Predica Parintelui GHEORGHE CALCIU la praznicul SFANTULUI ARHIDIACON STEFAN: “Sa fim printre cei care renuntam macar la o parte din cele ale lumii acesteia, ca sa stam langa Iisus Hristos, intr-o lume in care ni se cere macar curajul de a marturisi pe Dumnezeu, de a suporta batjocura”
Praznicul Sfantului Apostol, si Arhidiacon Stefan, Intaiul Mucenic al Bisericii
Predica de Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa:
- Descarcati predica Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa,
din care este extras fragmentul de mai jos,
in format audio, de aici
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
„Din toata istoria aceasta a crestinismului, din martirajul crestinilor la inceput si mai tarziu, in Imperiul Roman, si mai tarziu in vremurile moderne, si astazi, acest martiraj ia uneori forme violente, alteori forme mai putin violente: inscenari de procese, falsificand adevarul sau batjocoriri si asa mai departe. Toate acestea fac parte din sirul de suferinte al crestinismului. Traim intr-o lume in care crestinismul nu este aplaudat prea tare, nu este iubit. Traim intr-o lume in care modernismul, stiinta, libertinismul (…) lovesc in crestinism. Ei isi bat joc de noi. Ei spun ca a crede in Dumnezeu inseamna ca esti inapoiat mintal pentru ca, intr-adevar, pentru cei care sunt semidocti – cand zic semidocti nu ma refer la oamenii care nu stiu carte, ci ma refer la oamenii care stiu foarte multa carte, oamenii de stiinta – nu reusesc sa faca saltul peste hotarele cunoasterii lor intelectuale si fizice si senzuale. Pentru ca dincolo de toate acestea te intrebi: ce este? Si ei nu se intreaba. Cunosc numai pe jumatate. Petrica Tutea spunea: toate stiintele, inclusiv matematica, nu ajung decat la bacalaureat; numai teologia a ajuns sa-si ia licenta, pentru ca ea lucreaza cu lucrurile de dincolo de cunoasterea intelectuala si senzoriala, ea lucreaza cu elemente absolute, elemente de credinta. Si asa si este. De aceea el numea pe acesti oameni care ramaneau la „bacalaureat”, ii numea in sensul acesta simbolic, ii numea semidocti, pentru ca nu aveau putere sa faca saltul. N-o faceau pentru ca sunt prizonierii simturilor si ai intelectului lor; n-o faceau pentru ca dracul ii tine inapoi, nu le da voie sa ajunga la Dumnezeu; n-o faceau pentru ca nici nu se temeau. Nu este asa de simplu sa renunti la tot [si] sa faci saltul in Divinitate. Nu este simplu pentru noi sa renuntam la toate, nu? Sa renunti la orgoliu, la pozitia ta, la situatia ta economica si sa zici: astazi este duminica, nu lucrez si ma duc la biserica; astazi este sarbatoare, nu ma duc la petrecere, ma duc la biserica, sa slavesc pe Dumnezeu – toate celelalte le fac in alte zile. Este greu sa facem lucrurile acestea. (…)
De aceea ma bucur foarte mult ca sunteti aici si ma rog lui Dumnezeu sa va tina aceasta inima curata, plina de credinta, si-asa, cu neputintele noastre, sa fim printre cei care renuntam macar la o parte din cele ale lumii acesteia ca sa-L primim pe Dumnezeu, ca sa stam langa Iisus Hristos, ca sa urmam exemplul Sfantului Stefan si al tuturor martirilor si intr-o lume in care nu ni se cere martirajul, ni se cere macar curajul de a marturisi pe Dumnezeu, de a suporta batjocura celor care nu stiu nimic decat ceea ce vad si cunosc cu mintea, de a suporta batjocura lor pentru ca noi cunoastem prin credinta mai mult decat orice: cunoastem pe Dumnezeu, cunoastem pe Iisus Hristos, din inima noastra am facut pestera in care El S-a nascut acum, de Craciun, suntem gata sa-L urmam pana la botezul Lui si dincolo, la predicare, sa-L urmam pana la moarte pe cruce, ca murind si noi impreuna cu El sa inviem odata cu El“.
“Si, umplandu-se de ravna, Stefan a adus impotriva lor cuvant de mustrare, precum odinioara Ilie, zicand catre dansii: “Oameni tari in cerbice si netaiati imprejur la inima si la urechi, voi pururea va impotriviti Duhului Sfant; cum au facut parintii vostri, asa faceti si voi”. Iar ei, auzindu-l si neputand suferi, s-au pornit cu nespusa manie si scrasneau cu dintii asupra lui. Dar, cautand la cer, Stefan a vazut slava lui Dumnezeu si pe Iisus stand de-a dreapta slavei si a zis: iata, vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu” (Fapte 7, 56).
Si, astupandu-si urechile, necredinciosii s-au aruncat asupra lui, l-au scos afara din cetate, si-l ucideau cu pietre, pe cand el se ruga pentru dansii, zicand: “Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta”. Si, acestea zicand, a adormit”.
🙂 Si eu zic ca, mai bine ramanem ‘inapoiati mintal’ d.p.d.v. lumeste! Dovada suprema de smerenie a avut Hristos cand s-a nascut in iesle, ‘meseria’ Sa pana la 30 de ani a fost de tamplar – doar era fiul teslarului (cum IL numea lumea) si, a murit pe Cruce, moarte cumplita si rusinoasa…si pentru cine?! Pentru mine, pentru tine, pentru toata lumea!
Noi – spre deosebire de EL – suntem nascuti in maternitate, suntem crescuti in case, nu am fost nevoiti sa fugim in Egipt, avem functii cat de cat confortabile, nu tragem la rindea ca sa ne castigam painea si, marea majoritate – indiferent cum – a murit/moare in propriul pat, nu pe Cruce!
Asa ca, prin comparatie ar trebui sa ne umilim la inima si sa nu mai carcotim ca ne este asa si pe dincolo…fiindca S-a nascut, a crescut, a propovaduit, si a murit pe Cruce Fiul lui Dumnezeu pentru noi, dandu-ne pilda de smerenie si lasare in Voia lui Dumnezeu.
Puterea sf.Stefan a fost ca era,,PLIN DE DUH SFANT”.
Doamne,ce departe suntem noi de acest adevar!
Fara o dobandire a DUHULUI nu cred ca avem izbanda pe calea mantuirii.
Doamne ajuta-ne sa putem realiza acestlucru,sa ne hotaram ptr.DUMNEZEU
sa o rupem cu lumea .
Cu mult drag tuturor
An nou ,cu Domnul!
http://rafaeludriste.blogspot.com/2009/01/mucenicul-dinti.html
EXCEPTIONAL!!
As avea o sugestie pentru admin. 🙂
Cred că ar fi deosebit de folositor duhovniceste pentru vizitatorii acestui site, daca anul acesta, in ziua praznicului Sfantului Apostol Stefan, ati posta o predica a parintelui Nicolae Steinhardt, care cred ca se gaseste si in “Daruind, vei dobandi”, dar nu sunt sigura. Eu am citit-o pe http://www.crestinortodox.ro si se numeste “Cinstirea Sfantului Arhidiacon Stefan”. Este deosebit de emotionanta si educativa. N-am cautat cu atentie, poate ca o aveti deja pe razbointrucuvant. Dacă n-o aveti aici si daca aveti posibilitatea s-o postati, cred ca va fi un prilej de bucurie duhovniceasca pentru cititorii site-ului.
Dumnezeu sa va ajute in continuare in lucrarea dumneavoastra misionara!
Craciun fericit!
“Credinta ne da bucurie, pentru ca ne pune brusc de acord cu ce este real…”(Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii)
Doamne-ajuta!
Cu ajutorul lui Dumnezeu, vom incerca sa tinem cont de sugestia dvs. Va multumim!
Va multumim pentru toate informatiile!sunt o hrana spirituala!Doamne ajuta!