Se va oficializa statutul de COLONIE a capitalului strain al României? Contra-reactie puternica a companiilor straine, bancilor si …sindicatelor fata de „ORDONANTA LACOMIEI”/ Banca Centrala Europeana analizeaza, la randu-i, masura guvernului român

Romania Libera/ Ilie Serbanescu

Uimitoare măsuri după trei decenii

2018 – deh, an centenar – s-a încheiat cu uimitoare măsuri adoptate de guvernarea în exercițiu.

Uimitoare, pentru că sunt printre puținele măsuri pro-România din perioada care s-a scurs de la evenimentele din 1989 și oricum singurele în mod net cu acest caracter de la revenirea la guvernare a PSD în 2012. Să fie clar: au mai existat, în ambele perioade menționate, măsuri cu o asemenea alură, dar toate au avut o tentă defensivă. Așa a fost cazul genialei măsuri luate de președintele Iliescu de a transfera, contra costuri derizorii, apartamentele construite pe vremea lui Ceaușescu locatarilor acestora, ceea ce, în perspectiva teribilelor scumpiri impuse de capitalul străin utilităților publice preluate, a permis românilor, pentru vreo 20-25 de ani, să trăiască mai puțin rău decât le permiteau salariile lor, cele mai mici din Europa, prin transformarea lor în proprietari și menținerea scăzută a impozitelor pe proprietățile locative. Așa a fost și cazul majorărilor de salarii (în sectorul de stat și pe ansamblu prin salariul minim), decise de guvernările PSD pe vremea lui Dragnea, dar făcute comestibile pentru capitalul străin, care între timp preluase cu totul România, prin costisitoare și complet nejustificate cadouri acordate acestuia (relaxări fiscale și mutarea contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului). Ultimele măsuri însă vizea­ză direct și fără nuanțări țintele urmărite.

Companiile vizate și, bineînțeles, menestrelii lor s-au repezit să pună flașneta dogită că noile măsuri sunt îndreptate împotriva capitalului străin și să-l răstignească – a nu știu câta oară! – pe Dragnea pentru o asemenea „lèse-majesté”. Inexact! Vizat nu este capitalul străin, ci abuzul de monopol. Este cumva afectat capitalul străin atotdominant în domenii de forță precum construcțiile auto, componente auto, IT, retail sau consultanță? Nu! Se poate lesne observa că este vorba doar de domenii unde nu există concurență și unde reglementarea trebuie să oprească abuzul de poziție dominantă care poate rezulta tocmai din absența concurenței și utilizarea monopolului deținut în fața unor consumatori fără opțiuni. Că onor capitalul străin a ales să preia cu prioritate aceste domenii și să apeleze mai mult decât deșucheat la abuzul pe care îl permite tocmai monopolul din respectivele domenii nu sunt de vină nici România, nici Dragnea! „Vinovatul de serviciu” Dragnea este într-adevăr de vină, dar nu pentru că a inițiat și adoptat aceste măsuri, ci pentru că nu le-a luat mai demult!

Privind retrospectiv, capitalul străin a forțat, de la începutul începuturilor, preluarea acestor domenii, tocmai pentru a putea abuza, în interes propriu, de monopolul care exista în respectivele domenii. Preluarea resurselor de petrol și gaze a fost condiționalitate în admiterea în UE, preluarea distribuțiilor de energie a condiționat acordarea statutului de economie de piață funcțională, iar de preluarea sistemului bancar a depins accesul României pe piețele financiare. De altfel, să nu ne mai ascundem după deget: preluarea de către capitalul străin a acestor sectoare, ceea ce echivalează cu controlul asupra rulajului banului în economie, înseamnă transformarea unei țări într-o colonie, ceea ce s-a vizat de fapt și s-a realizat în cazul României! Este posibil ca băncile străine din România – căci cele românești nici nu prea sunt! – să realizeze profituri de câteva ori mai mari decât aceleași bănci la ele acasă în condițiile în care aici au relații cu clienți mult mai săraci decât în țările de origine? Este posibil: prin abuz de monopol, compensând depozitele cu dobânzi derizorii și impunând dobânzi exorbitante la credite. Este posibil, dar inadmisibil! Este posibil ca statul român să nu încaseze măcar ceva cât de cât de pe urma găzduirii unor giganți telecom care fac aici profituri uriașe și constante? Este posibil, dar inadmisibil! Este posibil ca românii să nu se aleagă mai cu nimic de pe urma gazelor naturale cu care i-a blagoslovit Dumnezeu, peste jumătate din ei continuând să se încălzească cu lemne, în timp ce se pregătesc conducte pentru exportarea acestor gaze, nemaivorbind de sumele derizorii pe care le încasează statul român ca redevențe? Este posibil prin abuz de monopol. Dar este inadmisibil! Este posibil ca, după preluarea monopolului din distribuțiile de energie și în general din utilități publice de către companii străine, prețurile atât la gaze, cât și la electricitate sau apă să se fi dublat sau chiar triplat, în timp ce serviciile s-au înrăutățit, și nu îmbunătățit, iar branșamentele, trecute în regim privat, să fi devenit prohibitive prin tarifele impuse? România se află în frunte la întreruperile de curent electric în UE, ca și la accidentele în alimentarea cu gaze naturale. Este posibil prin abuz de monopol, respectiv prin impunerea unor prețuri mărite, fără îmbunătățirea serviciilor, niciuna din companiile străine preluatoare de utilități nefăcând măcar investițiile de întreținere la care se angajase cu prilejul privatizării! Este posibil după cum se vede, dar este inadmisibil!

Că va urma o urgie asupra românilor, declanșată de mult stimatul și iubitul capital străin, asta este sigur. Colonialismul nu tolerează ieșiri din front. Motivația replicii nu va fi cumva faptul în sine că măsurile îi vor afecta profiturile obținute! Ci obligația pe care și-o arogă de a penaliza crunt îndrăzneala sclavului de a ridica mâna împotriva stăpânului! Amenințările că-și ia catrafusele și pleacă sunt povești pentru fraieri! N-ar fi rău, că așa am mai respira și noi ușurați, dar dulăii nu pleacă de la măcelărie! Lamentările că măsurile introduc haos și incertitudini în piață sunt baliverne! În care piață? Ce, asta-i piață?! „Piața” telecom este guvernată de trei jucători mari și lați! „Piața” distribuției de gaze de doi mari și lați! „Piața” distribuției de energie electrică de trei-patru mari și lați! „Piața” distribuției de carburanți de patru mari și lați! „Piața” bancară de câteva grupuri mari și late, mai înfrățite între ele decât gemenii! Vai, am uitat să precizăm că în toate cazurile – de la companii telecom și distribuțiile de gaze și electricitate la benzinari și bănci – este vorba de jucători străini!

Încercarea de recuperare a efectelor măsurilor pe sea­ma consumatorilor – căci asta va fi replica! – este de natură să genereze capitalului străin în ansamblu din România dureri de cap pe care le au până și cei mai versați stăpâni de sclavi. Capitalul străin a ajuns în România nu numai la o matrice colonială de exploatare a țării, dar și la o anumită optimizare a acestei matrice, respectiv la o maximizare a profiturilor cu cheltuieli de lucru și investiționale minime! Măsurile adoptate de coaliția PSD-ALDE strică ploile, în sensul că ori capitalul străin se mulțumește cu mai puțin ori trebuie să acutizeze exploatarea directă a oamenilor de rând pentru a menține aceeași rată de optimizare a matricei coloniale. Și aceasta pune problema abandonării măștii de țară suverană a României și oficializarea statutului ei de colonie.

Oficializarea statutului de ­colonie al României devine presantă ­pentru capitalul străin

În ciuda caracterului lor excepțional – atât prin conținut, cât și prin unicitatea promovării lor într-o țară care s-a remarcat, din păcate, doar printr-o obediență frizând ridicolul –, măsurile antiabuz de monopol adoptate de coaliția PSD-ALDE au șanse mici de reușită.

Asta pentru că ating capitalul străin, deoarece acesta, și nu altcineva, s-a așezat, prin presiuni și impuneri de condiții, în fotoliul domeniilor care oferă posibilități de abuz de monopol și îl practică jenant de la instalare, dovedind că tocmai de aceea a vizat de la început domeniile cu pricina. Capitalul străin va replica! Nu este un termen prea potrivit. De fapt, se va răzbuna, în virtutea obligației colonialiste pe care și-o asumă de a-i pedepsi pe cei ce îndrăznesc să nu-i cânte osanale. Lupta este complet inegală: de o parte, guvernul, cât l-o ține Dumnezeu, fără nicio putere efectivă, de cealaltă parte capitalul străin, care a preluat sub control toate punctele și pârghiile strategice din economie, transformând România într-o colonie și tratând-o ca atare. Guvernul nu va avea să lupte doar cu vizatele companii din domeniile unde se practică la greu abuzul de monopol, ci cu toată floarea cea vestită a întregului Apus.

Căci, după ce a preluat cele trei domenii monopoliste (resursele naturale, distribuțiile de energie și băncile), restul economiei s-a prăbușit ca popicele la picioarele sale. Iar acum, de fapt, deține tot! Guvernul care va alege să se lupte va trebui s-o facă cu întregul moloh al capitalului străin, care este neunitar doar când este vorba de interesele disjuncte ale componentelor sale, dar care este coeziv când este vorba de a pune cu botul pe labe vreo colonie recalcitrantă.

Dacă-l vor ține baierele și nu va da înapoi, guvernul va trebui inevitabil să extindă aria luptei, ceea ce-l va pune în conflict cu întreg capitalul străin din România, mai ales că nedreptățile comise de acesta din urmă în România sunt incalificabile, iar unele din ele le întrec chiar și pe cele de abuz de monopol, singurele vizate deocamdată.

În mod obiectiv, nu vor putea fi trecute cu vederea, de pildă, externalizările de profituri fără fiscalizare, desfășurarea de activități cu pierderi false și altele asemenea, care constituie grosul furtului (căci trebuie să-i spunem pe nume!) pe care-l derulează capitalul străin în România! Și despre care doar se vorbește până acum, niciun fel de măsuri de contracarare nefiind luate.

Nu este greu de a identifica replica – de fapt, mai bine spus răzbunarea – capitalului străin. Acesta n-are ce face economiei cu capital românesc, pe care s-ar putea crede că ar viza-o înainte de toate, pur și simplu pentru că a distrus-o deja de mult. Nu o vor mai finanța băncile străine care fac jocurile în România?! Și așa n-o finanțează, iar cu doar cele 8 procente cu cât contribuie la finanțarea ei se poate foarte bine și fără! Iar de va limita extracția de gaze offshore (ca replică la plafonarea tarifelor de vânzare), prin amânarea investițiilor în exploatare, nimic altceva nu poate fi mai minunat!

Și așa România nu se alege mai cu nimic din gazele lăsate de Dumnezeu românilor, încât ar fi o blagoslovire ca zăcămintele să rămână cât mai intacte în așteptarea tot de la Dumnezeu a unor vremuri mai bune! Și atunci capitalul străin își va vărsa paraponul pe populație prin forțarea unor tarife mai mari la tot ceea ce ajunge la aceasta fără ca guvernul să poată face ceva, respectiv prețurile la carburanți (fixate de cele patru companii cu poziții dominante pe piață, toate străine), tarifele în telecomunicații (unde nici nu poate fi considerat că există vreo piață, în măsura în care totul este dirijat de trei jucători, bineînțeles toți străini), dobânzile la depozite (integral la cheremul cartelului băncilor străine), ca și dobânzile la credite.

În acest ultim domeniu, să fie clar: ­ROBOR-ului vizat de măsurile punitive ale guvernului nu-i pot fi imputate nici în proporție de 20% dobânzile aiuritoare cu care dau credite băncile străine din România, grosul reprezentându-l penalitatea de „risc de țară”.

Inacceptabilitatea impunerii unei asemenea penalități la credite date intern de către bănci care sunt înscrise juridic tot intern în România nu este taxată de noile măsuri și de altfel înlăturarea acesteia nici nu poate fi treaba guvernului, ci cade în responsabilitatea guvernatorului BNR, care ar trebui s-o combată pur și simplu prin retragerea autorizației de funcționare a băncilor care practică o asemenea anomalie.

Presiunile directe în creștere ale capitalului străin asupra populației îi vor determina, poate, în sfârșit, pe români să conștientizeze de unde vine jaful resurselor țării. Dar mai important va fi altceva. Intrarea fără echivoc în coliziune a măsurilor adoptate de guvernarea română cu politicile pretinse de capitalul străin și acțiunile în clar ale acestuia va aduce în mod obiectiv în atenția publică marea problemă a României actuale: contradicția dintre statutul ei oficial de țară suverană, membră a NATO și UE, și statutul ei real de colonie, fără economie națională, fără decizie națională, fără identitate națională.

Din motive nedeclarate, dar perfect identificabile, capitalul străin, care a preluat controlul proprietăților și pârghiilor strategice din România și deci decizia, evită să preia, după cum s-ar cuveni, și administrarea țării, la care îi dau dreptul ­proprietățile și deciziile deținute. Îl costă nu doar mai ieftin lăsând administrarea în seama românilor, dar mai ales în acest fel nu-și ­asumă vreo responsabilitate, putându-i face pe români vinovați de toate relele din lume. De aici haosul existent!

Nu poate fi condusă o mașină de cel care nu se află la ­volan, ba este chiar înghesuit în portbagaj! Preluarea administrării țării de către stăpânul străin care deține proprietatea și decizia ­ne-ar scuti de mascarada alegerilor, a înfruntărilor între partide politice și între instituțiile țării (guverne, președinții, parlamente și curți constituționale). O colonie este condusă de un guvernator străin. Și cu asta, basta! N-ar fi frumos și onorant, ar fi însă mai onest și poate chiar mai bine. Am scăpa de jocul de glezne al unui Dragnea și de crizele de autoritate comandate extern ale unui Iohannis.

Stăpânul străin ne-ar jecmăni desigur în continuare, dar mai cu responsabilitate. În condițiile unor politici pro-românești ale unor guvernări oficial românești, stăpânului extern îi va fi mereu mai dificil să mențină în viață minciuna existentă acum și să nu recunoască faptul de netăgăduit că România este o colonie. Recentele măsuri antiabuz de monopol obligă, de fapt, capitalul străin să oficializeze statutul de colonie al României pentru a-și putea continua cel puțin la ratele de până acum exploatarea colonială în România.

Adevărul, oricât de crunt, este oricum mai bun decât ­minciuna. Va mai rămâne însă o ­problemă: colonia cui? Câțiva corifei sunt ­gata, dar nu prea se înțeleg între ei! Doamne, ce ­vremuri vin!

• Cotidianul:

Efectele OUG 114: Engie amenință clienții că majorează tarifele

Compania Engie România, fosta GDF Suez, controlată de grupul francez omonim, unul dintre cei doi mari distribuitori și furnizori de gaze naturale din țară dar și furnizor de energie electrică, își anunță clienții de pe piața liberă că ia în calcul majorarea tarifelor la gaze și electricitate ca urmare a intrării în vigoare a OUG 114, zisă și a lăcomiei. (…)

Ziua când s-au înfuriat bancherii

Banca Transilvania, cu capital românesc, a anunțat că va sista investițiile, BCR ia în calcul aceeași măsură, CEC Bank caută soluții disperate iar șeful bancherilor anunță că deja s-a declanșat furtuna perfectă. Toate aceste reacții au venit pe parcursul unei singure zile de la bancheri după ce Guvernul a introdus taxa de 2% pe activele financiare prin Ordonanța de Urgență a lăcomiei. (…)

Primele modificări la Ordonanța lăcomiei

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat la Târgu-Jiu că este luată în calcul eliminarea taxei de 2% din cifra de afaceri pentru companiile care produc energie pe bază de cărbune, taxă care a fost introdusă de Ordonanța lăcomiei. „Ne vom strădui sa eliminăm taxa de 2% din cifra de afaceri pentru companiile care produc energie pe bază de cărbune”, a spus Anton. Acesta a spus că este justificată eliminarea taxei în condițiile în care Complexul Energetic Oltenia este obligată să plătească certificate de dioxid de carbon, care sunt foarte scumpe, și care reprezintă 40% din costul de producție al energiei pe bază de cărbune. Ordonanța de Urgență aprobată de Guvern, exact înainte de sărbători, privind supra-taxarea mediului de afaceri, prevede, printre altele, o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, care se aplică pe ceea ce au realizat în 2018. (…)

ALERTĂ: Cad grupurile energetice. România importă masiv curent

Greva minerilor din Oltenia a lăsat fără cărbuni cea de-a doua termocentrală din sistemul energetic național, Rovinari, iar azi noapte unul dintre cele trei blocuri a fost închis, conform unui document public al Transelectrica. Documentul arată că „TA 6” (TA – Turbină Abur – n. r.) a fost oprită „Acc.” (accidental – n. r.) din „lipsă cărbune”. Unitatea respectivă va rămâne închisă până pe 20 ianuarie, orele 23,59. UPDATE Managerul Complexului Energetic Oltenia, Sorin Boza, a confirmat, joi dimineață, că un grup al Termocentralei Rovinari a fost închis. „Dacă nu va reluată livrarea cu cărbune, și celelalte două grupuri ar putea fi închise”, a spus Boza. Reprezentanții CEO au anunțat că paguba pentru o zi în care nu funcționează grupurile energetice ar fi de aproximativ 15 milioane de lei. Tot la miezul nopții a fost oprită pentru o zi și producția unei unități a centralei pe gaze de la Iernut, de 200 MW. Motivul invocat: “starea termica a cazanelor nu permite alimentarea cu apa în vederea pornirii”. (…)

SPERIETOARE a BNR sau adevărul?

• ActiveNews: Senatorul Daniel Zamfir continuă cruciada cu băncile: „Indicele ROBOR, la care sunt calculate ratele românilor care au credite în lei, este aranjat, trucat printr-o înțelegere între băncile comerciale, cu știința BNR”. Reacția Băncii Naționale

Parlamentarul ALDE, Daniel Zamfir, susține că indicele ROBOR este trucat cu știința BNR și vrea să îl cheme la audieri pe Mugur Isărescu. În replică, purtătorul de cuvânt al BNR respinge acuzațiile, afirmând că este vorba de un lung șir de confuzii, greșeli și rele interpretări. Senatorul ALDE Daniel Zamfir susține că indicele ROBOR este „trucat” printr-o înțelegere între băncile comerciale și cu implicarea BNR și anunță că guvernatorul Băncii Naționale și șeful Consiliului Concureței vor fi chemați la audieri la Comisia economică din Senat începând din 29 ianuarie. (…)

• Profit.ro: 

DOCUMENTE Războiul pe mega-OUG-ul “anti-lăcomie” va fi tranșat în Parlament. Prevederile susceptibile să încalce Constituția, legislația UE sau pe cea națională

Patronatele din industria energetică, bancară, telecom, a pensiilor private sau a jocurilor de noroc, dar și alte organizații reprezentative, cum ar fi sindicatele din diverse ramuri ale sectorului public, vor avea ocazia, odată cu reluarea activității Parlamentului pe 1 februarie, să își exprime direct către parlamentari punctele de vedere asupra recentului OUG cu măsuri fiscal-bugetare publicat în Monitorul Oficial pe 29 decembrie 2018 și să încerce să obțină modificarea sa prin legea de aprobare a Ordonanței, al cărei proiect a fost depus de Executiv la Senat pe 28 decembrie, la o săptămână după adoptarea OUG în ședință de Guvern.

Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora. (…)

Reprezentanții patronatelor și sindicatelor s-au exprimat deja împotriva OUG, prin avizul consultativ negativ acordat de Consiliul Economic și Social (CES). Noii reprezentanți ai societății civile în Consiliu, numiți în octombrie de premierul Dăncilă, printr-o mișcare-surpriză care a atras protestele celor revocați, s-au abținut de la vot. (…)

Fun fact: BNR poate anula taxa pe lăcomie

Banca Centrală Europeană analizează „taxa pe lăcomie”