RAVNA PENTRU ADEVAR, DAR SI IUBIRE DE VRAJMASI SI DUH DE NERAUTATE – Pilda Sf. Mc. si Arhid. Stefan despre marturisirea autentica a credintei

26-12-2010 Sublinieri

sfantul-arhidiacon-stefan2

Cititi si:

Saint_stephen_bulgaria_icon

Arhimandritul Ioil Konstantaros:

Lectura apostolică de Duminică, 27 decembrie:

Duminica de după Naşterea lui Hristos şi pomenirea Sfântului Ştefan, Întâiul-Mucenic şi Arhidiacon

(Fapte Apostolilor 6:8-7:5, 47-60)

Sunt destui creştini care pun următoarele întrebări importante: Cum poate cineva să fie luptător (combatant), dar în acelaşi timp să nu depăşească limitele permise? Cum este posibil să împletească îndrăzneala şi combativitatea cu lipsa de răutate? Şi cum, în două cuvinte, se va lupta „după lege”, aşa încât să avem şi urmări binecuvântate?

La această serioasă problematică, vine să ne dea un răspuns corect pericopa noastră apostolică care este dedicată Întâiului Mucenic Ştefan, pe care ni-l pune înainte Sfânta noastră Biserică.

Sfântul Evanghelist Luca, scriitorul Faptelor Apostolilor, îl caracterizează pe Ştefan drept bărbat „plin de credinţă şi de putere“, care făcea în popor mari şi uluitoare minuni. În acelaşi timp propovăduia cu râvnă şi cu elocinţă adevărul creştin. Adică propovăduia că Iisus Hristos este singurul Dumnezeu adevărat, Mântuitorul şi Izbăvitorul lumii.

Exact această predică, care anula iudaismul pervers, i-a făcut pe fanaticii evrei să-i declare război fără milă. Fireşte, nu puteau să-l înfrunte cu argumente biblice şi logice, ci, ca de obicei, l-au calomniat către gloata fanatică, după care a fost arestat şi dus cu forţa în sinedriul lor.

Acolo, în momentul în care martorii mincinoşi şi calomniatorii şi-au terminat „acuzaţiile” lor, toţi judecătorii s-au întors şi au văzut faţa lui Ştefan că strălucea ca o faţă de înger. La întrebarea arhiereului, Ştefan a început să se apere cu îndrăzneală şi cu un curaj unic!

Cu argumente neclintite şi imbatabile din Legea mozaică, pe care o cunoştea excelent, şi prin întreaga sa apologie a demonstrat că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. De asemenea, i-a mustrat fără frică pe iudeii ucigători de Hristos, deoarece întotdeauna se împotrivesc Duhului Sfânt. Şi precum părinţii lor i-au ucis pe profeţi, aşa acum şi ei L-au răstignit pe Domnul slavei, pe Dumnezeul-Om, Domnul Iisus Hristos. Aşadar, vedem îndrăzneala lui Ştefan şi simţim de câte provizii duhovniceşti avem nevoie şi noi, ca să apărăm corect adevărul credinţei noastre.

Neîndoielnic, aceste harisme se dobândesc prin harul lui Dumnezeu, dar şi prin îngrijirea noastră. Aşa le-a câştigat şi întâiul mucenic. Dar, este nevoie, fraţii mei, şi de o altă virtute importantă, care atunci când lipseşte, suntem în primejdie să ajungem fanatici şi intoleranţi.

Şi această virtute nu este alta decât nerăutatea [1]!

Cu adevărat, Ştefan era un luptător şi, desigur, unul mare. Era râvnitor, însă nu fanatic şi extremist. Dimpotrivă, îl vedem că în faţa vrăjmaşilor săi este plin de iubire, de superioritate şi nerăutate. Şi vedem lucrul acesta foarte clar în ultimele clipe ale vieţii lui pământeşti.

În timp ce răufăcătorii iudei scrâşneau din dinţi împotriva lui la propriu, el rămânea paşnic şi plin de harul Sfântului Duh. Iar când şi-a întors privirea spre cer, L-a văzut pe Iisus Hristos stând de-a dreapta lui Dumnezeu. Pe acelaşi tron, şi în aceeaşi stare, deofiinţă cu Tatăl. Era normal ca o astfel de revelaţie şi mărturisire să-i demonizeze pe evreii îndărătnici, precum se demonizează şi astăzi autointitulaţii „martori ai lui Iehova“, adică victimele societăţii americane „Skopia”, în faţa dovezilor biblice ale dumnezeirii lui Hristos.

stone-mosaic-aug-3Urmarea?! Atât de emoţionant ne-o descrie textul sfânt. Ultima dintre pedepse: Moartea prin lapidare! Şi în timp ce pietrele „cădeau ploaie” deasupra lui, acest înger pământesc se ruga cu desăvârşire liniştit, încredinţându-se voii şi iubirii lui Dumnezeu şi zicând: „Doamne Iisuse Hristoase, primeşte duhul meu”. Iar după ce a îngenuncheat şi a luat o poziţie de cerere stăruitoare, a strigat: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Prin această rugăciune îngăduitoare, de iertare şi iubire, sufletul său sfânt a prins aripi pentru a zbura lângă adoratul său Domn şi Domnul nostru Iisus Hristos.

Fraţii mei, foarte multe lucruri avem de învăţat din întreaga atitudine a Sfântului Ştefan.

Încheind, să ne oprim doar asupra a două lucruri mai de bază:

a) râvna autentică şi apostolică pentru Biserica noastră Ortodoxă; inima înflăcărată în învăţătura adevărată pe care o deţinem şi cuget neînduplecat în faţa falsificărilor dogmei şi a moralei pe care am moştenit-o, dar şi

b) nerăutate (îngăduinţă) faţă de fraţii noştri rătăciţi. De asemenea, dispoziţie paşnică şi creştină faţă de toţi aceia care au căzut din corecta interpretare a tezelor noastre creştine.

Dacă există doar prima, adică râvna, dar lipseşte a doua, adică nerăutatea (îngăduinţa), atunci nu putem să vorbim despre o luptă duhovnicească înţeleaptă şi autentică, şi, fireşte, nu putem să aşteptăm şi urmări pozitive.

Iubiţii mei, vulturul, pentru a se ridica pe înălţimile culmilor, pentru care şi este creat, are nevoie şi trebuie să aibă antrenate bine ambele lui aripi. Cu o singură aripă, nu numai că nu va putea niciodată să zboare, dar încercând, va fi chiar o privelişte lamentabilă.

Fie ca prin rugăciunile Întâiului-Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, care pentru iubirea şi slava lui Hristos şi-a jertfit cu osârdie viaţa, Domnul să ne dăruiască minunata şi îndurătoarea lui râvnă, aşa încât să ne asemănăm în principal şi înainte de toate cu însuşi Iisus Hristos, Cel desăvârşit şi îngăduitor. Amin.

(traducere din elină: monahul Leontie)

[1] ανεξικακία înseamnă şi “toleranţă, îngăduinţă, îndurare”.

St.StephenFirstDeaconandMartyrEggTempera.jpg.w300h464

Legaturi:


Categorii

1. SPECIAL, Arhimandritul Ioil Konstantaros, Marturisirea Bisericii, Razboiul nevazut, Sfantul Intaiul Mucenic si Arhidiacon Stefan, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Talcuiri ale textelor scripturistice

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

17 Commentarii la “RAVNA PENTRU ADEVAR, DAR SI IUBIRE DE VRAJMASI SI DUH DE NERAUTATE – Pilda Sf. Mc. si Arhid. Stefan despre marturisirea autentica a credintei

  1. La râvna noastră cea aprinsă
    Şi la dorinţa de dreptate
    Adaugă-ne Har şi milă
    Răbdare şi nerăutate

    Şi ajută-ne să înţelegem
    Că ne-ai cerut ca să-i iubim
    Şi pe vrăjmaşii noştrii Doamne
    Ca să putem să î-Ţi slujim.

    Ajută-ne întâi să’nvingem
    Păcatul nostru şi mândria,
    Şi’apoi iubindu-ne vrăjmaşii
    Să apărăm ortodoxia.

    Ca să n’ajungem să impunem
    Ceia ce Tu nu ai impus,
    Orbiţi de-o râvnă ce nu vine
    Din Duhul Sfânt, Doamne Iisus.

    Că n’ ai venit pe lume Doamne,
    Să judeci şi să osândeşti
    Ci să ne-aduci legea iubirii
    Prin legile dumnezeieşti.

    Nu ai impus porunci la nimeni,
    Ci ne-ai adus sfânta-Ţi iubire
    Prin jertfa sinceră şi sfântă
    Adusă pâ’n la răstignire.

    Ajută-ne Doamne Iisuse
    S’ajungem la sfânta-Ţi dreptate
    Prin viaţa fără de prihană
    Prin dragoste şi bunătate.

    Să nu impunem doar o lege
    Înaltă dar necruţătoare
    Ce stinge dragostea şi mila
    Şi nu zideşte prin iertare.

    Să nu purtăm râvna lui Saul,
    Ci ca Ştefan să ne zidim
    Credinţa, râvna şi iubirea,
    În vremile ce le trăim.

  2. STEFAN, MUCENICUL EVIDENTEI – PARINTELE ARSENIE BOCA

    Primul mucenic al crestinismului!
    Faptul ca Biserica ii praznuieste pomenirea la Craciun si nu la Pasti, – cum ni s-ar parea mai firesc, dupa ordinea in care s-au intamplat lucrurile – , ne face sa ne gandim si la alte semnificatii.
    1. La conceptia Bisericii despre mucenicie, 2. la nasterea marturisitorilor in Imparatia evidentei divine, 3. la noul curaj al urmarii si asemanarii cu Iisus. De fapt toate acestea sunt unul si acelasi lucru.
    Precum Iisus a lasat Slava Sa de Imparat al Cerurilor si s-a nascut prunc sarac intre fiii oamenilor, asa marturisitorii muceniciei lasa saracia si neputinta vietii pamantesti ca sa se nasca in stralucirea cereasca a Vietii vesnice.
    Biserica a considerat mucenicia un har exceptional: botezul sangelui, o consacrare a sfinteniei. Biserica veche n-a indemnat niciodata crestinii sa se supuna prigoanelor in vederea muceniciei, dar, pe de alta parte, a stat mult in cumpana daca mai e cazul sa primeasca iarasi in randul comunitatii crestine, pe cei care se lepadau de Hristos, de frica muncilor, sau sa nu-i primeasca. La marturisirea lui Iisus si a Imparatiei Sale nu se poate decide un necredincios, decat numai daca se intampla si cu el o convertire: de la evidenta si suficienta lumii acesteia, la evidenta prezentei divine. Iar pe Dumnezeu nu-L poti avea evident decat prin Iisus Hristos si prin Duhul Sfant.
    De cand Iisus s-a nascut in firea omeneasca – si aceasta nastere se repeta in fiecare crestin -, si de cand Duhul Sfant desavarseste nasterea lui Iisus, Omul Cerului, in noi, oamenii pamantului, de atunci putem avea aceasta evidenta interioara despre Dumnezeu, care ne dezleaga de lumea aceasta si de frica cu care vrea ea sa ne tina in lanturi.
    „Stefan, fiind plin de Duhul Sfant, cautand la Cer a vazut Slava lui Dumnezeu si pe Iisus stand de-a dreapta lui Dumnezeu. Atunci a zis: iata vad Cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 7, 56).
    Retinem de aci ca Stefan prin Duhul Sfant a vazut pe Dumnezeu si Cerurile deschise. Ratiunea, neluminata de Duhul Sfant, numai prin bunavointa Il asemuieste ca existent, ca intr-o noapte fara lumina.
    Stefan le-a tinut judecatorilor sai o foarte lunga cuvantare, incepand de la Avraam, care se transforma intr-o acuzare, pe care sinedriul o asculta „scrasnind din dinti. Si, desi toata vremea „toti cei ce sedeau in sinedriu vedeau fata lui luminoasa ca fata unui inger” (Faptele Apostolilor 6, 15), toutsi cand l-au auzit marturisind „ca vede Cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu”, „a strigat sinedriul, si-au astupat urechile si au navalit asupra lui toti deodata; si dupa ce l-au scos afara din cetate, au inceput a-l improsca cu pietre” (Faptele Apostolilor 7, 56-58).
    Ce i-a infuriat de si-au iesit din fire toti batranii sinedriului, de si-au facut ei lege sa omoare pe Stefan?
    – Singura marturisirea Sfintei Treimi si fata lui de inger.
    El vorbea din certitudinea interioara a prezentei divine.
    Iisus prevestise pana la ce masura se tese Sfanta Treime cu omul duhovnicesc: „Daca ma iubeste cineva, pazi-va cuvantul Meu si Tatal Meu il va iubi pe el si vom veni la el si la el ne vom face locuinta (Ioan 14, 23); si cuvantul „ Tatal vostru, cel din Ceruri, da-va Duhul Sfant celor ce-L cer” (Luca 11,130)
    Un locuit de Dumnezeu e stramutat in alte evidente ale existentei.
    Prezenta lui provoaca lumea si o antreneaza intr-un conflict de limita. Lumea nu mai are ce-i face decat sa-I omoare marturisitorii, amagindu-se ca prin aceasta a scapat de realitatea ce-i contrazicea si mustra cu linistea.
    Dar sfantul mucenic Stefan ne mai invata ceva: Ultimele lui cuvinte sunt aceleasi ca ale lui Iisus pe cruce. Iata o urmare pana la deplina asemanare. In vreme ce sinedriul si cu o gloata il omorau cu pietre, el se ruga: „Doamne Iisuse, primeste duhul meu!” Iar pentru ucigasii sai „ a ingenuncheat si a strigat cu glas mare: Doamne nu le tine in seama pacatul acesta!” (Faptele Apostolilor 7, 60)
    Aceasta era de fapt o desavarsire: a scuza inaintea lui Dumnezeu crima ce o facea o gloata infuriata. Aceasta n-o pot face decat putini dintre fiii oamenilor: acei in care iubirea de oameni e mai tare ca moartea, pe care o primesc de la ei.
    Iisus a facut primul dovada atotputerniciei iubirii asupra mortii, iar acum o face primul dintre ucenicii-oameni, sfantul mucenic, arhidiaconul Stefan.

    Prislop, Nasterea Domnului III
    27.XII.49 Luca 21, 12-19
    Cuvinte Vii, Deva 2006

  3. Eu…m-am simtit cumva ca in preajma moastelor Sfantului, atat de “aproape”…
    Va multumesc tuturor, pentru caldura si dragostea postarilor !

  4. Pingback: Predica parintelui Sofian Boghiu la sarbatoarea SFANTULUI STEFAN, INTAIUL MUCENIC (a treia zi de Craciun)
  5. Pingback: Predica puternica a Parintelui Longhin de la Banceni (2011, video): LUATI-L PE HRISTOS IN VIATA VOASTRA, IN FAMILIA VOASTRA, IN DUREREA VOASTRA! -
  6. Pingback: SFANTUL STEFAN, INTAIUL MUCENIC AL CRESTINATATII. Predici ale Parintilor Cleopa llie si Nicolae Tanase (video) -
  7. Pingback: SFANTUL STEFAN, INTAIUL MUCENIC. Predica Sfantului Iustin de la Celie pentru a treia zi de Craciun: PUTEREA CARE BIRUIESTE FRICA DE MOARTE -
  8. Pingback: PRIGOANA BISERICII SI A SLUJITORILOR EI. CALOMNIA, ARMA SATANICA PREDILECTA – Predica Parintelui Damaschin Luchian de la Sihastria Putnei la praznicul Sfantului Arhidiacon Stefan, 2011 – (audio + text) -
  9. Pingback: Martiriul Sfantului Stefan: ADEVARUL ESTE MEREU UCIS CU PIETRE… | Cuvântul Ortodox
  10. Pingback: CURAJUL INTAIULUI MUCENIC, STEFAN: “Nu incape indoiala ca pentru a privi jertfa primului mucenic al Sau, Domnul S-a ridicat in picioare”/ Omilie video a Arhim. Dumitru Cobzaru: “IN LUME SE VARSA INCA SANGE PENTRU HRISTOS, CHIAR SI IN LIB
  11. Pingback: SFÂNTUL ÎNTÂI MUCENIC ȘTEFAN, arhidiaconul mărturisitor în Duhul Sfânt. PS DAMASCHIN DORNEANUL: OARE A TRECUT VREMEA MĂRTURISIRII? “Nu dobândim CURAJUL atunci când ne negăm FRICILE, ci când le ÎNFRUNTĂM” (video, audio) | Cuvântul Or
  12. Pingback: OSTILITATEA SPUMEGÂND DE FURIE FAȚĂ DE CREȘTINISM. Cuvânt despre Sfântul Întâiul Mucenic și Arhidiacon ȘTEFAN rostit de Părintele Episcop MACARIE DRĂGOI (audio, foto) - Cuvântul Ortodox
  13. Pingback: SFÂNTUL ÎNTÂI MUCENIC ȘTEFAN, arhidiaconul mărturisitor în Duhul Sfânt. PS DAMASCHIN DORNEANUL: Oare a trecut vremea mărturisirii? TOATĂ LUMEA SE TEME ACUM, NU MAI SUNTEM OAMENI LIBERI, CI OAMENI UȘOR DE CONTROLAT! “Nu dobândim CURAJUL at
  14. Pingback: Pilda Sf. Mc. si Arhid. Stefan despre marturisirea autentica a credintei | ortodoxiadreaptacredinta
  15. Pingback: DUMNEZEU DERANJEAZĂ, FIINDCĂ VĂDEȘTE CINE SUNTEM. Predică la FUGA ÎN EGIPT și de ziua SFÂNTULUI ARHIDIACON ȘTEFAN, la PUTNA, a PS DAMASCHIN DORNEANUL (video, text): ÎNȚELEPCIUNE și DEMNITATE în fața celor care ne sunt potrivnici, dar GRIJĂ
  16. Pingback: O VIAȚĂ ASCUNSĂ ÎN DUMNEZEU. Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul despre PUTEREA OBIȘNUINȚEI si LIMPEZIMEA HARULUI (video, text) – predică la sărbătoarea SFÂNTULUI ARHIDIACON ȘTEFAN | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate