounding-growth-hundreds-being-baptized-171526/#jcUYLjFCmbAryijr.99

    Clar :)) .”Jesus” is coming ! V-ati intrebat vreodata de ce comunitatile greco-ortodoxe din Orientul Mijlociu au mai putine conflicte cu populatia locala decat alte tipuri de comunitati crestine? Eu mi-am pus des intrebarea (gandindu-ma si la neimplicarea greco-ortodocsilor in razboiul din Liban ) .

  5. @2 M

    La fel cal el .

  6. Termenul de “soti” este cel folosit de Constitutia Romaniei si o asemenea solicitare ar fi inadmisibila daca ar privi doar lamurirea unor termeni din legislatia nationala fara raportare la legislatia europeana, dar cred ca relatarea este inexacta si/sau incompleta (presupun ca sunt invocate si ceva norme europene referitoare la libera circulatie).
    Pe de alta parte, CCR era obligata sa sesizeze CJUE intrucat o asemenea chestiune (interpretarea actelor Uniunii) a fost invocata intr-o cauza pendinte si decizia CCR nu este supusa niciunei cai de atac.

  7. @Catalin:

    ‘Pe de alta parte, CCR era obligata sa sesizeze CJUE intrucat o asemenea chestiune (interpretarea actelor Uniunii) a fost invocata intr-o cauza pendinte si decizia CCR nu este supusa niciunei cai de atac.’

    Da, cu doua exceptii: actul clar si precedentul judiciar al CJUE. Or aici CJUE s-a mai pronuntat, deci exista precedent judiciar. Dar, e adevarat, nu stim contextul exact.

  8. @Doroteea
    “Da, cu doua exceptii: actul clar si precedentul judiciar al CJUE. Or aici CJUE s-a mai pronuntat, deci exista precedent judiciar. Dar, e adevarat, nu stim contextul exact.”

    E corect. Exista precedent judiciar. Insa nu stim datele spetei si doar speculam pe marginea subiectului.
    Pe mine ma intriga altceva si anume faptul ca este dusa discutia (in mod fals si speculativ spun eu) in zona asa-zisei neclaritati a notiunii de “soti” din Constitutie, ca acesta nu ar avea un continut exact.
    Discutia este extrem de ampla insa as mentiona doar ca, daca ar exista o anume evolutie a notiunii de “soti” in legislatia nationala, punctul de plecare este soti=barbat si femeie. Si daca s-ar putea interpreta ca in legislatia nationala ar exista o extindere a notiunii si referirea ar include si persoanele de acelasi sex aceasta ar trebui sa fie dovedita de cei care ar afirma asa ceva.

  9. Niste intrebari pentru admini si cititori : Cum vedeti doinele de jale interpretate in ultima vreme de Calin Georgescu ?- Observ ca are loc rezervat la Active N.
    O fi si dumnealui incadrat operativ si desfasoara acum fo’ misie? De ce tocmai acum? – Are asta legatura cu directia neclara/impredictibila in care merge Uniunea Europeana?
    Este posibil un scenariu in care milioane de romani ar fi fortati sa se intoarca in Romania?
    Sau e ceva legat de Alegeri ?- Noile partide agreate de Secu’ nu prea reusesc sa bata PSD-ul – Mai ales ca romanilor nu le place ideologia USR cu diversitatea ,toleranta si “impinsul in lut” , iar ANR-ul si PRM-ul ajung la sub 2%…
    Oricum, care ar fi rolul lui Georgescu?

  10. @stef
    Pai nu zisai acu’ doua zile ca omu’ este viitorul prim ministru si a primit dezlegare de la Clubul de la Roma sa zica exact ce vrea lumea sa auda?

  11. Admin, foarte buna alegerea articolelor

    Apropo de situatia din Canada, la Universitatea din Toronto exista un profesor stralucit – Jordan Peterson – care trebuie sa se explice si isi risca viitorul academic doar pentru ca are curajul de a continua sa foloseasca pronumele obisnuite si sa denunte in prelegeri caracterul autoritar al corectitudinii politice

    Aici e tras la raspundere in fata universitatii, cu 3 profesoare feministe care sa-l “sustina” https://www.youtube.com/watch?v=6u421Rm3d5E

    Si acest interviu este foarte interesant (el e evolutionist, dar citeaza din Soljenitan si Dostoievki si, in mod interesant, este influentat de Eliade atunci cand vorbeste despre mitturi fondatoare si de sacru si profan) https://www.youtube.com/watch?v=5n8zn-R10qM&spfreload=1

  12. @marian
    Jordan Peterson:
    “The human psyche has many levels. What is religious exists at the very deepest of those levels. What is religious is what is fundamental. People are religious, whether they know it or not, because they must have fundamental beliefs. Otherwise they cannot act. They can’t even perceive. They can be very confused about what the nature of those fundamentals. Their psyches can be fractured, disjointed and incoherent. Without axiomatic beliefs, however, we cannot simplify the world enough to act within it.

    Maps of Meaning is about the fundamental levels of the human psyche. It’s about the Christianity upon which the West is, and must be, founded. It’s a call to a new way of being and, simultaneously, a reunion with the past. It is the responsibility of every man to rescue his dead father from the underworld. That’s the oldest story of mankind. Without that, there is only chaos.

    Nietzsche believed that the death of God would produce cataclysmic upheavals in the Western world — including, as he prophesied in Will to Power, the death of millions at the hands of utopian communism. God is dead, and the hole He left behind is a vacuum in the human soul, filled carelessly and dangerously by ideology, motivated by intellectual inertia, arrogance, resentment and deceit. Dostoevsky believed the same thing, detailing out his beliefs in his great novels, most particularly Crime and Punishment and The Devils (or The Possessed).”
    http://jordanbpeterson.com/2016/11/maps-of-meaning-intro/

  13. @12 M
    Poate confunzi utilizatorii, dar eu nu am postat aici si “acu’ doua zile” nimic referitor la Calin Georgescu – Doar ce intreb la #11.

  14. @ M

    🙂 acelasi: “Viktor Frankl, Havel, Dostoievski and Soljenitan – they all came to this particular conclusion: those systems exist because people lie, and the way to fight them is not to lie. About anything, ever! And it doesn’t start by people directly lying, but by people muffling themselves, because there are certain things you can no longer say.”

    Vorbeste foarte interesant si despre riscul caderii, al cooperarii cu regimurile criminale, care ne priveste pe fiecare dintre noi, nimeni nu e scutit ab initio

  15. @stef

    Pai, cum sa le vedem… Pare totusi un personaj scos din palarie intr-un numar iluzionist, nu cineva realmente pregatit sa joace un rol real la un moment dat.

  16. Să-ţi placă mai mult mintea femeii decât frumuseţea ei. Preţuieşte-i mai mult farmecul decât mintea.

    Purifică-ţi inima înainte de a îngădui iubirii să sălăşluiască în ea: chiar şi mierea cea mai dulce se amărăşte într-un vas murdar.

    Tineri căsătoriţi! Intraţi în camera nupţială ca într-un templu în care se aduce prinos Naturii; plăcerile voastre trebuie să aibă ceva religios.

    Nu te însura cu fiica unui om mai bogat decât tatăl tău.

    Dacă tânăra ta soţie, care nu a ajuns încă să fie mamă, îţi face vreun necaz, poartă-te cu ea aşa cum te-ai purta cu cea mai mare dintre fiicele tale.

    Părăseşte-ţi nevasta dacă nu poţi trăi cu ea; dar nu te despărţi de ea ca să iei o alta. Înţeleptul nu-şi schimbă femeia.

    Legiuitorule! Nu uni credinţa cu morala. Roadele acestei legături nepotrivite nu pot fi decât nişte monştri.

    Magistratule! Să nu dai voie caprelor să se apropie de măslini şi nici femeilor să intre în adunările publice.

    Pitagora

  17. Pingback: "Mă simt ofensat!": GENERAȚIA "FULGILOR DE NEA", GENERAȚIA ULTIMULUI TOTALITARISM? "Milenialii" care trăiesc prin continuă victimizare, "PARENTINGUL" modern obsedat de protectie, CORECTITUDINEA POLITICĂ și NA
  18. Pingback: LA LOC COMANDA! Dragnea mai tradeaza o data? AMANA sine die MITINGUL PENTRU FAMILIE, EVITA ORICE DECIZIE SI ORICE CALENDAR PRIVITOARE LA REFERENDUM, in schimb "lucreaza" cu ONG-urile LGBT la LEGALIZAREA PARTENERIATULUI CIVIL!/ Se ofera in contin
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare