PS AMBROZIE, Episcopul Giurgiului: “NU POATE NIMENI SĂ NE SPUNĂ CUM SĂ FACEM SFÂNTA ÎMPĂRTĂȘANIE! Statul în care trăim a arătat că nu are iubire față de popor și politicienii s-au cocoțat, ca întotdeauna, pe coronavirus, dar VOR AVEA PE CONȘTIINȚĂ OAMENI” (video, text)
(vedeti in video de la min. 17.30)
PS Ambrozie: Politicienii s-au cocoţat pe coronavirus! – Duminica a V-a după Paşti – 17.05.2020
Sfânta Liturghie slujită de PS Ambrozie, după două luni de restricţii, la Sfânta Mănăstire Comana.
O filmare realizată de Marian Coporan şi regizorul Constantin Ghiţă pentru Fundaţia Ortodoxă Ieromonah Arsenie Boca.
Fotografii de Dragoş Grigore.
***
“Am crezut ca traim un film de groaza si am vazut pana unde poate sa ajunga nebunia, paroxismul si frica generate de panica pe care au cultivat-o televiziunile in cautare de rating. Noi am incercat ca in perioadele vechi… Cei mai tineri de aici nu au prins perioada comunismului, dar cei care au trait-o mai pot sa dea marturie ca [atunci] cei care voiau sa mearga la biserica puteau sa o faca, puteau sa mearga pe la manastiri! Or, noi am fost consemnati la domiciliu, ca sa folosesc un termen militar, si s-a creat multa suferinta. Chiar si cei a caror credinta era caldicica au simtit acut nevoia aceasta a prezentei lor fizice in biserica, in manastiri, in rugaciuni, in Duhul Sfant…”
*
“Am certat pe cativa dintre parlamentarii de Giurgiu si le-am spus ca primarii si politiile locale au facut abuzuri. […] Ne-am tulburat foarte tare cand am vazut ca au intrat in lucruri profunde, teologice, pe care nu le cunosc si ne-au spus ca nu trebuie sa ne impartasim, ca sa folosim mai multe lingurite si alte „vase”, cum le-au numit [in deradere] un “reputat” jurnalist, fara cultura teologica… Mai, oameni buni, pana unde poate sa ajunga nebunia?! Avem o Constitutie unde se spune ca un drept fundamental al nostru este si acela de a ne exprima credinta religioasa. Or, Biserica are tainele ei. Credinta aceasta a noastra, mostenita de la parinti nostri, de la preotii de pe front de pe vremuri, care aveau trusa lor si ii impartaseau pe muribunzi sau preotii care mergeau in zone carantinate cu diferite boli si se impartaseau toti cu acelasi potir, aceeasi lingurita, aceeasi Sfanta Impartasanie, iar preotul, dupa ei, consuma resturile Trupului si Sangelui Domnului din potir si niciodata, niciunul dintre ei nu s-a imbolnavit. Istoria consemneaza lucrurile acestea. Ce-ar insemna ca acele protocoale medicale care arata blocul operator, sala de operatie, sa nu poata fi respectat de medici, pentru ca ar veni preotul si ar spune: decuplati-l pe acesta de la aparatele de respirat, ca ma rog eu pentru el s.a.m.d. ? Si-as putea sa va dau multe exemple. (…) Taina aceasta este sensul existentei noastre, al fiintarii noastre in Biserica. Nu poate nimeni sa ne spuna cum sa facem, cum sa pregatim Sfanta Impartasanie.
Lucrurile au luat-o razna si oamenii acestia care nu au credinta si, mai ales nu au empatie… – empatie inseamna sa-ti fie mila de celalalt, sa gandesti strategii, astfel incat sa-l ocrotesti si sa nu-l privezi de ce are mai sfant – vor avea pe constiinta batranele care n-au putut veni in Saptamâna Mare sa-si planga mortii, sa impodobeasca Sfanta Cruce, sa participe la Denii si sa-si pomeneasca copiii și nepotii. Vor avea pe constiinta acele persoane care nu vor mai trai si care nu vor mai prinde Pastele viitor. Noi astea le spunem pentru ca le credem, dar nici nu le pasa, atat de lipsiti de empatie sunt…
Multi dintre cei pe care ii consideram a fi cu adevarat fiii Bisericii s-au apucat sa-l judece pe Patriarh, s-au apucat sa judece Sinodul, au inceput preotii “varf de lance” sa-i trimita scrisori, sa-i spuna cum sa faca s.a.m.d.. V-as propune insa un exercitiu de imaginatie fiecaruia dintre fratiile si domniile voastre in parte. Dvs. nu conduceti toti institutii, dar sunteti capi de familie sau mame si vedeti cat de greu este sa-ti ocarmuiesti propria viata si familie, sa dai educatie copiilor. Nu intotdeauna ne iese! E atat de greu sa lucrezi cu omul! E atat de greu sa iti stapanesti furia si nemultumirea fata de sot/sotie, fata de copil, folosind cuvinte aspre pe care ei nu le pot uita. Asadar, crize identitare, crize religioase, crize familiale, crize existentiale… Ia sa fii pentru o zi capul Bisericii, ce-ai face? A trebuit sa se gaseasca formule ca macar preotii sa nu fie opriti de la a aduce Jertfa Jertfelor in Sfanta Sfintelor. Acum nu mai crede nimeni in masurile acestea exagerate, in [justificarea] excesul[ui] de zel al copiilor acelora [politistii tineri] care au dat amenzi de 20.000 RON, de pilda, femeii care a alergat pe ulita disperata sa-si prinda porcul sau unuia care a scapat oile sau care au amendat preotii ca slujeau pentru un mort in curtea bisericii, la Rm. Valcea? Cine plateste toate aceste greseli? Noi suntem vinovati pentru ca platim pacate. De multe ori m-am gandit de ce nu mai gasim calea, de ce ne ratacim, de ce ne-am inrait atat de mult unii cu altii?“
„Mi se pare că nu doar dumneavoastră, dar și noi suntem un pic debusolați, dezamăgiți, de ceea ce-am văzut când Biserica a venit și a chemat și a îndemnat la referendumul pentru familie, oamenii n-au ieșit din casă. Au crezut că-i o chestiune politică. A ieșit Patriarhia, au ieșit preoții și v-au spus că ăsta e doar începutul sfârșitului, că vor trece la ideologii impuse prin legi scoase noaptea, ca toate acele legi care nu ne mai permit să-i pomenim pe eroii noștri, pe martirii noștri. (…). Tot timpul trebuie să ai mare, mare grijă să nu spui, să nu mărturisești. Și dacă vreo unul dintre eroii noștri a fost consemnat ca fiind într-un fel sau altul, atunci riști să faci ani grei de închisoare”.
„Femeia aia simplă pe care o batjocoresc și o amendează polițiștii cu amenzi inimaginabile că vinde o legătură de leurdă – aceea este simbolul care a ținut Biserica cu rugăciunile ei.
Dacă vei merge la muzeul Horia Bernea din capitală, fiul lui Ernest Bernea, vei vedea acolo o imagine simbol a acelor țărani adevărați, ardeleni, vlășteni, munteni, cu chipurile lor, cu pletele ca de haiduci, cu costumele tradiționale românești. Oamenii aceia au făcut o țară. Aici, la Comana, avem un mausoleu al eroilor de care d-l general Radu Theodoru, prezent aici, s-a îngrijit, și mai ales de istoria lui. A ridicat troițe împreună cu cei de la Cultul Eroilor, a pus pe ziduri aceste bannere frumoase în care îi vedeți pe preoți cu cădelnița pe câmpurile de luptă, pe patriarhul Miron Cristea, pe regina inimilor alături de generalii Prezan și ceilalți pe care-i pomenim și pe mulți, mulți alții pe ale căror nume nu avem voie să le rostim.
Ce blestem asupra acestui popor că a uitat, că-i e frică, sau că nu știe să mărturisească! Mântuitorul spune un cuvânt de care ar trebui să ne fie frică, să tremurăm ca în fața unei instanțe judiciare, dacă am ajunge: Cel ce mă va mărturisi pe mine în acest veac de acum, preadesfrânat și păcătos, și eu îl voi mărturisi înaintea Tatălui meu, înaintea sfinților îngeri.
Nu știm ce va fi viața noastră. Dar dacă te duci un pic „să dai cu capul de pardoseală” aici, în mausoleu, o să vezi eroi executați, împușcați în craniu, iar unora dintre ei – trebuie că au fost călugări sau preoți hirotoniți – au venit călugări de la sfântul Muntele Athos și mi-au spus că odată cu hirotonia, craniul lor se despică, se desface cumva în semnul crucii. Și noi nu înțelegeam ce bolborosesc pe grecește acolo și spuneau ”uite, și ăsta, și ăsta…” Și atunci am înțeles că laolaltă au fost îngropați și călugării de-aici din Comana, de la voivodala mănăstire, ca și eroii neamului. Alteori, la slujbele de noapte pe care le-a rânduit Înalt Preacuviosul Mihail, pe locurile în care stați dumneavoastră pe-aicea stăteau femeile noaptea afară și se auzeau voci și tânguiri, și plânsete așa, ca într-un film de groază. Și femeile au început să spună, o dată, de două ori, ”părinte, se aud voci din pământ!” Ulterior, a venit un arheolog reputat, domnul Adrian Bătrâna, cu distinsa sa soție, unul dintre cei mai mari arheologi care au săpat și la Probota, la Putna, la Arbore și au spus: ”Părinte, dar în anii în care se restaura mânăstirea Comana, între 71 și 77 (…) am descoperit aici sodați executați și îngropați în tranșee. Vedeți că oamenii aceia strigă și cer pomenirea!” Așa că locul pe care pășim noi aici, în incinta mănăstirii este un loc sfânt, care trebuie să trezească conștiințe.
Momentul întâlnirii femeii samarinence cu Mântuitorul este tâlcuit foarte profund, mistagogic de Sf. Maxim Mărturisitorul care tâlcuiește momentul acela al amiezii, al arșiței, ca fiind intensitatea maximă a sufletului care tânjește după Dumnezeu. Avem noi râvna femeii samarinence? Avem noi atâta iubire de Biserică? Ne-a lipsit Biserica, mersul nostru la biserică în această perioadă? Cred că a fost un exercițiu prin care fiecare să ne problematizăm, să ne gândim și să înțelegem încă o dată cuvântul Mântuitorului care spune: „Fără de Mine nu puteți face nimic”. „Rămâneți întru Mine și Eu voi rămâne întru voi și veți aduce roadă multă”.
Aici, iubiți credincioși și credincioase, în mânăstirea Comana, vă întâlniți cu istoria vie, povestită prin atâtea bannere, arătată în fotografii și mai ales vă întâlniți cu o parte foarte importantă de istorie a secolului trecut care se prelungește în mileniul al III-lea prin persoana distinsului General Radu Theodoru, un nonagenar, o mare personalitate, un mare român care a scris și a mărturisit și despre oculta mondială, globală, și despre politici… Și i-am spus: „D-le general, dar nu prea aveți voie să scrieți despre astea”. ”Păi, zice, dacă este argumentat științific, cu argumente și cu convingeri, nimeni nu mă atinge.” Și uitați-l, că nici bătrânețea nu-l atinge pe d-l general și nimic nu-l împiedică să mărturisească. Îi spunea adeseori la mănăstirea Comana părintelui său duhovnic, părintelui Mihail: „folosiți-ne căci ne aveți între voi, întrebați-ne să vă povestim cum a fost în timpul războiului”. Câți oameni s-au jertfit pentru neam și pentru țară? Vedeți, asistăm nu doar la o diluare a credinței noastre, a râvnei, a dragostei față de credința, față de neam, dar și la o diluare a patriotismului, pentru că nu mai vezi un patriot nicăieri, nu mai întâlnești, nu știi cum arată. Va deveni un termen tehnic. Îl vor scoate și din dicționare. Patriot? Ce înseamnă?! Deoarece cultura globală, mondială, universală, europeană nu mai vorbește despre națiuni. Toți suntem în mod global o lume care trebuie să niveleze religii, culturi, idei și așa mai departe. Trăim într-o lume nebună, nebună de tot. Și decât să ne lamentăm ca toanta care vedea pisoiul că dă drobul de sare în capul copilului din covată, ar trebui să ne gândim că fiecare dintre noi putem face ceva. Nimeni, dar nimeni nu poate să intre în educația copilului meu! Nimeni nu mă poate obliga să accept ca părinte educația sexuală a copilului, să-i distrug inocența copilului”.
***
Active News:
PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului: Nu poate nimeni să ne spună cum să facem Sf. Împărtășanie. Politicienii noștri au aplicat măsuri doar pentru biserică și pentru credincioși, în timp ce mall-urile nu aveau restricții
PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a ținut o cuvântare înflăcărată în Duminica a cincea după Paști, cu ocazia primei Sfintei Liturghii la care au participat credincioșii, după două luni de interdicții.
În cuvântul său, PS Ambrozie a menționat măsurile restrictive luate de stat împotriva Bisericii, considerând că acestea au fost discriminatorii.
„Ne revedem după două luni, două luni în care copiii acestui neam, acestui popor, au fost privați de drepturile lor sufletești, dar mai ales cetățenești.
N-au putut să meargă la biserică, alături de slujitori să se roage, n-au putut să meargă la mormintele părinților, moșilor și strămoșilor lor. Și-au privit morții plecând din casele lor și slujiți doar de preot.
Nebunia a continuat prin ceea ce au făcut politicienii noștri, care au aplicat măsuri doar pentru biserică și pentru credincioși, în timp ce mall-urile nu aveau restricții. Mai mult, cursele aeriene erau libere să plece cu românașii în străinătate, că nu mai puteau țările astea mari să-și culeagă fructele.
Statul în care trăim a arătat că nu are iubire față de popor, și politicienii s-au cocoțat, ca întotdeauna, pe coronavirus”, a precizat el.
Între altele, Episcopul Giurgiului a atacat problema Împărtășaniei. Acesta le-a transmis autorităților că nimeni nu are dreptul să spună Bisericii ce să facă. El a arătat că în decursul istoriei naționale, românii s-au împărtășit din același Potir și cu aceeași linguriță pe timpul tuturor epidemiilor și bolilor și nu s-a consemnat niciun caz de îmbolnăvire.
„Până unde poate să ajungă nebunia? Avem o Constituție unde se spune că un drept fundamental al nostru este acela că putem să ne exprimăm credința religioasă.
Biserica are tainele ei, credința noastră moștenită de la părinții noștri.
Nu poate nimeni să ne spună cum să facem Sfânta Împărtășanie. Politicienii vor avea pe conștiință bătrânele care nu au putut veni în Săptămâna Mare să-și plângă morții și să-și pomenească copiii și nepoții.
Vor avea pe conștiință oamenii care nu vor mai prinde Paștele viitor. Dar nici nu le pasă, ați văzut cât de lipsiți de empatie…
Acum nu mai crede nimeni în măsurile acestea exagerate.
Omul fără identitate, fără repere, face prostii. Nu știu dacă Oculta, cu tot ce înseamnă acei oameni care nu au cuget ortodox, nu au iubire de neam și de țară, oameni care – prin neoreligii, prin neomarxism, prin ideologii legate de viață, de familie și de sexualitate -, vor să răvășească și să tulbure lumea. Dacă te vei lua după aceștia, vei intra într-un labirint de nu vei mai ieși”, a precizat el.
Ierarhul a comentat și problema orei de educație sexuală în școli, care va apărea în orarul elevilor odată cu legea votată și promulgată în luna martie. El a spus că materialele după care vor învăța copii sunt „adevărate materiale pornografice”.
„Nu vă puteți imagina cum arată acele materiale venite din Occident după care ar trebui să învețe copiii noștri la orele acelea (ed.sex – n.r.), pe care noi le-am considera depravate, sunt adevărate materiale pornografice. Sigur că e nevoie de educație sexuală, dar cine o face?
Dacă un copil nu-și va păstra inocența, dacă nu se va căsători curat, dacă va fi trecut prin toate mizeriile și decăderea umană, căsătoria sa nu va fi împlinită.
Vai de capul nostru de români, că ne-am tot lăudat cu puterea noastră de a mărturisi și-i vedeam pe creștinii decapitați prin unele țări africane,arabe, ce-am fi făcut noi…și-acum ne-a fost frică să ieșim din case de frica jandarmilor. Unii dintre preoții mei, nu doar că s-au încuiat la biserică, dar au închis și porțile la biserică”, a mai spus el.
Legaturi:
Incepe sa se auda glasurile Arhiereilor nostri.
Slava Domnului!