„Să fim bine înţeleşi, doamna Anisie. Şcoala nu este unitate militară în subordinea Palatului Cotroceni şi nici spital Covid-19, la comanda lui Raed Arafat.
Nu este locul ideal unde diverşi miniştri, politruci şi specialişti epidemiologi fac experimente pe spatele copiilor, a profesorilor şi a părinţilor.
Şcoala nu înseamnă nici pe departe locul unde doar învăţăm să citim şi să scriem. Dacă ar fi fost despre asta, ar fi trebuit demult desfiinţată”.
Eu nu sunt de acord cu ideea școlii generalizate online, cum ne asigură unii specialiști că viitorul ar fi al educației indirecte făcută prin aparate. Eu sunt de acord cu ideea că, în împrejurări speciale cum este aceasta, când apar nevoi speciale ale societății, să fim pregătiți tehnic și să putem face o brumă de școală online. Pentru că să nu-mi spuneți mie că școala primară, unde învățătorul/ învățătoarea e centrul universului pentru mințile acestea tinere, unde privirea contează enorm de mult, unde elevii trebuie supravegheați și unde totul se face ca de la om la om s-ar putea face de la distanță de-acum încolo. Iar la universități sau la licee, unde e nevoie de urmărit experiențe în laborator, de văzut tot ce se petrece acolo, chiar în domeniul umanist, examenele orale au importanța lor la anumite discipline. Eu nu pot să prevăd o societate în care oamenii devin dependenți de inteligența artificială. Inteligența artificială trebuie să fie un adjuvant, un ajutor al omului. Dacă ajunge să ne stăpânească inteligența artificială, și văd că unii predică acest lucru, atunci ne pierdem condiția umană, ca să vorbesc și eu ca Malraux. Ne pierdem ceea ce este esențial în om, așa cum îl știm noi, ca o ființă clasică. Eu nu vă pot spune ce va fi omul sau omenirea peste o mie de ani, peste un milion de ani, dacă va mai fi. S-ar putea să fim ca-n filmele de anticipație, însă în acest moment esența omenirii este cea a comunicării de la om la om și a ideii că omul este ființa supremă [de pe pământ], nu robotul.
Iubite frate, iubită soră, trăim în vremuri în care iluziile se năruiesc una după alta. Mulți dintre înțelepți vorbesc despre lipsa de sens existențial a omului contemporan, despre starea de alienare în care trăiește și despre angoasa pe care i-o stârnește înstrăinarea tot mai mare pe care o resimte față de direcția în care merge lumea. Omul, în aceste vremuri tulburi, trăiește o criză spirituală, dar și socială și culturală a cărei cauză de profunzime este respingerea moștenirii sale creștine, adică respingerea fundamentului însuși pe care s-a clădit civilizația noastră europeană. Prin acest gest de respingere, omul își taie rădăcinile, își reneagă trecutul, își alterează prezentul și își refuză viitorul.
Doxologia: Conferința „Fericire versus divertisment în epoca mass-media” susținută de Virgiliu Gheorghe în cadrul conferințelor ASCOR Iași – Bună seara, bine v-am găsit! Mă bucur că iată, sunt aici în Iaşi, cetatea domnitorului Vasile Lupu, la care ţin foarte mult. …
Facebook şi dezintegrarea umanului. Este Facebook un avantaj sau o cauză de îngrijorare pentru industria sănătăţii mintale? 28 mar. 2013 09:53 Autor: Belen Fernandez Sursa: Al Jazeera Facebook continuă să dezvolte noi opţiuni şi funcţionalităţi care atrag şi mai mult atenţia …
Realitatea.net: Generaţia Facebook ne alienează. Cum ne schimbă internetul vieţile Aproape 40% dintre americani îşi petrec mai multă vreme socializând pe internet decât în viaţa reală, se arată într-un studiu realizat de serviciul Badoo.com. Aproape un sfert dintre americani spun …
