PRETURI CA IN EUROPA, SALARII CA IN ROMÂNIA. Avem printre cele mai mari preţuri la mâncare şi haine din toată Uniunea Europeană (Video)/ MITUL ASISTATILOR SOCIAL – DEMOLAT DE STATISTICA/ Companiile franceze si germane IMPOTRIVA SALARIULUI MINIM. Printre motive, o minciuna: lipsa de productivitate/ ROMÂNIA – CEA MAI PROFTABILA TARA PENTRU INVESTITORI

20-11-2018 8 minute Sublinieri

Paradox românesc. În România sunt printre cele mai mari preţuri la mâncare şi haine din toată Uniunea Europeană, deşi puterea de cumpărare a oamenilor este printre cele mai mici. Concluzia apare într-un raport al Consiliului Concurenţei, lansat miercuri. 

Există cazuri în care consumatorii români au ajuns să plătească prețuri similare sau chiar mai mari la anumite produse față de alți consumatori europeni.

Prețuri pentru România raportate la media europeană:

Lactate: sunt cu 0,8%  mai ieftine

Ouă: cu 0,8% mai ieftine

Aparate de uz casnic: cu 8,5% mai ieftine

Încălţăminte: cu 3,2% mai ieftină

Cele mai importante scumpiri în România , în 2017 s-au înregistrat la ouă, produse lactate și unt.

Ouă: +12,6%

Produse lactate: +5,1%

Unt: + 19,9%

România are în prezent cel mai mic număr de beneficiari de alocaţie pentru susţinerea familiei din 2011 încoace, anul din care e vigoare legea în baza căreia se acordă acest beneficiu social oamenilor săraci. Avem un record pozitiv şi în privinţa numărului de oameni care iau ajutor social: suntem la cel mai mic nivel al acestui indicator din anul 2013 încoace, rezultă dintr-o statistică realizată de Economica.net pe baza datelor primite de la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială care plăteşte aceste beneficii. Mai mult, sub 10% din banii plătiţi de stat pe asistenţă socială se duc pe ajutoarele şi alocaţiile acordate oamenilor săraci, reiese dintr-o comparaţie Economica.net.

Beneficiile sociale acordate de stat oamenilor săraci sunt alocaţia pentru susținerea familiei, ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoarele de urgenţă şi cele pentru încălzirea locuinţei. În primul semestru din 2018, Ministerul Muncii a plătit oamenilor care au încasat aceste beneficii, în total, circa 643 milioane lei, rezultă din calculele Economica.net, făcute pe baza datelor Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Suma include şi plăţile făcute de stat pentru contribuţia la sănătate a persoanelor cu ajutor social, şi pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor acestora.

Suma achitată de Ministerul Muncii pentru beneficiile acordate persoanelor sărace în primul semestru din 2018 are o pondere nesemnificativă, de sub 10%, în suma totală plătită de ministerul de resort pentru beneficiile de asistenţă socială finanţate în prima jumătate a acestui an. Detalii, în graficul de mai jos.

Distribuţia sumelor plătite de Ministerul Muncii pe asistenţa socială în primul semestru din 2018

 

Care sunt priorităţile statului

Economica a arătat mai sus că statul a plătit oamenilor săraci beneficii de asistenţă socială de peste 643 de milioane de lei în primul semestru din 2018.

Spre comparaţie, o analiză exclusivă a Economica.net arată că pensiile speciale au costat bugetul de stat 3,86 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2018.

Comparând aceste date aflăm că în primul semestru din acest an statul a plătit de peste şase ori mai mulţi bani unor caste care însumează circa 148.000 de pensionari speciali decât a plătit pe ajutoarele şi alocaţiile acordate oamenilor săraci. 

Economica.net a analizat dinamica principalelor beneficii sociale acordate oamenilor săraci – alocaţie de susţinerea familiei şi ajutor social – din 2011 încoace. Iată ce am găsit:

Numărul beneficiarilor de alocaţie pentru susţinerea familiei, oferită de stat familiilor sărace care au copii, a ajuns la cel mai mic nivel de la intrarea în vigoare a legii în baza căreia se acordă, rezultă dintr-o statistică realizată de Economica.net pe baza datelor care ne-au fost comunicate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

În medie, circa 226.000 de familii au încasat lunar, în cursul acestui an, alocaţie pentru susţinerea familiei. Acesta este cel mai mic nivel al acestui indicator din 2011 încoace, anul în care statul a început să acorde acest beneficiu de asistenţă socială, reiese din datele oficiale ale ANPIS, analizate de Economica.net.

Numărul beneficiarilor de alocaţie pentru susţinerea familiei a scăzut în ultimii şapte ani, cu toată că statul a crescut pragul maxim al venitului net mediu lunar per membru de familie, în funcţie de care decide cine primeşte acest beneficiu şi, mai mult, a majorat valoarea alocaţiei.

Mai precis, din 2011 până la 30 iunie 2013, au fost eligibile să primească această alocaţie familiile care au avut venituri nete medii lunare pe membru de familie de cel mult 370 de lei. Ulterior, statul a crescut cu peste 40% valoarea pragului maxim al venitului net mediu lunar pe membru de familie, funcţie de care decide cine are dreptul la acest beneficiu social. Drept care, începând din 1 iulie 2013 şi până în prezent, se califică pentru a obţine această alocaţie familiile ale căror venituri nete medii lunare pe membru de familie sunt de maximum 530 de lei inclusiv. […]/ integral pe economica.net.

Reprezentanții companiilor franceze și germane prezente în România nu sunt de acord cu creșterea salariului minim pe economie, măsură decisă de Guvern, pentru că, spun aceștia, vor afecta pe termen scurt investițiile în țara noastră. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) atrage atenția că modificările salariului minim în forma anunțată de guvern pot  afecta întreaga economie a țării, prin creșterea costurilor cu forța de muncă, reflectată într-un final în majorarea prețurilor. Aceste modificări, anunțate într-un orizont de timp foarte scurt, impactează predictibilitatea și stabilitatea fiscală. De asemenea, afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales mici și mijlocii de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârșitul anului anterior. Ne referim aici nu numai la majorările de salarii minime, ci la întreaga grilă de salarizare, care trebuie să  fie ajustată în noile condiții, fără a fi corelată cu productivitatea muncii. Poziția CCIFER vine după cea a Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), conform căreia unele societăți germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – își vor reduce anumite activități sau pe viitor vor renunța complet la ele.

Salariul minim brut va fi diferențiat în funcție de studii și vechime, românii cu studii superioare și o vechime mai mare în muncă urmând să primească mai mulți bani. Ulterior, Executivul va emite o Hotărâre de Guvern pentru a crește salariul minim de la 1 decembrie 2018, ce va fi valabil și pentru 2019. Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență prin care modifică Codul Muncii și introduce definiția de salariu minim diferențiat. OUG nu conține sume. După publicarea OUG în Monitorul Oficial, în baza acestei ordonanțe se va da o Hotărâre de guvern în care să fie menționate sumele. „Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii – Legea nr. 53/2003, și Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor și al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern se va putea stabili nivelul salariului minim diferențiat pentru anumite categorii de salariați: pentru salariații care sunt încadrați pe studii superioare, precum și pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel”, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii. Salariul minim pe economie va fi majorat de la 1 decembrie 2018 și va fi diferențiat în funcție de studii. „În Codul Muncii, la ora actuală, se vorbește de salariul minim, dar nu se vorbește de salariul minim diferențiat între cei fără studii superioare și cei cu studii superioare și atunci primul pas pe care trebuie să îl facem este să modificăm Codul Muncii. După ce va fi modificat acest Cod al Muncii, va trebui să venim cu o Hotărâre de Guvern. De la 1 ianuarie ar urmă să fie salariul minim pe economie 2.080 de lei, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei și pentru cei care au minim 15 ani vechime la fel, 2.350 de lei”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii. În ceea ce privește vechimea de 15 ani, oficialul guvernului a precizat că este vorba despre 15 ani de vechime în muncă „în general”, indiferent de locul de muncă, indiferent dacă a existat șomaj în această perioada sau concediu de maternitate.

„În termeni de productivitate, România este la finalul listei printre țările din Uniunea Europeană. Rata de productivitate ajustată în funcție de salariu în România a scăzut în majoritatea sectoarelor, tocmai datorită creșterilor salariale disproporționate. Efectele acestei majorări vor fi resimțite pe termen lung prin scăderea atractivității țării noastre pentru investitorii străini, prin creșterea costurilor cu forța de muncă. O altă problemă este dată de stabilirea salariului minim în funcție de vechimea în muncă, care va crea o birocrație excesivă  și va reprezenta un alt argument în defavoarea performanței”, susțin reprezentanții CCIFER. Potrivit acestora, stimulentele financiare acordate salariaților pentru vechimea în muncă trebuie să rămână reglementate prin sporul de vechime și acordate în baza negocierii dintre partenerii sociali, în funcție de realitățile economice și de piața din fiecare industrie și unitate comercială.

Oficialii CCIFER estimează că o asemenea măsură va afecta în mod nerezonabil și nejustificat posibilitatea de a găsi un loc de muncă corespunător pregătirii și competențelor pentru unele persoane ce au o vechime mai mare de 15 ani, care constituie cea mai mare bază de forță de muncă din România.

La rândul lor, oficialii AHK au spus că majorarea din nou a salariului minim va duce în rândul comunității germane de business din România pe termen scurt și mediu la regândirea modelului de business. „În ultimii 4 ani salariu minim s-a dublat, fără însă ca productivitatea să poată ține pasul cu aceste creșteri. Pentru a se asigura că creșterea salariilor este legată și de creșterea productivității, este deosebit de important pentru companiile germane din România ca Guvernul României să investească masiv și urgent în educația profesională și universitară, dar și în proiecte de infrastructură. În afară de asta mai este absolut necesar ca Guvernul să creeze pentru mediul economic condiții-cadru stabile și sustenabile din punct de vedere economic. Există pericolul ca, prin creșterea salariilor, odată cu creșterea importurilor, deficitul de cont curent să continue să crească, ceea ce ar duce la creșterea inflației respectiv la deprecierea leului. Efectele creșterii economice stimulate de consum sunt în pericol a se evapora. Rămâne un nivel crescut al prețurilor și al salariilor, dar în detrimentul atractivității amplasamentului investițional. De aceea pledăm pentru o corelare strânsă între creșterile salariale și creșterea productivității muncii”, spun reprezentanțiii AHK România.

Potrivit oficialilor Camerei de Comerț Româno-Germane, legarea salariului minim de o diplomă nu își are sensul pentru că nu este vorba în primul rând de ceea ce a învățat sau studiat o persoană, ci de ceea ce realizează efectiv. „La fel de inoportună este legarea salariului minim de vechimea în muncă – această măsură ar putea să fie chiar contraproductivă, pentru că respectiva categorie profesională va fi privită de angajatori ca fiind și mai puțin atractivă. Legat de competitivitatea branșelor și regiunilor este necesar ca acestea să fie privite diferențiat. Astfel, o creștere a nivelului salariului minim unitară la nivel național va duce la pierderea atractivității în ochii investitorilor a regiunilor mai slab dezvoltate, pentru că aceștia vor lua decizia de a investi în favoarea regiunilor mai bine dezvoltate”, mai afirmă AHK România.

O știți pe aia că românii nu sunt productivi deci își merită salariile mici? Hai s-o uităm! Iar dacă ați simțit că e ceva în neregulă cu ea, iată despre ce e vorba.

De ce au românii salarii mici? Pentru că și „productivitatea” este mică, răspund contabilii. Într-adevăr, statisticile așa arată. România este pe penultimul loc în UE la productivitate și tot pe penultimul la salarii, înaintea Bulgariei, într-un top condus de Irlanda.

Pare să aibă sens, nu? Dar hai să mergem cu contabilitatea până la capăt! Pentru că de vreme ce ai 60% din productivitate și doar 25% din salarii, este clar că undeva e o problemă!

Cifra de 60% include ajustarea la paritatea puterii de cumpărare, dar revenim la final, pentru că e practic doar un alt curs posibil al acestei discuții.

Chiar și strict statistic, „productivitatea” este un raport complicat dar puțin relevant. Eurostat o calculează ca raport dintre PIB și numărul de angajați. Ca investitor, prin productivitate înțelegi cu totul altceva: Randament! Sau câtă muncă am obținut de un euro, sau bang for the buck.

În momentul în care facem ajustarea asta, clasamentul se răstoarnă complet. Și, ca să vezi cine e pe primul loc – nici măcar Bulgaria, ci yours truly, România!

Deci avem așa: Țara, urmată de costul anual cu salariul (media UE= aproape 36.000), apoi aceeași valoare exprimată ca procent, apoi productivitatea muncii măsurată de Eurostat, iar pe ultima coloană – randamentul muncii, calculat ca raport între productivitatea obținută și salariile plătite (prod%/sal%).

tabel-randament-munca

Explicația calculului:

Pe de o parte avem un „european statistic”, etalon de productivitate. El este plătit cu 3000 de euro pe lună să producă 100 de șuruburi pe lună. Costul per șurub este de 3000/100=30 de euro.

Pe de altă parte, avem un „român statistic”, el e mai puțin „productiv”, doar 60%. De fapt dacă am grijă să facă 100 va face, de unde discuția de mai jos cu managementul. Dar să admitem ce zice statistica. El îmi produce 60 de șuruburi pe lună pentru care îl plătesc cu 750 de euro. Cost per șurub de 750/30=12,5 euro. Productivitatea banilor investiți? De aproape două ori și jumătate mai mare în cazul românului.

Tot textul ăsta ar fi arătat cu totul altfel dacă era abordat „științific”, cu semnificația și lipsurile statisticilor de la Eurostat, cu caveat-urile metodologice ale calcului de mai sus și felul în care ele se compensează. Dar concluzia ar fi fost aceeași – asta pe care o pricepe și Țața Floarea de la piață: Că în condițiile în care faci parte dintr-un bloc economic în care există circulație liberă a mărfurilor, a capitalurilor și a persoanelor, diferențele salariale ATÂT DE MARI nu se justifică.

Față de media UE, randamentul investiției în muncă în România este mai mult de dublu. Cel mai cu folos din UE muncesc esticii, urmați de sudici, inclusiv Grecia și restul de „PIGS”. Sub media UE este Europa cea disciplinată: Danemarca, Suedia, Olanda, Belgia, Austria, Marea Britanie, Franța și Germania! Nu că n-ar produce ei, că produc, doar că salariile de acolo sunt disproporționat de mari față de „productivitate”.

Bine, asta e până la urmă tot o prosteală contabilă – „nemții produc atât” iar „românii produc atât”. Când un român se duce în Germania, el va munci la fel de mult și de bine ca un neamț poate pe jumătate din bani, poate chiar mai bine pentru că exigențele în cazul lui sunt mai mari. Invers, ia un neamț și pune-l să muncească în condițiile din România – că și dacă reușește tot va trebui să-i plătești în plus la urmă ceva tratament pentru depresie severă.

Din limbajul ăsta statistic – de gen „productivitate per angajat” – s-a desprins ideea falsă și dăunătoare că productivitatea ar fi meritul angajatului iar lipsa ei ar fi vina aceluiași angajat. Dar asta nu-i adevărat, decât poate în mică măsură – atunci când mai dai peste câte un Dorel.

Munca efectivă a angajatului este în realitate neglijabilă în ecuația productivității. Iar în țările sărace, angajații cei mai slab-calificați de obicei muncesc mai mult și mai bine. În schimb, cu cât crește gradul de pregătire cu atât devin mai productivi angajații din țările dezvoltate, iar asta culminează – și uite așa vom ajunge la ce ne doare! – cu managementul.

Productivitatea este determinată de trei factori majori: finanțarea, tehnologia și managementul. […]/ integral pe riscograma.ro

PROFIT MULTINATIONAL PE SALARIU LOCAL DE MIZERIE/ DUPA 13 ANI DE CORPORATIE: ”Fiecăruia la un moment dat i se aprinde un beculeţ şi se întreabă ce face cu viaţa lui, după ce îşi lasă familia pentru a ridica o companie”/ SILUIREA FISCALITATII IN DAUNA MUNCII SI IN FOLOSUL CAPITALULUI STRAIN/ Distopiile neoliberale: “DEZVOLTAREA PERSONALA” si “INCLUSIVITATEA”

SARACII EUROPEI. Unul din zece copii din mediul rural merge la culcare FLAMÂND/ SACRIFICAREA MUNCII IN DAUNA PROFITULUI. Cauzele reale ale salariilor mici din România/ MITUL ASISTATILOR SOCIAL. Doar 250.00 de persoane traiesc din venitul minim garantat

TARI PROPRIETATE STRAINA. Cum a colonizat CAPITALUL OCCIDENTAL România si alte state estice / IMPOZITAREA MULTINATIONALELOR: INTERZISA NOUA, PROPUSA IN TARILE EUROPENE/ Margelele comisarului Junker. CE INSEAMNA PROIECTUL GAZDUIRII UNUI SUMMIT EUROPEAN?/ Achizitionarea armamentului – INCA UN JAF NATIONAL/ Cum a distrus un supermarket un oras

REVOLTATORUL CAZ LEONI. Muncitori ai unei companii germane, subventionata de stat, CONCEDIATI PENTRU CA AU INDRAZNIT SA PROTESTEZE din cauza salariilor mizere si sa …posteze pe FACEBOOK/ Salariul de colonie – mijlocul de exploatare al României/ SIGURANȚA ALIMENTARA A ROMÂNIEI – compromisa chiar de Ministerul Agriculturii!

5 MILIOANE DE SARACI. Un fals paradox: ECONOMIA ROMÂNIEI “DUDUIE”, DAR SARACIA CRESTE/ Cat de ”convergenti” suntem in raport cu UNIUNEA EUROPEANA: salariile românilor sunt mult SUB medie, pe cand preturile sunt ALINIATE la media tarilor dezvoltate

SARACANI (DE FITE?). 86% din salariile românilor sunt SUB NIVELUL CELUI MEDIU/ Despre ”PUTORILE CARE NU MUNCESC” (Starea Natiei – Dragos Patraru)

Actualizare/ SARACII EUROPEI – TARA CU CEL MAI MARE ABANDON DE SUVERANITATE ECONOMICA DIN UE. 40% dintre români traiesc in mizerie/ SALARII DE MIZERIE PENTRU PANTOFI DE LUX PENTRU OCCIDENT/ In ciuda saraciei, ministrul tehnocrat al Muncii considera ca ROMANIA NU-SI PERMITE CRESTEREA SALARIULUI MINIM


Categorii

Razboiul impotriva Romaniei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

11 Commentarii la “PRETURI CA IN EUROPA, SALARII CA IN ROMÂNIA. Avem printre cele mai mari preţuri la mâncare şi haine din toată Uniunea Europeană (Video)/ MITUL ASISTATILOR SOCIAL – DEMOLAT DE STATISTICA/ Companiile franceze si germane IMPOTRIVA SALARIULUI MINIM. Printre motive, o minciuna: lipsa de productivitate/ ROMÂNIA – CEA MAI PROFTABILA TARA PENTRU INVESTITORI

  1. Din contra. Avem cele mai mici preturi din Europa. Merg anual de cel putin doua ori in tari din Europa de Vest si va spun in cunostinta de cauza. Faptul ca inca avem venituri mici, asta da, e adevarat, dar cu toate astea ia uite ce spune o stire de azi: “Cumpărăturile, sport naţional: Cei mai mari trei retaileri au crescut în primul trimestru cu rate de 10-20%. Kaufland, Carrefour România şi Lidl au obţinut în primele şase luni din 2018 afaceri cumulate de peste 12 mld. lei”. La care as adauga si milioanele de euro cheltuite de romani de BF – “Numărul tranzacţiilor online a crescut cu 60% faţă de ediţia 2017 a Black Friday, în timp ce ca valoare creşterea a fost de 40%, arată datele procesatorului de plăţi PayU.” Deci, orice ar spune astia prin mass-media, nivelul de trai in Romania este in continua crestere.

  2. @ioan

    Depinde despre ce vorbim. Toti cei care ajung in tari occidentale – inclusiv cei care scriu aici – spun acelasi lucru: preturile la mancare si imbracaminte (vorbim de cele de consum uzual) sunt f apropiate de cele din Romania. In conditiile in care diferenta de venituri e uriasa.

    Sigur ca nivelul de trai creste. Dar creste de foarte de jos. Si asa, f putin, cu taratita si controlat. Sa nu care cumva sa ne transformam din colonie in semi-colonie.

  3. Pot sa confirm ca in Germania, zona Bavaria, preturile la alimente si produse de intretinere personala erau acum 2 ani mai ieftine decat in Romania, precum si de calitate superioara (vorbim de fix aceleasi produse – marca, aspect etc).

  4. Săracii români sunt cei mai săraci dintre săracii Europei
    ”Săraci există peste tot, dar săracii noștri sunt sensibil mai săraci decât cei din celelalte țări: veniturile celor 10% cei mai săraci români sunt de 10 ori mai mici decât ale celor 10% cei mai săraci europeni”
    Cea mai ridicata incidenta a saraciei e in randul celor cu varsta de sub 18 ani, peste o treime dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie.
    Sărăcia este mai frecvență în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenți (în anul 2016 a atins 30,8%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (18,3% în ultimul an).
    https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22827353-saracii-romani-sunt-cei-mai-saraci-dintre-saracii-europei-raport-monitoru-social.htm

  5. ioan,
    vorbiti (scrieti) de parca in afara de cele doua plimbari prin Vest nu ati mai iesi niciodata din casa. Stati doar in fata tv/calculatorului si ascultati/cititi stirile despre cat de bine traiesc saracii in Romania. Jenant.

    nimeni,
    vai de saraca tara bogata.
    In spatele fiecarei cifre din statisticile lor un om sufera de foame, de frig, de durere…

  6. @ioan
    Avem preţuri de 4-5 ori mai mici decât cei din Vest ??? (venitul nostru este de 4-5 ori mai mic faţă de al lor)…

  7. ”…si luați-vă două sau trei joburi, dacă vreți să mâncați zilnic și să vă plătiți facturile, măi români puturosi !!!- zice acum Vasilescul, din căldura salariului său de prim sfatuitor la BNR; la fel ca și chiorul bețivan acum câțiva ani !!!!
    *Să trăiți bine !*, că noi care vă spunem acestea, trăim minunat pe BANII VOȘTRI !!!!

  8. Clasa muncitoare vrea UE!
    Clasa muncitoare – cei mai puțini care cred că e rău în UE – 6 la sută și cel mai mare suport – 60 la sută.
    Clasa superioară – 42 la sută cred că e un lucru rău.
    Clasa mijlocie – 23 la sută e rău, 49 la sută e bine.
    Dintre români, 49 la sută cred că e bine să fii în UE, 21 la sută că e rău, 27 la sută că nu e nici bine și nici rău.
    https://www.caleaeuropeana.ro/analiza-au-inceput-marile-probleme-pentru-romania-europeana-in-5-din-cele-8-regiuni-ale-tarii-romanii-nu-mai-cred-ca-este-bine-in-uniunea-europeana/comment-page-1/

  9. @Romanul

    Si mie mi s-a parut sinistra faza cu dou-trei joburi. Nici nu termini de platit imprumuturile si esti deja distrus, chiar daca ai gasi joburile alea mortale de acasa din pat. Deocamdata multe joburi sunt platite cat un job, dar se lucreaza cat pentru doua, asa ca pentru unii ar insemna volum de munca egal cu cel pentru 6 joburi, ca nu s-au nascut toti romanii cu mouse-ul de gat si iesit din comun de geniali. Multi IT-isti lucreaza si la noi si oriunde 8 ore pe zi de lucru si ma-ndoiesc ca ar putea lucra 24 din 24. Da, aia geniali sua cu vechime iau pe 8 ore cat pentru 24, dar asta-i altceva. Recomandarea mea este, pentru cei care-si permit sa-si ia rapid, cat se mai poate, o casa la tara, ca geme Romania de case ieftine. Multi din cei de dincolo ar vrea sa se intoarca intr-un final si le va parea rau ca nu au dat niste banuti pentru o locuinta cat de modesta si s-au bazat doar pe ce achizitiile de acolo. Sa-ti faci vila ca aia din Maramu si din cauza asta sa nu duci un trai decent acolo unde te afli, ca si-asa nu te bucuri de vila ta decat din an in Pasti, iarasi e o chestie care poate duce la regrete mai tarziu, dar a prins bine economiei noastre.

  10. Pingback: ROMÂNII - CEI MAI SARACI DINTRE SARACII EUROPEI/ 7 milioane de persoane - în risc de sărăcie și excluziune socială/ Un sfert dintre români se imprumuta pentru a-si plati facturile/ ROMÂNIA PE LOCUL 2 IN EUROPA LA DORINTA DE EMIGRARE
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare