UN JAF COLOSAL IGNORAT DE ”STATUL DE DREPT”. MILIARDE DE EURO scoase ANUAL din România de multinationale, retailuri si banci prin inginerii financiare si offshoruri

23-10-2016 6 minute Sublinieri

A venit rândul băncilor să fie controlate de ANAF. Fiscul a găsit deja nereguli, spun oficialii instituţiei, iar una dintre problemele spre care se îndreaptă atenţia Fiscului este vânzarea creditelor restante.

Suspiciunile au plecat de la practica anumitor bănci care au vândut în afara țării credite cu probleme laolaltă cu credite care nu înregistrau restanțe. Aceste credite au fost vândute către filiale bancare înregistrate în paradisuri fiscale.

Inspectorii ANAF vor să vadă dacă nu cumva aceste practici fac parte din circuite frauduloase și dacă nu cumva prin aceste practici băncile au reușit să-și diminueze profitul înregistrat în țară. Potrivit ANAF, există posibilitatea ca sute de milioane de euro să fi fost scoase astfel din țară, bani care ar fi trebuit impozitați.

Intr-un final, ANAF a ajuns sa controleze modul in care bancile isi golesc patrimoniul de credite neperformante, creand fictiv pierderi retratate contabil drept cheltuieli deductibile, din care rezulta o frumoasa situatie de solvabilitate pe hartie buna de pacalit BNR, precum si o existenta la adapost de taxe, impozite, despagubiri pentru abuz de putere economica s.a.m.d.

Poate ca, in sfarsit, se vor urni si diicot sau dna, macar pentru a da satisfactie unui membru al CSM care, in urma cu cca 2 ani, atragea atentia ca se intampla lucruri urate, de natura criminalitatii transfrontaliere in acest domeniu.

Cat despre mine, eu tot spun aici de ani zile cam ce se intampla in acest domeniu in care BNR se preface ca ii crede pe bancherii care isi coafeaza contabilitatea prin cesiunea de portofolii de neperfomante, iar bancherii se prefac ca respecta autoritatea BNR in materie de macro-stabilitate.

Mai bine mai tarziu decat niciodata, nu?

PS Nu stim ce banci sunt controlate de fisc sub raportul acestor tranzactii fictive cu creante neperformante, dar putem banui. Unele dintre ele si-au re-cesionat de curand niste creante pe care le maritasera prin Olanda prin 2008.

  • Digi24: 

Multinaționalele au ascuns de Fisc un miliard de euro în ultimii cinci ani

Aproape un miliard de euro au fost scoși din România în ultimii cinci ani, iar cu acești bani s-ar fi putut realiza multe proiecte, a declarat, vineri, Ionuț Mișa, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, referindu-se la prețurile de transfer.

“Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului și comerțului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei. Doar 5 companii, gândiți-vă ce înseamnă la nivel național. Direcția generală a marilor contribuabili are astăzi 1.500 de companii în portofoliu. Sumele sunt mari, foarte mari. Un studiu pe care l-am realizat la începutul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii ne dusese la concluzia că aproape 1 miliard de euro în ultimii 5 ani au fost scoși din România. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România și ar putea aduce beneficii majore românilor”, a spus Mișa.

Potrivit acestuia, o companie din domeniul tutunului a achiziționat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică, informează Agerpres.

“În România plătea aproape nimic, iar în țara respectivă se duceau toate profiturile. Am reușit să identificăm acest tip de tranzacții și am reușit să realizăm ajustări de 12,3 milioane lei”, a precizat oficialul ANAF.

El explicat, în context, cum sunt scoși din țară banii realizați de retaileri.

“În retail se importă produse cu valoare adăugată din afara țării și se vând în România. Companiile spun că au creat locuri de muncă multe, ‘datorită nouă aveți atâtea locuri de muncă’ dar uită să precizeze un aspect foarte important. Aceste locuri de muncă sunt prost plătite. Ar trebui să ne uităm la faptul că aceste companii importă bunurile din afară la o valoare mică, le vând ulterior în România, iar numai pe diferența de preț se aplică impozitul pe profit. În România rămân puțini bani. Practic locurile de muncă în țările în care s-au produs acele bunuri sunt bine plătite, au plus valoare în țara respectivă și mai puțin în România. Asta este una dintre cele mai utilizate metode”, a arătat Mișa.

De asemenea, reprezentantul Fiscului a mai spus că sunt companii care au o rețea globală și importă diferite bunuri și servicii din celelalte țări la o valoare foarte mare pe care le vând în România.

“Sunt companii din domeniul auto care au rata profitului 2% an de an. Este foarte greu să realizezi o rată a profitului constantă. Este o ciclicitate economică, există un mediu de business. Ca să poți să obții an de an 2% este o consultanță foarte bună, beneficiază de experiență foarte bună în această zonă, au tehnici foarte bune pe care le utilizează”, conform șefului Direcției de Mari Contribuabili.

El a precizat că Direcția de Mari Contribuabili colectează aproape 50% din veniturile la buget și administrează toate companiile mari, cu cifre mari și volume mari.

Ionuț Mișa a participat vineri la dezbaterea “Unde se duc profiturile din România? — Traseul banilor făcuți în România și de ce firmele românești nu au șanse reale de dezvoltare”, pasul al doilea din campania “Să luăm banii înapoi” (“Let’s get the money back”) inițiată de europarlamentarul Cătălin Ivan în calitatea sa de membru al Comisiei speciale din Parlamentul European care investighează scandalul Panama Papers. Prima dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, având ca invitați specialiști Interpol, Europol, ai Comisiei Europene și ai altor organisme legate de fraudele internaționale.

Concluziile campaniei “Let’s Get the Money Back” vor constitui baza de elaborare a unei directive europene menite să limiteze eludarea plății taxelor și frauda fiscală în UE.

Informațiile furnizate de ANAD au loc în contextul în care în România există mari companii multinaționale, cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro care, cel puțin în ultimii cinci ani, n-au plătit un leu impozit pe profit statului român raportând pierderi. Acestea sunt create artificial, prin umflarea cheltuielilor și mutarea veniturilor obținute către țări cu regim fiscal avantajos.

O cincime din economia românească, prin offshore

Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas, Belize. Acestea sunt doar câteva dintre destinaţiile preferate de oamenii de afaceri nu numai pentru turism, dar mai ales pentru business. Firme locale sau multinaţionale şi-au deschis conexiuni în ţările offshore, adică acolo unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente.

Aproape 20 la sută din economia românească a ajuns să deruleze afaceri prin acest sistem al offshore-urilor ce permit companiilor să evite plata de taxe și impozite către Fiscul român, arată o analiză a firmei KeysFin.

Aceasta a fost prezentată de experţii companiei cu ocazia unui workshop derulat la Bruxelles de către Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European.

Statul român este văduvit de sume importante din taxe şi impozite, însă oamenii de afaceri nu sunt de blamat, ei încercând să îşi optimizeze business-urile, respectând legislaţía, cred autorii analizei.

Radiografia a fost făcută pe baza datelor firmelor active în România care au cel puţin un acţionar persoană juridică cu regim offshore. În 2015 erau înregistate oficial peste 5.300 de astfel de societăţi, care au derulat afaceri de 48 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional.

Este greu de cuantificat pierderile la bugetul de stat. Socotind însă o marjă a profitului de 10% și un nivel al impozitării de 16% pe profit și pe dividendele distribuite, rezultă că pierderile de venituri la bugetul de stat se cifrează anual la mei multe miliarde de euro. Acestora li se adaugă profiturile micșorate artficial în urma operațiunilor contabile, realitate ce nu a făcut subiectul analizei Keysfin, dar care crează alte pierderi bugetului, de miliarde de euro.

Cele mai multe activau companii identificate de Keysfin activează în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri, etc.), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT.

Multinaționalele din România, active în pffshore-uri

Din datele Keysfin rezultă că cele mai multe erau multinaţionale, firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar. O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în offshore

Statistica Keysfin arată că majoritatea firmelor care au făcut obiectul analizei au legături cu ţări cu o legislaţie fiscală extrem de atractivă, din Europa (83%), cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta.

Restul înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze şi alte destinaţii exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin.

Explozie a numărului de angajați în off-shore

Un indicator relevant privind evoluţia business-ului cu pedigree offshore din România îl reprezintă evoluţia numărului angajaţilor, de la 271.000 în 2010 la 341.000 în 2015. 

„Angajaţii firmelor cu acţionari persoane juridice offshore au ajuns să reprezinte 9% din forţa de muncă legală din România, un procent semnificativ raportat la condiţiile mediului de afaceri autohton”, explică analiştii KeysFin.

Potrivit acestora, evoluţia numărului angajaţilor reprezintă cel mai semnificativ indicator privind profitabilitatea afacerilor „fără taxe”, în condiţiile în care asocierea cu un offshore oferă posibilitatea firmelor să îşi optimizeze fluxurile financiare în aşa fel încât să plătească cât mai puţin taxe şi impozite statului român.

Statistica Keysfin arată că profitabilitatea firmelor este surprinzător de redusă, raportat la cifra de afaceri şi la situaţia pieţei.

Concluzia analiştílor KeysFin, prezentată şi în cadrul workshop-ului organizat la Bruxelles, la Parlamentul European (13 octombrie), este că în absenţa unui cadru suplimentar de reglementare, practica offshore se extinde în România şi în alte ţări,  limitând resursele bugetare ale statelor. 

La dezbaterea din Parlamentul European au participat reprezentanţi ai DG JUST, Europol, Interpol, Moneyval, BNR şi ai KeysFin, singura companie românească specializată pe informaţii de afaceri, rapoarte de credit, studii şi analize cuprivirela mediul de afaceri din România invitată la workshop.


Categorii

1. DIVERSE, Bancherii, bancile, BNR, abuzurile bancilor, Corporatism, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “UN JAF COLOSAL IGNORAT DE ”STATUL DE DREPT”. MILIARDE DE EURO scoase ANUAL din România de multinationale, retailuri si banci prin inginerii financiare si offshoruri

  1. Pingback: O statistica aparent surprinzatoare: FIRMELE ROMÂNESTI SUNT DE TREI ORI MAI PROFITABILE DECAT MULTINATIONALELE. Care este explicatia? | Cuvântul Ortodox
  2. Pingback: BANKSTERII. Despre semnificatia RAIFFEISENLEAKS: acuzatii grave aduse practicilor bancilor straine din România
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare