NORVEGIA: minorii de cel putin 6 ANI isi pot schimba identitatea sexuala/de gen!/ Guvernul francez intentioneaza sa INCRIMINEZE PENAL siteurile PRO-VIATA/ Polonia da inapoi cu legea avortului/ PARTENERIATUL CIVIL – a patra incercare de legalizare in ROMANIA/ Studiu economic inedit: MAJORITATILE CRESTINE FINANTEAZA MASIV ECONOMIILE NATIONALE. Cu toate acestea, sunt subreprezentate politic

In aceasta fotografie nu se afla un copil indoctrinat si nici un copil abuzat de mesaje religioase violente. Se afla un copil fericit si eliberat de orice constrangeri, vopsit in culorile vesele ale emanciparii de orice. Inclusiv de viata.

• EVZ: ÎNCĂ O CIUDĂŢENIE aduce Norvegia în prim-plan. O lege PERMITE MINORILOR ceva INCREDIBIL. Gândire liberală sau pur şi simplu O ANOMALIE ÎN SISTEM?

Autorităţile din Norvegia au ieşit iarăşi în prim-plan cu iniţiativă legislativă care a stârnit şi va stârni numeroase reacţii în toată lumea.

Practic, ţara în care funcţionează celebrul serviciu de protecţie socială a copilului, Barnevernet, responsabil pentru atâtea probleme avute de familia Bodnariu, mai are ceva inedit de expus în materie de legislaţie care priveşte minorii.

Astfel, în Norvegia, minorilor de peste 6 ani li se permite să-și facă operație de schimbare a sexului, dacă au acordul părinților [se pare ca e vorba despre o declaratie de identitate de gen, nu de operatie chirurgicala – nota Cuvantul Ortodox]. Conform aktual24.ro, nu este nevoie de acordul medicului sau de acea perioadă în care pacientul este consultat de un specialist pentru a constata dacă este pregătit să facă acest pas decisiv pentru viaţa lui.

Argentina, Danemarca sau Irlanda au adoptat deja legi asemănătoare, dar numai Norvegia și Malta acordă minorilor drepturi depline în ceea ce priveşte această chestiune.

Intrată în vigoare în luna iulie a acestui an, legea a fost folosită deja de 9 copii din Norvegia, care şi-au schimbat sexul.

Ciudata lege a fost votată în Parlament cu 79 de voturi “pentru” și 13 “împotrivă”.

• Stiripentruviata: 

Guvernul francez vrea să incrimineze penal site-urile cu elemente pro-viață

Laurence Rossignol (foto), Ministrul pentru Familie, Copii și Drepturile Femeii a declarat că guvernul pregătește un proiect care să plaseze sub incidența legii penale site-urile care le informează pe femei cu privire la riscurile avortului și alternativele pe care le au dispoziție.

Penalizările ar putea cuprinde închisoarea și amenzi de până la 30.000 de euro.

Noul delict se va numi „obstrucție digitală” și va urmări să elimine ceea ce Rossignol a numit „manipulare” și „informații părtinitoare” cu scopul de a convinge femeile să nu facă avort.

Franța are încă din 1993 legi care pedepsesc „manevrele morale și psihologice” menite să convingă femeile să nu avorteze, dar acestea au fost rareori puse în practică, deși prevăd închisoare și amenzi.

Aceasta pentru că felul în care este formulată legea lasă loc pentru penalizarea și criminalizarea abuzivă a oricărui gest. Un bun exemplu este octogenarul Xavier Dor, medic pediatru care a primit o amendă de 10.000 de euro pentru că i-a dăruit unei femei care se pregătea să intre într-o clinică de avort o pereche de botoșei pentru copii.

Dacă o astfel de lege se va face cu privire la site-urile pro-viață și de consiliere în criza de sarcină, va fi destul de greu de dovedit că o femeie anume a fost presată personal să păstreze copilul doar pentru că a vizitat un astfel de site.

Aceste site-uri continuă să rămână pe locurile întâi în motoarele de căutare, în ciuda faptului că guvernul francez a investit masiv în campanii online pro-avort.

Într-un interviu, ministrul Rossignol a spus că a te pronunța împotriva avortului este o opinie pe care oricine și-o poate exprima liber, dar ceea ce guvernul francez ar vrea să pedepsească este „disimularea”, faptul că aceste site-uri păcălesc, dând de înțeles că sunt pro-avort, susțin că oferă informații complete despre procedură, dar în realitate vor să facă femeile să se simtă „vinovate” și să le convingă să renunțe la avort.

„Întreruperea voluntară de sarcină” (IVG) este finanțată în Franța de la bugetul de stat în primele 12 săptămâni de gestație.

„Avortul este un drept în Franța și recunoscut ca atare de lege. Femeile ar trebui să poată alege în deplină libertate”, a adăugat oficialul francez, citat de LifeSiteNews. Ceea ce își dorește guvernul actual este ca aceste site-uri să se prezinte clar de la bun început ca fiind anti-avort, a explicat Rossignol.

Dar, dacă cineva analizează site-ul Guvernului pentru informații www.ivg.social-sante.gouv.fr, se vede, totuși, că femeile nu se pot aștepta la informații complete de acolo, căci site-ul este fără echivoc pro-avort. El denunță în mod explicit „anumite site-uri”, care vorbesc și despre maternitate, pe lângă avort, și minimalizează posibilele efecte negative ale avortului asupra mamei. Chiar și atunci când descrie avortul chirurgical, site-ul vorbește despre îndepărtarea „oului”.

Rossignol, în interviul ei cu rue89, discută despre „vulnerabilitatea” a femeilor care sunt însărcinate și acuză în mod clar pe cei care ar încerca să le ducă spre renunțarea la ideea avortului. Ea spune, de asemenea, că site-ul guvernamental nu intenționează să inducă femeile dorința de a face avort. Spune despre „toxicitatea” site-urilor care prezintă adevărata traumă a avortului, sugerând că ea nu își poate nici măcar imagina că să vorbească cu liderii și moderatorii acestora. Ea vrea „să protejeze femeile și fetele.”

Dar despre libertatea presei și a internetului ce opinie are? Rossignol proclamă că ea nu poate „limita libertatea de opinie.” Ea vrea doar să „limiteze disimularea unei opinii”, a declarat pentru rue89. Dar, totul indică faptul că exact opinia in sine – orice element pro-viață, orice atitudine anti-avort, chiar și parțială – trebui să fie pedepsită de legea penală franceză.

Politicienii polonezi dau înapoi la presiunea puternicului lobby pro-avort. Se pare că se va interzice totuși avortarea copiilor cu Sindrom Down

Dacă pe tot parcursul anului acesta o inițiativă civică susținută de numeroși lideri de opinie a cerut interzicerea totală a avortului în Polonia, după manifestațiile pro-avort și așa-zisele greve de prostest cu voie de la patron de săptămâna aceasta, partidul de guvernământ Lege și Justiție dă înapoi în această privință.

Surse din interiorul inițiativei civice „Stop Aborcji” („Stop Avortului”) se simt trădate de politicieni și de grupurile de lobby extern care au pus presiune asupra unei acțiuni democratice, susținută de aproape 500.000 de semnături și de 58% din polonezi (conform unui sondaj recent citat de Wall Street Journal).

Ieri, în Comisia Juridică și de Muncă a parlamentului polonez, a avut loc o sesiune organizată din scurt, în câteva ore. Dezbaterea a fost destul de violentă, relatează surse din interiorul inițiativei „Stop Avortului”, care au fost invitați să își spună părerea. Întrunirea s-a încheiat rapid, cu partidul de guvernământ înaintând o moțiune de respingere a proiectului de lege pentru restricționarea avortului în Polonia. Moțiunea a fost votată cu 15 la 2 în condițiile în care mulți membri ai comisiei absentau. La ora la care s-a făcut această relatare, urma ca plenul parlamentului să decidă cu privire la moțiune, care cel mai probabil va fi votată în cursul dimineții acesteia.

Aceleași surse indică faptul că membrii partidului de guvernământ ar fi declarat că episcopii polonezi au agreat această strategie, urmând ca partidul Lege și Justiție să introducă o lege care să restricționeze doar avortul la cerere pe motiv de trisomie (Sindrom Down). Alte defecte genetice sau boli rare cu care sunt diagnosticați copiii nenăscuți vor rămâne în continuare motive valide pentru efectuarea unui avort indus în Polonia.

În cursul zilei de ieri, The Independent publica știrea afirmația unui senator polonez care spunea că Senatul nu avea de gând să înceapă discutarea legii până nu se lămurea poziția celeilalte camere a parlamentului, cu putere decizională mai mare.

Stanislaw Karczewski a declarat, citat de cotidianul britanic: „Vom aștepta să vedem acum ce…  se întâmplă în camera deputaților”. Cu toate acestea, politicianul s-a pronunțat în favoarea interzicerii avorturilor pe motiv de Sindrom Down al fătului (practică permisă în Polonia la ora actuală):

Sunt niște copii minunați, foarte iubiți de părinții lor, părinți foarte iubitori, și care aduc multă căldură și dragoste în familie. Mă opun cu putere uciderii acestor copii.

În prezent, peste 90% din copiii diagnosticați in utero cu Sindrom Down sunt avortați.

Inițiativa civică de restricționare a avortului la cerere în Polonia a pornit de la un copil avortat în ultimul trimestru de gestație pe motiv de Sindrom Down, care s-a născut viu din greșeală și a fost lăsat să moară la un spital din Varșovia.

Intervenția Coaliției pentru familie la Comisia Juridică a Senatului în privința parteneriatului civil

Azi, 5 octombrie 2016, Comisia Juridică a Senatului a discutat inițiativa legislativă privind legalizarea parteneriatul civil a deputatului Remus Cernea.

Este vorba despre a treia încercare a deputatului Remus Cernea de a legifera parteneriatul civil.

Prima încercare datează din 2013, pe când era membru al Partidului Verde, și i s-au alăturat la semnarea inițiativei deputații Liviu Harbuz, Cristina Dumitrache, Ion Șcheau și Răzvan Tănase de la PSD, Cristinel Marian de la PP-DD și Răzvan Rotaru de la PC, în acel moment.

A doua încercare datează din 2014 și a fost depusă doar cu semnătura lui.

A treia încercare este făcută în acest an, 2016, cu susținerea deputaților Cristina Dumitrache de la PSD, Cristian Horia și Dragoș-Ionel Gunia de la PNL și Mihai Sturzu independent, în acel moment.

La audieri a participat și reprezentantul Coaliției pentru familie, domnul Bogdan Stanciu. Amintind de Memoriul amănunțit depus la Comisie de către Coaliția pentru familie, acesta a punctat principalele rațiuni pentru care Coaliția nu este de acord cu inițiativa respectivă.

În primul rând, Coaliția pentru Familie s-a referit la faptul că parteneriatul suprapune instituția căsătoriei:

In ce priveste cuplurile heterosexuale, apreciem că introducerea parteneriatului civil este lipsita de interes juridic, atata vreme cat acesta isi propune sa creeze un regim juridic cvasi-asemanator cu cel al institutiei casatoriei. Initiatorii propunerii legislative furnizeaza niste cifre despre care pretind ca ar reprezenta numarul cuplurilor heterosexuale necasatorite coabitante, ca argument pentru necesitatea protejării lor prin acest tip de uniune alternativă căsătoriei. Pe langa faptul ca noi contestam cifrele – numarul cuplurilor coabitante nu a crescut, ci a scazut intre penultimul si ultimul recensamant, cel putin asa arata datele INS – nu rezulta de nicaieri ca aceste cupluri, presupunand ca ele refuza casatoria, ar fi mai dispuse sa intre intr-un regim de parteneriat civil. Asa cum am aratat in ultimul capitol al memoriului nostru, care trateaza aspecte sociologice, e vorba pur si simplu atat despre cupluri care traiesc in asa-numita casatorie de proba: coabiteaza o perioada dupa care se casatoresc sau se despart, precum si de cupluri care vor trai impreuna fara sa intre vreodata intr-un angajament legal, INDIFERENT care ar fi acela. Nici vorba, deci, de nevoia unei institutii alternative la cea a casatoriei.

Se naste de aici si nevoia unei alte intrebari: daca cuplurile coabitante vor refuza si intrarea in parteneriatele civile, ce va trebui sa facem, sa inventam si o a treia institutie, in speranta absurda ca vor accepta, totusi, sa se asocieze unui regim juridic?!

Al doilea aspect punctat de Coaliția pentru Familie a fost faptul că parteneriatul nu este decât un pas spre legalizarea „căsătoriei” între persoane de același sex.

In ce priveste cuplurile monosexuale, cu toata deferenta posibila fata de alegerea lor de viata privata, din experienta altor tari si din istoria ultimelor 2 decenii si jumatate rezulta cu claritate o concluzie: intotdeauna si peste tot, parteneriatul civil nu a avut niciun alt rost decat acela de a face, incetul cu incetul, acceptabila ideea de „casatorie” intre persoane de acelasi sex si de a inlesni modificarea in acest sens a legislatiei familiei.

În memoriul amintit, este prezentată lista țarilor și anii în care acestea au legalizat întâi parteneriatul civil iar apoi „căsătoria” monosexuală:

Danemarca: 1989, 2012;
Norvegia 1993, 2001;
Suedia 1995, 2009;
Islanda 1996, 2010;
Belgia 1998, 2003;
Franța 1999, 2013;
Olanda 1999, 2001;
Finlanda 2002, 2014;
Luxemburg 2004, 2014;
Marea Britanie 2005, 2013;
Spania 2001-2002, 2004;
Portugalia 2001, 2010;
Germania 2001, iar prin modificări succesive ale legii și prin decizii ale instanței, s-a ajuns ca diferența între parteneriat și căsătorie să rămână doar una de denumire, drepturile fiind cvasi-identice;
Elveția 2005 și se discută de cca. 5 ani despre instituirea prin legea a „căsătoriei” unisex.

De altfel, acest model a fost indicat drept model ce către domnul Remus Cernea într-o declarație pentru Mediafax din 12 aprilie 2013:

Eu am deja în vedere un proiect de lege care să reglementeze parteneriatul civil între persoanele heterosexuale sau persoane de același sex pe model francez. În Franța, mai întâi a fost adoptată legea privind parteneriatele civile, iar la începutul acestui an a fost adoptată egea privind drepturile cuplurilor de același sex de a se căsători.

Doar câteva țări au reușit să reziste presiunii trecerii de la parteneriat la „căsătorie”: în urma unor referendumuri, precum Croația și Slovenia; sau prin modificarea Constituției, precum Ungaria.

Al treilea aspect prezentat a vizat lipsa de ancorare în spațiul românesc a inițiativei.

Dintr-o perspectiva mai larga, noi va solicitam sa refuzati ceea ce s-ar putea numi, fara teama de a gresi, un „diktat ideologic”. Parteneriatul civil nu are niciun fel de corespondent nici in legislatia si nici in realitatea istorica si sociala romaneasca. Grefarea unui astfel de mutant pe corpusul juridic romanesc doar pe motivul ca „altii au facut-o” este absurda si periculoasa. Legislatia familiei ramane, deocamdata, apanajul direct si exclusiv al legiuitorului roman care trebuie sa tina cont de valorile culturale si de institutiile verificate istoric ale natiunii romane.

Poziția reprezentantului Coaliției pentru Familie la audierea din Comisia Juridică a Senatului asupra propunerii legislative privind parteneriatul civil se poate citi integral pe pagina organizației.

• ActiveNews: 60% dintre părinții care au auzit de homeschooling ar lua în considerare sau au ales deja acest sistem pentru copiii lor

Homeschoolingul ar putea fi luat în considerare de către 52% dintre părinții care au auzit de acest sistem de educație, iar 8% dintre ei au optat deja pentru acesta, principalele motive pentru care educarea copiilor la domiciliu li se pare o idee bună fiind libertatea acestora de a studia ce le place și în ritm propriu, lipsa stresului pentru teme și existența unui sistem tradițional demotivant și încărcat.

„Dintre cei care au auzit despre homeschooling și sunt părinți, 8% au optat deja pentru această formă de educare a copiilor (105 familii, pentru 210 copii), în timp ce 52% ar fi deschiși să încerce această formă de educare a copiilor”, se arată în raportul MKOR Consulting despre homeschooling.

Conform studiului, motivele pentru care părinții ar opta pentru un sistem de educare la domiciliu sunt libertatea copiilor de a studia ce le place într-un ritm propriu, lipsa stresului pentru teme și concurență nesănătoasă, existența unui sistem de învățământ încărcat și inadecvat copiilor, dar și siguranța lor.

Doar 18% dintre părinții respondenți nu ar lua în calcul posibilitatea educării copiilor acasă, iar motivul principal este socializarea, de care nu ar avea parte dacă ar studia în regim homeschooling. Incapacitatea părinților de a înlocui profesorii și costurile percepute prin limitarea accesului la muncă al unuia dintre părinți sunt alte motive pentru care părinții nu ar lua în considerare educarea copiilor acasă, mai arată raportul, potrivit news.ro.

Referitor de legalitatea sistemului homeschooling, majoritatea respondenților au apreciat că regimul de educare acasă ar trebui reglementat legal în România.

„Un procent de 92% dintre respondenți consideră că homeschoolingul ar trebui reglementat legal în România. O parte dintre aceștia (24% din totalul respondenților) consideră că homeschooling ar trebui reglementat legal, în beneficiul familiilor sau al persoanelor interesate de acest tip de învățământ, cu situații speciale sau cărora pur și simplu li se potrivește acest tip de educație. Numai 5% dintre respondenți consideră că homeschooling nu ar trebui reglementat legal deloc, în timp ce 3% nu știu sau nu răspund”, se precizează în raport.

„În 63% dintre cazuri, copiii sunt înscriși în învățământul instituționalizat, școală sau grădiniță de stat sau privată, iar aproape în 8% dintre cazuri familia a ales deja “homeschooling” (105 de respondenți, cu 210 copii, dintre cei 1,365 de respondenți care au declarat forma de educație a copiilor). Se observă o similarite de motivații între părinții care au ales homeschooling și cei care au ales sistemul de învățământ privat, constând în evitarea sistemului de stat, în care nu au încredere”, arată raportul.

Raportul mai arată că cei mai mulți dintre părinții care au optat pentru homeschooling au copii cu vârste între trei și zece ani.

Studiul a fost efectuat de către Agenția MKOR Consulting în perioada 19-22 septembrie, pe un eșantion de 1710 respondenți din mediul online, dintre care majoritatea sunt femei din mediul urban.

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

6 octombrie 2016

1,2 TRILIOANE DE DOLARI

1,2 trilioane de dolari – o gramada de bani! Asta constituie, conservator vorbind, contributia anuala a crestinilor americani la economia americana, conform unui studiu publicat luna trecuta. Relevanta acestui subiect si cifre este discutata mai jos. E suficient de spus, insa, ca e enorma. In functie de factorii care sunt luati in calcul, insa, contributia lor oscileaza intre 378 de miliarde de dolari cel putin si 4,8 trilioane de dolari cel mult. Daca luam in considerare doar cifra de mijloc propusa de autorii studiului, adica de 1,2 trilioane de dolari, crestinii americani constituie a 15-a putere economica a lumii. Citeva comparatii sunt utile, luind ca referinta produsul interior brut (PIB) al tarilor lumii pe 2015 calculat de Banca Mondiala (World Bank). [Detalii: http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD]

Un studiu inedit

Economia crestinilor americani evaluata la 1,2 trilioane de dolari e aproape atit de mare ca a intregii Australii, a carei PIB este de 1,3 trilioane de dolari; cu putin mai mica decit a Canadei, (1,5 trilioane de dolari); jumatate din PIB-ul Frantei (2,4 trilioane de dolari); mai mult de o treime din PIB-ul Germaniei (3,3 trilioane de dolari); cu mult mai mare ca al Olandei (752 de miliarde de dolari); de trei ori mai mare ca al Norvegiei (388 de miliarde de dolari); de mai mult de sase ori mai mare ca al Romaniei (177 miliarde de dolari); cu putin mai mica ca PIB-ul Rusiei (1,3 trilioane de dolari); cit al Spaniei (1,2 trilioane de dolari); de doua ori si jumatate cit PIB-ul Suediei (492 miliarde de dolari); aproximativ 40% din PIB-ul Marii Britanii (2,8 trilioane de dolari); si 10% din PIB-ul Zonei Euro. Impresionant? Fara indoiala. Dar asta nu e totul.

Titlul studiului e The Socio-economic Contribution of Religion to American Society: An Empirical Analysis (“Contributia socio-economica a religiei la societatea americana: O analiza empirica”). Studiul a fost publicat in revista de specialitate Interdisciplinary Journal of Research on Religion, si are doi autori, Brian J. Grim, de la Georgetown University in Washington DC, si Melissa E. Grim de la Newseum Institute in Washington, DC. Il puteti citi si descarca aici: http://www.religjournal.com/pdf/ijrr12003.pdf

Concluziile studiului

Care sunt concluziile principale ale studiului? In primul rind, institutiile si firmele religioase din America au o cifra de afaceri anuala de 378 de miliarde de dolari, o cifra mai mare decit cifrele de afaceri anuale ale lui Apple si Microsoft luate impreuna. Ea, insa, include doar veniturile institutilor si firmelor, si exclude valoare de pe piata a bunurilor si serviciilor organizatiilor religioase. In al doilea rind, insa, daca se ia in considerare valoare bunurilor si a serviciilor produse ori prestate de organizatiile si firmele religioase, contributia la economia Americii a crestinilor este de 1,2 trilioane de dolari.

Sotii Grim, insa, merg mai departe si calculeaza valoarea si contributia economica nu doar a organizatiilor si firmelor religioase dar, in plus, si a familiilor religioase ale Americii la economia tarii. Cifra aceasta ar ajunge la 4,8 trilioane de dolari, adica cam 30% din PIB-ul Statelor Unite, cel mai ridicat din lume, si care e de aproape 18 trilioane de dolari. La 4,8 trilioane de dolari, crestinii americani ar forma, daca ar fi constituiti intr-un bloc economic unic, a 5-a putere economica a lumii, dupa SUA (18 trilioane de dolari), Uniunea Europeana (16,2 trilioane de dolari), Zona Euro (11,5 trilioane de dolari) si China (10,8 trilioane de dolari). Ar fi inaintea Japoniei (4,1 trilioane de dolari), si aproximativ la fel de puternica economic cit Germania (3,3 trilioane de dolari) si Rusia (1,3 trilioane de dolari) impreuna.

Ce factori intra in calcularea acestor cifre? In general, ei depind de cine face studiul. Studii de acest gen au mai fost facute si de alti economisti. Toti sunt de acord ca o cifra exacta a contributiei religiei la economia unei tari e foarte dificil de stabilit. Factorii care de obicei sunt luati in considerare sunt (1) exclusiv veniturile institutile religioase; (2) cifra de afaceri a institutiilor religioase, a firmelor si intreprinderilor infiintate de persoane religioase ori cu proprietari care se identifica ca fiind persoane religioase (de exemplu Walmart, HEB Grocery Stores, Forever 21, KFC, Whole Foods, Mariott, Alaska Airlines, Tyson Foods, Hobby Lobby ori Chick-fil-A); ori (3) valoarea economica a familiilor religioase, plus valoarea firmelor lor si a produselor pe care ele le produc. Nimeni nu pune la indoiala, insa, ca studiile de acest gen nu sunt nici pe departe perfecte. Sunt doar aproximative, cifrele exacte fiind imposibil de calculat.

Studiul sotilor Grim contine multiple tabele explicative care discuta acesti factori. De exemplu, Tabelul 4 detaliaza cifrele de afeceri ale spitalelor crestine din America, cele catolice fiind in top, cu 108 de miliarde de dolari anual, urmate de cele baptiste, cu 16 miliarde de dolari, si spitalele altor denominatii religioase. Cifra de afaceri a spitalelor crestine mentionate in Tabelul 4 e estimata la $161 de miliarde de dolari. Tabelul 5 arata venitul anual al bisericilor americane – $83 de miliarde de dolari. La asta se adauga cifra de afaceri a sutelor de universitati si colegii crestine americane, a scolilor si liceelor  crestine private, etc. Iar Tabelul 12 da o lista a principalelor firme crestine americane, pe larg definite ca fiind “companies with religious roots”, adica companii fondate de persoane care explicit se identifica ca fiind crestine.

Contributia caritabila a crestinilor americani

Discutam nu doar valoare imensa a economiei crestine americane ci si contributile ei caritabile. Conform Studiului Grim, crestinii americani finanteaza 130.000 de programe de reabilitare a persoanelor dependente de alcool si droguri; 94.000 de programe de reabilitare a veteranilor de razboi si de sprijin a militarilor care se intorc de pe front si a familiilor lor; 26.000 de programe de prevenire a bolilor venerice, inclusiv SIDA, cit si de sprijin a persoanelor suferinde de boli transmisibile; 121.000 de programe de pregatire a somerilor pentru reintegrarea lor in piata muncii, inclusiv cursuri de specializare.

In asamblu, firmele, intreprinderile si organizatiile religioase ale Americii creaza milioane de locuri de munca si pun painea pe masa la milioane de familii. Dar pe linga asta, anual crestinii americani cheltuie 13 miliarde de dolari ajutind oamenii din Lumea a Treia. Cum? Finantind orfelinate, clinici, ingrijind femeile insarcinate, echipe medicale, prevenirea avortului, scoli, misiuni caritabile, etc. Pentru a intelege magnitudinea acestei sume mentionam ca anual ONU cheltuie aproximativ 30 de miliarde de dolari la nivel mondial, adica aproximativ 4 dolari de persoana. Crestinii americani singuri contribuie aproape 2 dolari de persoana. Gratie lor, propaganda si programele antifamilie, antiviata, seculariste, anticrestine, antireligie, antitraditie si antiumane a legiunilor de angajati ai ONU este contracarata. Fara ei, practic vorbind, nu ar fi nimeni in lume care sa se opuna acestui tavalug distrugator de valori care a devenit ONU. 

Relevanta comentariului de astazi

Relevanta comentariului de astazi e evidenta din mai multe puncte de vedere, inclusiv pentru noi, romanii. Ce fac crestinii americani fac si multi crestini din Romania. Contributia lor la economia si bunastarea morala a Romaniei este imensa, subapreciata, ignorata, neluata in seama, ba uneori chiar luata in deridere de elita intelectuala ori atee a Romaniei, dar mai ales a Uniunii Europene. Despre asta spunem mai multe mai jos.

Ce-i face pe crestinii americani atit de vibranti din punct de vedere economic? Convingerile religioase. Traditia crestina ancorata in Sfintele Scripturi care indeamna crestinii sa munceasca cu harnicie, sa evite lenevia (“cine nu munceste nici sa nu manince” – cum zice Apostolul Pavel), sa fie cinstiti in afaceri, integri, sa nu insele, sa economisesca si sa investeasca, sa-si tina cuvintul dat, sa-si gandeasca bine prioritatile vietii, sa nu risipeasca, sa fie perseverenti, si sa cinsteasca pe Dumnezeu, Biserica si pe semeni din venitul lor. Au stiut totdeauna sa nu fie nepasatori fata de saraci ori fata de cei care din diverse motive nu au putut munci, ori au avut nevoie de ajutor sa se puna din nou pe picioare. Asta a fost pentru ei, cheia succesului.

La fel si pentru europenii care au pus temeliile succesului eonomic european. Secularismul, insa, a subminat etica crestina a muncii, amagind oamenii ca bunastarea materiala se poate dobindi si fara munca, ori cu munca mai putina, ca munca nu e esentiala in dobindirea unui nivel de trai mai ridicat,  ori luind in deridere etica crestina a muncii. Secularismul a copiat, si inca imiteaza, perspectiva crestina a vietii economice. Daca in trecut institutiile religioase ajutau saracii, azi o face statul secular. Institutile religioase au fost primele care au fondat societati de ajutorare a saracilor, orfanilor, vaduvelor, universitati, scoli si spitale. Breslele si sindicatele au fost si ele fondate pe principii crestine. Astazi, insa, statul secular modern imita practica milenara a bisericilor, dar cu o aroganta de neimaginat si prin constrangere. Daca in trecut institutile religioase ajutau saracii din contributiile benevole ale celor instariti, statul secular o face astazi prin extorsiune legala, adica din taxele si impozitele obligatorii care tind sa creaca de la an la an.

Comentariul de astazi e important si din perspectiva asaltului “minoritatilor sexuale” importiva crestinilor. Ele pretind sa cheltuie miliarde de dolari, ademenind astfel companiile sa le sprijine doleantele si obiectivele politice. Contributia asa numitei comunitati LGBT la economia globala e infima in comparatie cu cea a crestinilor. Si totusi, lor li se acorda mai multa atentie decit crestinilor harnici si responsabili care dau societatii mai mult decit primesc inapoi. Alarmant, in vara lui 2015, liderii miscarii homosexuale americane s-au strans la San Francisco pentru a strategiza urmatoarea faza a asaltului lor impotriva crestinilor si bisericilor. Unul din obiectivele enuntate cu acel prilej a fost eliminarea scutirii de taxe a organizatiilor non-profit religioase, cit si a bisericilor. Pina in prezent nici un politician nu i-a luat in serios, dar asta nu inseamna ca nu vor fi luati in serios in viitor. 

Si acum despre Romania

In Romania exista o clasa de mijoc imensa, crestina, responsabila, cinstita, morala. Ea constituie o majoritate clara a natiunii romane. E formata din milioane de barbati si femei cu adinci convingeri religioase. Oameni care aduc pe lume copii. Investesc in ei si in educatia lor. Ii educa sa fie tematori de Dumnezeu, respectuosi fata de semeni, fata de Biserica, fata de autoritati. Ii invata sa devina cetateni responsabili ai tarii si sa devina viitorul de incredere al tarii. Acesti oameni au firme ori isi formeaza firme. Isi castiga painea cinstit. Isi platesc taxele. Nu insala la afaceri, muncesc din zori pina noaptea si cauta binele cetatii. Dar sunt instrainati si ambivalenti fata de politica si politicieni si nu se pot identifca valoric cu cei care le conduc tara. Sunt majoritatea silentioasa a tarii. Ignorati, subapreciati ori chiar desconsiderati. Neimplicati in viata politica a tarii.

Contributia lor la economia Romaniei este imensa, dar nici cunoscuta, nici apreciata. Un studiu similar cu al Studiului Grim ar fi necesar si in Romania. E timpul ca aceste milioane de cetateni onesti si drepti sa fie apreciati pentru contributia lor. E timpul sa isi ceara locul la masa rotunda care decide soarta tarii. Sa-si facau auzita vocea. Sa devina stapini in tara lor.

Crestinilor le spunem sa nu le fie rusine de identitatea lor crestina. Dimpotriva. E vremea sa-si ridice fruntea. Secularismul, politica secluarizanta a statului postmodern si structurile suprastatale ii batjocoresc si i-a batjocorit de mult timp. Le ignora contributia extrem de valoroasa la binele cetatii. Dar faptele lor stralucesc mai tare ca soarele la amiaza. Daca statul secular nu le recunoaste ori apreciaza, Dumnezeu le stie si le ia in seama. Crestinii sunt, chiar si in aceste vremuri grele, si in pofida lor, lumina lumii, o cetate tare asezata pe un munte inalt. Studiul Grim o dovedeste. Sunt nadejdea lumii in care traim. Poata, chiar, ultima ei speranta. 

AFR va recomanda: Va oferim un comentariu al Studiului Grim: https://www.washingtonpost.com/news/acts-of-faith/wp/2016/09/14/study-religion-contributes-more-to-the-u-s-economy-than-facebook-google-and-apple-combined/?postshare=81473877368525&tid=ss_tw 

ANUNT – PATRUZECI DE ZILE PENTRU VIATA

„Adevărat zic vouă, întrucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut.” (Matei 25,40)

 Cluj-Napoca: cea mai mare mișcare pro-viață din lume se află la a treia ediție

 Misionarii vieții invadează Clujul, atenționează unul dintre mesajele colorate pe care trecătorii le pot citi astăzi, pe strada Clinicilor din Cluj-Napoca. Prima zi de veghe pentru încetarea avorturilor a început, în fața Clinicii de Ginecologie I, cu 18 suflete unite în rugăciune și hotărâte să lupte pentru viață. Chiar înainte de ora deschiderii, tinerii au împânzit trotuarul cu mesaje pro-viață, pentru ca acțiunea lor să fie și mai vizibilă. Pancarte noi și-au făcut apariția dis-de-dimineață: „Femeile au nevoie de ajutor, nu de avort”, „Merit să lupți pentru mine”, „Paternitatea începe la concepție”. În zorii zilei, a fost rostită prima rugăciune, iar cele 480 de ore de veghe care se vor desfășura aici au început.

Începând de azi, 28 septembrie, și până în data de 6 noiembrie, clujenii aparținând tuturor denominațiunilor creștine se vor ruga zi de zi, în acest loc, pentru încetarea avorturilor în orașul lor. Campania 40 de zile pentru viață se află deja la a treia ediție în Cluj-Napoca. Experiența primelor două ediții le-a dovedit cât de mare este puterea lui Dumnezeu: aceste campanii au reprezentat o ocazie excelentă de a sensibiliza publicul în legătură cu problema avortului și de a lua măsuri concrete pentru ajutorarea mamelor aflate în situații de criză de sarcină.

Trei piloni stau la baza acestei mișcări pro-viață care, începând cu anul 2007, a dus la salvarea a peste 11.700 de suflete: postul și rugăciunea, veghea pașnică și mobilizarea comunității. Prezența fizică a creștinilor în stradă, în orele de veghe, este o mărturie puternică și un prilej de evanghelizare. Prin semnarea unei declarații de pace, ei se obligă să acționeze în orice circumstanțe ca adevărați ambasadori ai lui Cristos, iar prin mesajele pe care le promovează, ei devin misionari ai vieții și ai adevărului.

Voluntarii campaniei luptă pentru ca demnitatea vieții să fie respectată, din momentul concepției și până în momentul morții naturale. Dar, mai mult decât atât, prezența lor în stradă transmite un mesaj de speranță: femeile însărcinate pot beneficia de ajutor. Există, astfel, moduri concrete în care clujenii se angajează să ajute mamele aflate în criză de sarcină, iar această nouă ediție a campaniei vrea să încurajeze cât mai multe comunități creștine să își deschidă porțile și inimile pentru a ajuta aceste mame. Avortul nu este o soluție, iar sarcina nu este niciodată o rușine, fiindcă fiecare viață este un dar de la Dumnezeu, un dar unic și irepetabil. Creștinii clujeni stau în stradă zilnic pentru a apăra acest adevăr. Li se alătură alte 363 de orașe din lume și 3 orașe din România – București, Gherla și Năsăud – în lupta pentru viață. Cei care se află în alte zone ale țării sunt invitați să li se alăture în post și rugăciune, pentru aceste zile de pocăință și har.