IN MARS CATRE SOFT BARNEVERNET? Camera Deputatilor a votat pentru GRADINITA OBLIGATORIE de la 4 ani/ Proiectul este simultan cu decizia luata in Franta de a institui ȘCOLARIZAREA OBLIGATORIE de la 3 ani

• Hotnews: Un proiect de lege care face grupa mijlocie și grupa mare de la grădinița obligatorii, votat în Camera Deputaților

Camera Deputaților a adoptat astăzi [28 martie] un proiect de lege care prevede că învățământul obligatoriu începe la 4 ani, și nu la 6 ca în prezent. Potrivit proiectului, devin obligatorii grupa mijlocie și grupa mare de grădiniță. Propunerea mai prevede ca, până în 2020, tot învățământul preșcolar – deci toată grădinița, de la grupa mică începând – să devină obligatoriu. Aceasta este prima cameră sesizată, votul final este la Senat.

Inițiativa legislativă a întrunit 178 de voturi pentru, 25 împotrivă și 55 de abțineri.

Proiectul a fost initiat de 26 de deputati si senatori PSD si UDMR. Vezi aici lista initiatorilor si traseul legislativ al proiectului

PNL s-a abţinut de la vot. Raluca Turcan, liderul deputaţilor liberali, a declarat că 15 ani de învăţământ obligatoriu reprezintă o tendinţă perfect europeană, dar asta nu înseamnă că abandonul şcolar între clasa a VIII-a şi a IX-a nu este de 30%, transmite Agerpres.

În expunerea de motive, inițiatorii spun că “în anul școlar 2002-2003 au fost înscriși în grădinițe un număr de 629.703 copii, care reprezintă 71,06% din totalul populației de 3-6 ani. Analiza gradului de cuprindere pe medii de rezidență evidențiază o diferență de aproape 12 puncte procentuale în favoarea mediului urban”.

“Diferența de participare la educația preșcolară pe medii de rezidență în defavoarea mediului rural poate determina inegalități privind nivelul de pregătire pentru școală, și implicit, situații de risc școlar la debutul în clasa” pregătitoare “pentru copiii care nu frecventează deloc grădinița (cu o pondere de peste 25% în mediul rural)”, mai spun inițiatorii.

Proiectul de lege are doar două articole, care modifică Legea educației nr. 1/2011 în felul următor:

1. Alineatul (1) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Învățământul general obligatoriu este de 15 clase și cuprinde ultimii 2 ani ai învățământului preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul preșcolar și învățământul liceal devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020.”

Cum arată în prezent Alineatul (1) al articolului 16 din Legea educației:
Articolul 16 (1) Învățământul general obligatoriu este de 11 clase și cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

2. Alineatul (2) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Obligația de a frecventa învățământul obligatoriu de 15 clase, la forma cu frecvența, încetează la vârsta de 18 ani.”

Cum arată în prezent Alineatul (2) al articolului 16 din Legea educației:
(2) Obligația de a frecventa învățământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvență, încetează la vârsta de 18 ani.

• Descarca de aici Proiectul de lege privind inceperea invatamantului obligatoriu la 4 ani

În Expunerea de motive, inițiatorii susțin următoarele:

• “Grădinița contribuie la dezvoltarea psihică a micuților și se concentrează pe diverse abilitați necesare pentru viitor. Vârsta preșcolară este un moment important pentru dezvoltarea copilului. Micuții devin conștienți de lumea înconjurătoare, manifestă curiozitate față de ceea ce observă sau nu cunosc.
• Această perioadă reprezintă temelia, fundația întregii vieți de mai târziu. La grădiniță, copiii își însușesc noțiunile de bază în ceea ce privește limbajul, numerele, implicarea în activități, puterea de concentrare la un anumit lucru, memoria, atenția, răbdarea și cooperarea. De asemenea, acest mediu este perfect pentru a învăța conceput de relaționare și pentru o primă integrare în sistemul de învățământ.
• Copilul preșcolar încă este la vârsta la care totul este un joc. Astfel, grădinița este instituția care îi învața pe micuți cum să respecte anumite reguli, un orar, o muncă structurată și egalitatea șanselor în ceea ce privește educația. Trăim într-o epocă în care învățarea este un proces dinamic, care începe să se formeze de la vârste din ce în ce mai fragede.
• Analiza gradului de cuprindere în învățământul preșcolar pe o perioadă mai îndelungată de timp conform unui studiu de analiză realizat de Reprezentanța UNICEF în România evidențiază evoluții oscilante. ‘Astfel, de la 18,6% în anul școlar 1950-1951, rată de frecventare crește până la 7,5% în 1980-1981, atingând un maxim de 83% în anul școlar 1989-1990, care nu a fost depășit nici până în prezent. După 1990 rata de frecventare a grădiniței scade considerabil. Cauzele acestei realități au fost diverse, atât de natură financiară scăderea drastică a veniturilor populației, creșterea cheltuielilor legate de participarea la educație, în special în grădinițele cu program prelungit precum și cele de tip atitudinal (reducerea încrederii populației în rolul școlii și educației) sau de timp (creșterea șomajului a determinat disponibilități de timp a părinților pentru îngrijirea copiilor acasă).’
• În anul școlar 2002-2003 au fost înscriși în grădinițe un număr de 629.703 copii, care reprezintă 71,06% din totalul populației de 3-6 ani. Analiza gradului de cuprindere pe medii de rezidență evidențiază o diferență de aproape 12 puncte procentuale în favoarea mediului urban.

Sursa foto: cdep.ro

• Diferența de participare la educația preșcolară pe medii de rezidență în defavoarea mediului rural poate determina inegalități privind nivelul de pregătire pentru școală, și implicit, situații de risc școlar la debutul în clasa” pregătitoare “pentru copiii care nu frecventează deloc grădinița (cu o pondere de peste 25% în mediul rural).”

În punctul său de vedere formulat la acest proiect de lege, Guvernul atrage atenția că acesta prevede în total 13 clase obligatorii, și nu 15 cum este trecut în proiect. “Ținând cont de problemele cu care se confruntă sistemul (spații-deficit și calitate, personal-deficit și calitate, costuri-facilități oferite copiilor în învățământul obligatoriu etc.), considerăm că, într-o primă etapă, ar trebui să se realizeze generalizarea grupei mari (copii de 5-6 ani) și, ulterior, generalizarea grupei mijlocii (copii de 4-5 ani)” – susține Executivul.

Descarca de aici Punctul de vedere al Guvernului

• EVZ/ Adrian Patrusca: Un ATAC la adresa Familiei mai GRAV decât Căsătoriile Homosexuale

Cei 7 ani de acasă, deveniți între timp 6, vor rămâne 4! Camera Deputaților a adoptat miercuri, 28 martie, proiectul de lege care stabilește că învățământul devine obligatoriu începând cu grupa mijlocie de grădiniță.

Este o obsesie mai veche a PSD: în 2013, ministrul Educației, Remus Pricopie anunța că „în 6-8-10 ani”, învățământul va deveni obligatoriu de la trei ani.

Iată ce scriam despre asta în urmă cu cinci ani:

„Încă din uter e arvunit copilul. Statul bate nerăbdător din cizme la poarta vaginului: pândeşte vigilent fiecare proaspăt recrut. Nici unul nu trebuie să-i scape. Părinţii nu trebuie lăsaţi prea mult să se bucure de noul născut. Să nu se ataşeze. Statul îi execută silit şi le instituţionalizează odrasla de la vârste din ce în ce mai fragede.”

„‘În 6-8-10 ani’, grădiniţa va deveni obligatorie de la trei ani, ambiţionează Pricopie. De ce? ‘Ca să îi ajuţi să supravieţuiască trebuie să-i antrenezi din vreme!’, explică ministrul. ‘Să supravieţuiască’? ‘Să-i antrenezi’? Asta nu mai e Şcoală, e Cazarmă în toată regula. Nu mai e Instruire, ci Instrucţie.”

„‘La grădiniţă copilul învaţă altceva decât acasă’, justifică Pricopie. Corect. Orice influenţă nedorită de acasă – bunicii, mai ales bunicii – ameninţă să-l înmoaie pe micuţ: să-l înveţe altruismul, bunul simţ, mila, respectul. Ori, mai rău, să spună vreo rugăciune. Să-l transforme într-o epavă, un inadaptat în jungla contemporană. Bref, o victimă.”

Proiectul actual al PSD – UDMR este parșiv și are toate șansele să treacă ca prin brânză din lipsa opoziției civile (dinspre cea politică de mult nu mai am vreo nădejde). Este greu de presupus că împotriva lui se vor mobiliza forțe comparabile celor care s-au ridicat pentru Religia în Școli sau pentru Referendumul Familiei. Prea mulți părinți își dau astăzi copiii la grădiniță pentru că nu au cu cine să-i lase acasă. Instituția Bunicilor este pe cale de dispariție. Familia tradițională în care mai multe generații trăiau sub același acoperiș (sau în apropiere) este tot mai rară.

Decizia primăriței Bucureștiului de a opri școala din cauza ninsorii a stârnit un cor de voci nemulțumite: un copil scos fie și pentru câteva zile de sub tutela statului a devenit o problemă familială majoră. Părinții, ahtiați de cariere sau doar sărmani dependenți de servicii, au ajuns să se simtă incomodați de copii. Școala (grădinița) a devenit un loc de depozitare a copiilor.

Dar această nebunie modernă nu justifică OBLIGATIVITATEA. Cu o zi înainte de votul din Camera Deputaților din București, la Paris, Macron anunța și el introducerea obligativității învățământului de la vârsta de 3 ani. În condițiile în care, potrivit ultimelor statistici oficiale disponibile (anul școlar 2015 – 2016) 97,6% dintre micuții francezi sunt dați la grădiniță de la trei ani. Și atunci? Explicația lui Macron este halucinantă: „Această cifră medie acoperă diverse inegalități (…) de la o regiune la alta. Vreau ca prin obligativitate să putem corija aceste diferențe, care sunt inacceptabile.”

De ce sunt inacceptabile? De ce familiile care își pot ține copiii acasă trebuie totuși obligate să-i dea la grădiniță?

Coborârea agresivă a vârstei de școlarizare este o tendință europeană: copiii trebuie luați cât mai repede de lângă părinți și educați exclusiv de stat, pentru formarea Omului Nou, visul de aur al neo-marxismului care răvășește Occidentul. După un model pe care l-am putea numi „Soft Barnevernet”, copiii trebuie „naționalizați” de mici pentru ca îndoctrinarea lor să nu fie bruiată de influențele conservatoare ale Familiei.

UNESCO a dat de curând publicității noul său „Ghid Tehnic Internațional pentru Educația Sexuală”. Iată de pildă ce minunății trebuie să fie învățați copiii de 5 ani la grădiniță și pe care nu le-ar fi aflat niciodată dacă ar fi rămas acasă cu bunicii sau cu Fraülein:

– pe lângă învățarea de pe rost a „Cântecului Alfabetului”, băiețeii trebuie să „descrie” o familie ne-tradițională, ca de exemplu cele de lesbiene sau de (doi sau mai mulți) homosexuali care cresc un copil;

– fetițele trebuie să poată „defini genul și sexul biologic și să explice care este diferența dintre ele”;

– recunoscând Genul ca un concept de natură socială, micuții vor „exprima ceea ce simt în legătură cu propriul lor sex biologic și gen”;

– picii își vor „manifesta respectul” pentru părinții homosexuali, în conformitate cu maxima: „Toți oamenii trebuie să fie liberi să iubească pe cine doresc”;

– copilașii de cinci ani vor trebui să caute „adulți de încredere” (alții decât părinții) pentru a învăța despre „ei înșiși, sentimentele și corpurile lor.”

(Pentru cititorii neduși la grădinițele occidentale, să precizăm că Teoria Genului afirmă că, spre deosebire de Sexul biologic, Genul este determinat de condițiile sociale. Astfel, un băiat biologic poate descoperi „în sinele său” că este fată și are dreptul să pretindă a fi tratat(ă) ca atare. Și invers.)

Nu trebuie să fii Silviu Brucan ca să pricepi că (inclusiv prin numirea ca premier a europarlamentarei Viorica Dăncilă) PSD încearcă să facă pace cu Bruxelles-ul promovând masiv agenda stângistă a UE: legea „experților în egalitatea de șanse” din companii, grija milimetrică pentru paritatea bărbați-femei în conducerea partidului, retorica corect politică și acum instituționalizarea copiilor etc.

Declarațiile lui Dragnea privind organizarea Referendumului pentru Familie în luna mai sunt o gogoriță și nu trebuie să păcălească pe nimeni. Chiar dacă legea de organizare a consultării populației va fi votată, ea va fi tergiversată suficient de mult de Klaus Iohannis, pentru ca, între timp, să se pronunțe sentința a Curții Europene de Justiție în cazul cuplului de homosexuali Adrian Coman – Clay Hamilton. O recunoaștere a căsătoriei lor de către România va duce aproape sigur la blocarea referendumul.

Marți, 27 martie, la Curtea de Justiție a UE a început audiea lui Coman. Miercuri, 28 martie, Klaus Iohannis rânjea larg, silabisind lung: „Luna mai este o lună frumoasă… Nu știu dacă și pentru referendum… Nu cred că e nici un motiv de grabă.”

• Hotnews: Franța: Școala va deveni obligatorie de la 3 ani, față de 6 ani, cât este în prezent

Franța va reduce vârsta de școlarizare obligatorie de la 6 la 3 ani începând din toamna anului 2019, o măsură mai mult simbolică pentru recunoașterea grădiniței, în contextul în care aproape toți copiii o frecventează deja la această vârstă, relateză AFP.

“Am decis să facem grădinița obligatorie și să reducem vârsta de școlarizare obligatorie de la 6 la 3 ani de la începutul anului școlar 2019”, a declarat președintele Emmanuel Macron.

Reforma care privește grădinița vine după o serie de inițiative guvernamentale în domeniul educației, respectiv reforma examenului de Bacalaureat și formării profesionale, dar și a procedurii de acces la universitate.

După 1959, școlarizarea a fost obligatorie în Franța pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani (înainte era până la 14 ani).

Reducerea vârstei de școlarizare obligatorie este o premieră după 1882. În anul școlar 2015/2016, 97% dintre copiii de 3 ani frecventau deja grădinița, potrivit departamentului de statistică a Ministerului Educației.

Potrivit ministrului Educației, Jean-Michel Blanquer, grădinița este ”instrumentul cel mai puternic al egalității și progresului social pe care îl avem”.

Franța a anunțat în februarie și o reformare a examenului de Bacalaureat începând din 2021, când în loc de 11 probe, vor fi doar patru probe scrise, printre care filosofia și franceza.