FMI nu mai crede in “salvarea” Greciei. 3 MILIOANE DE SARACI NU SUNT DE AJUNS

• ZF: FMI nu mai crede în salvarea Greciei – presa germană

Fondul Monetar Internaţional are din ce în ce mai mari îndoieli în privinţa capacităţii Grecei de a-şi reduce pe termen lung datoria uriaşă, afirmă publicaţia germană Der Spiegel.

Potrivit unei note a Fondului intrată în posesia publicaţiei germane, Grecia va trebui să accelereze consolidarea finanţelor publice, altminteri creditorii privaţi va trebui să renunţe la a le fi rambursate creanţele într-un procent mult mai important decât cel invocat până în prezent.

FMI evocă, de asemena, o participare mai mare a ţărilor din zona euro la planul de salvare a Greciei.

FMI critică lipsa de reforme în Grecia, potrivit aceloraşi surse. Progresul în colectarea impozitelor şi veniturile strânse din privatizări rămân inferioare aşteptărilor.

Experţii FMI vor, între altele, să reevalueze, la reluarea lucrărilor Troikii (FMI, Banca Mondială, UE), la jumătatea lunii, cifrele-cheie ale planului de salvare având în vedere deteriorarea economiei Greciei.

Grecia a înregistrat, în 2011, o cădere a PIB-ului de 5,5%.

Şeful misiunii FMI în Grecia a avertizat, la mijlocul lui decembrie, că Grecia trebuie să înceteze cu majorarea impozitelor şi trebuie să-şi reducă masiv sectorul public, în caz contrar riscul este ca deficitul public să se blocheze în jurul procentului de 10% din PIB.

• Antena3: Peste trei milioane de greci, din totalul de 11 milioane, trăiesc în condiţii de sărăcie

Peste trei milioane de greci, din totalul de 11 milioane, erau în pragul sărăciei şi excluziunii sociale în 2010, conform statisticilor oficiale anunţate de Elstat, informează AFP.

În total, trei milioane de greci sunt săraci sau în pragul excluziunii sociale, adică 27,7% din populaţie, conform statisticilor din 2010.

La nivelul Uniunii Europene, această proporţie este depăşită doar de Bulgaria (41,6%), România (41,4%), Letonia (38,1%), Lituania (33,4%), Ungaria (29,9%) şi Polonia (27,8%). Circa 20% din populaţia Greciei este afectată de riscul sărăciei, media europeană fiind de 16,4%.

• RFI: Comisia Europeană cere Greciei să ramburseze subvenţii de peste 400 mil. euro

Corespondentul RFI la Atena, Monica Chihaia:

La începutul anului 2009, agricultorii greci au primit prin intermediul ELGA subvenţii europene în valoare de 415 milioane de euro. Potrivit declaraţiilor ministrului Dezvoltării rurale, Costas Skandalidis, suspiciunile au apărut la scurt timp. Oficialul elen a afirmat că „argumentele care au însoţit efectuarea plăţilor au cauzat reacţia imediată a Comisiei Europene. Ministrul de atunci al Agriculturii a fost chemat de urgenţă la Bruxelles să dea explicaţii”. Ulterior, Comisia Europeană a lansat o anchetă pentru a stabili dacă plăţile erau conforme cu dreptul comunitar. În cadrul anchetei, UE a examinat inclusiv plăţile (în valoare de 387 milioane de euro) efectuate în 2008, prin intermediul aceleiaşi autorităţi. Astfel, suma totală verificată s-a ridicat la 802 milioane. După trei ani de consultări cu autorităţile elene, Comisia a acceptat 378 din cele 802 milioane de euro ca fiind justificate.

Ce riscă Grecia?

În conformitate cu decizia care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, valoarea totală a subvenţiilor plus dobânda corespunzătoare se ridică la 424,8 milioane de euro. Decizia are caracter executoriu.

Aşadar, alte aproximativ 425 milioane de euro ar trebui suportate în dauna bugetului naţional, fără a include sancţiunile suplimentare, de peste 220 milioane de euro anual, deduse de UE pentru omisiunile şi neregulile semnalate în anii anteriori.

Prin aceeaşi decizie, Comisia stabileşte un termen de patru luni pentru luarea măsurilor necesare pentru recuperarea subvenţiilor. De asemenea solicită, până la 8 februarie 2012, o informare completă cu privire la aceste măsuri. În caz de nerespectare a deciziei, Comisia poate iniţia demersuri împotriva Greciei la Tribunalul Uniunii Europene, prin care să impună noi sancţiuni financiare.

Care e ilegalitatea?

Având în vedere că petiţia Comisiei Europene nu a fost publicată încă, ne vom limita la puţinele declaraţii ale autorităţilor elene care vorbesc despre „nerespectarea normelor legale de acordare a subvenţiilor de stat (…) şi o comunicare deficitară”.