Spre exemplu, în anul 1997 au fost declarate peste 23.500 cazuri de rujeolă în condițiile unei acoperiri vaccinale de 97%; în epidemia din anii 2011-2012 au fost declarate cca. 12.100 cazuri de rujeolă, în condițiile în care rata de vaccinare a fost de 94%. Actuala epidemie de rujeolă, în care cazurile se numără continuu din 2016, a ajuns la aprox 11.700 cazuri raportate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, cifră inferioară precedentelor epidemii.
Articole cu eticheta (tag): epidemie de rujeola
Deci, daca in Romania mor 7 copii sub 1 an la mia de locuitori, mor, in schimb, aproape 500 (!) copii nenascuti la mia de locuitori prin avort provocat. Tragem linie si recapitulam. In Romania este un adevarat macel al copiiilor nenascuti. Cei care izbutesc sa se nasca mor in proportii mari pentru o tara membra UE pentru ca fac pneumonie sau bronsita si ajung la spital prea tarziu. Pentru ca mama si tata sunt saraci, stau la tara, nu au la dispozitie servicii medicale, medici, asistenti. Nu au mai nimic. Dar, care este urgenta acestor zile? Pentru ce este aruncata Romania in haos, isterie, ura intre tabere, in ce se investesc sume mari de PR, lobby ilegal si netransparent? In vaccinarea obligatorie fara compensari specificate clar. Vaccinare, evident, cu vaccinuri produse de companii farmaceutice straine. Cui foloseste?
Speta este de o importanta covarsitoare in domeniul medical, in general, dar mai ales in domeniul vaccinurilor, produse pentru care demisul guvern Grindeanu intentiona sa introduca obligativitatea, inclusiv pentru adulti, fara o verificare a traseului vaccinului de la producator la medicul care il administreaza, fara o verificare a certitudinii beneficiilor medicale si fara o verificare individualizata pe fiecare pacient a compatibilitatii si riscurilor concrete ale vaccinului.
Ce a găsit Montanari la microscop după ce a analizat 20 de tipuri de vaccinuri? „În interiorul produsului am identificat, în toate cele 20 de cazuri, particule foarte mici de aliaje metalice, care nu sunt compatibile cu corpul uman și nu sunt degradabile. Nanoparticule care nu au legătură cu ingineria, și care sugerează că au fost puse intenționat”, declara Stefano Montanari, cunoscut în Italia pentru studiile sale asupra vaccinurilor. Prin urmare, rămâne de stabilit, așa cum spune expertul, responsabilitatea companiilor farmaceutice. „Companiile farmaceutice au păcătuit, hai să spunem din neglijență, pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni ca aceste particule să ajungă în vaccinuri”, consideră Montanari.
Un expert în vaccinări căreia i-am prezentat rezervele mele mi-a spus: ”accidentele post-vaccinale sunt mai puține decât accidentele de trafic.” Am rămas uimit de un asemenea mod de gândire. Înseamnă că el nu știa care este morbiditatea prin accidente de trafic la minori. Îi comunic că aceste accidente de trafic reprezintă a 7-a cauza de morbiditate și a 6 cauza de mortalitate la minori. Știm care este însă morbiditatea și mortalitatea post-vaccinală? Nu ar trebui să o știm?
Schema de vaccinare începe pe la două luni, dar se poate amâna și începe mai târziu dacă mama consideră că micuțul nu este încă destul de puternic. Se poate de asemenea, pe cheltuiala proprie, sa se solicite prepararea unor doze unice specifice unei singure boli. Dacă nu vrei sa bagi un cocktail de 3 sau 6 vaccinuri deodată.
Și în final, modul în care “epidemia” de rujeolă este utilizată pentru a pregăti opinia publică să accepte o lege a vaccinării obligatorii. Ministerul Sănătății ne prezintă un număr de focare epidemice și declară că avem epidemie de rujeolă. Ce omită să spună Ministerul Sănătății? Omite să spună ca aceste focare au avut vârful în lunile ianuarie – aprilie. Omite să spună că în lunile iulie și august numărul de cazuri a fost nesemnificativ. Omite să spună că până în luna august inclusiv au fost recuperate vaccinările la 573 de copii cu vârsta între 1 și 15 ani. Omite să spună că la cele 2 cazuri confirmate de deces nu era recomandată vaccinarea cu ROR. Omite să spună că acei copii care s-au îmbolnăvit nu au putut să fie vaccinați pentru că nu erau în țară, pentru că nu erau pe lista niciunui medic de familie sau aveau contraindicații medicale. Cu alte cuvinte o populație vulnerabilă, săracă, care nu avea nici o legătură cu refuzul de a se vaccina. Și mai uită să spună ca în județul Bistrița, unde a fost unul dintre cele mai mari focare, rata de vaccinare a populației țintă era peste 95% – care este un rezultat excelent (conform declarației făcute de prefectul de Bistrița). Și compară cu situația de anul trecut deși se știe că evoluția este ciclică, multianuală.