Acesta e standardul justiției sociale – atacarea tuturor adversarilor ca și cum aceștia ar fi niște răufăcători prin simpla lor existență; etichetarea lor ca fiind rasiști, misogini, homofobi sau privilegiați din naștere prin virtutea sexului sau a culorii pielii. Argumentul ajunge până la „predispoziția implicită”, despre care SJW susțin că îi face pe toți albii rasiști și avantajați fără ca ei să fie conștienți de asta. Îi acuză, totodată, pe bărbați că ar fi sexiști și violeți din naștere.
Articole cu eticheta (tag): anacronic
Dreptul la conștiință nu se mai aplică celor care nu vor fi de acord cu grupul de gândire de tip LGBT. Convingerea că se face rău în numele transgenderismului, în special copiilor, ne va costa. Nu se acceptă nici un fel de divergențe de la linia de partid. Nici o erezie nu poate fi lăsată nepedepsită. […] Copiii sunt împinși spre protocoale de tratament, care nu au evidențiat rezultate pe termen lung în ceea ce privește siguranța și eficacitatea. Ideologia transgender este un crez intolerant, iar dogmele sale cer sacrificarea nu numai a drepturilor de conștiință, ci și a îngrijirii cazurilor disperate de copii și adulți disforici.
Se împlinesc astăzi o sută de ani de la una dintre cele mai mari catastrofe din istoria omenirii: Rusia pravoslavnică devenea prima țară comunistă din lume. Prin prisma efectelor sale devastatoare, evenimentul nu are probabil echivalent decât cu Revoluția franceză și cu Al Treilea Reich. El nu ar fi fost posibil fără implicarea serviciilor secrete și fără o finanțare generoasă a Occidentului.
De la faimoasele teambuilduinguri cu jocuri de rol (un prieten îmi mărturisea despre o excursie în care șeful i-a pus să practice jocul de-a stâpânul și sclavii, în care sclavii erau, bineînțeles, angajații ), până la testele de personalitate, birourile de resurse umane cu selecția lor în funcție de conformitate, panourile motivaționale, etc., toate dau seama despre încercarea de a absorbi complet persoana și a o transforma într-o caricature disciplinată, care răspunde satisfăcută la comenzi, inclusiv la cele din afara orelor de program, atâtea câte sunt. Așa că nu e de mirare de ce, recent, angajații multinaționalelor s-au încolonat, docili și mulțumiți, pentru a face revoluție. Recomandările “dezinteresate” ale top managementului au contat, probabil, puțin, decisivă a fost nevoia de conformitate.
În 1984, oamenii sunt controlați provocându-li-se durere. În Minunata lume nouă, oamenii sunt controlați provocându-li-se plăcere. Pe scurt, Orwell se temea că vom fi distruși de ceea ce urâm. Huxley se temea că vom fi distruși de ceea ce iubim. Această carte este despre posibilitatea ca Huxley, nu Orwell, să fi avut dreptate.
Parcă și vezi titlurile știrilor din tabloide: “NU O SĂ ÎȚI VINĂ SĂ CREZI CE A FĂCUT UN MARE DEMNITAR!”, “VEZI CINE S-A FĂCUT DE RÂS!!”, “A LUAT-O RAZNA!!!”. Dar cum pe vremea aia nu existau tabloide, oamenilor nu le-a rămas decât “să murmure”. (2) Un protest înăbușit și unanim: “toți murmurau”. Cine face parte din marea masă nemulțumită de sub copac? Surpriză: tot noi – încruntații, suspicioșii, “corecții”: cei care ne pricepem de minune să acuzăm, dar nu fățiș, ci prudent – cu jumătate de gură; cei care știm mai bine, cu precizie de babă nespovedită, ce se cade și ce nu se cade, cine e păcătos și cine nu, ce trebuie și ce nu trebuie să facă Iisus și, în fond, cine are dreptul la mântuire.
Am cercetat acest subiect de mult timp (motivat de o reacție adversă pe care a avut-o fetița mea la vaccinarea de 12 luni) și am ajuns la concluzia că realitatea este mult mai profundă decât realizează majoritatea oamenilor. Am multe motive pentru a nu avea încredere în știința comună a vaccinurilor, dar există zece motive pe care mă văd nevoit să le invoc de fiecare dată când vine vorba despre acest subiect.
Pe scurt, “Dreptate până la capăt”, cum ar zice unii moderni, care se închină – ca și precursorii lor mai faimoși – la inelul puterii Leviathanului, urmărind ca nimic să nu stea în calea agenților securității statului. Serios, dacă nici asta nu este “dreptate până la capăt”, atunci pe bune că nu mai știu ce înseamnă justiția monopol de stat.