“… IATA, FIUL TAU!”: APOSTOLUL IUBIRII VII SI ADEVARATE
„Apostole al lui Hristos, de Dumnezeu iubite, grabeste de izbaveste pe poporul cel fara de raspuns! Ca te primeste cand cazi catre El, Cel ce te-a primit cand te-ai rezemat pe pieptu-I; pe Care roaga-L, de Dumnezeu cuvantatorule, si norul paganilor cel pus asupra noastra sa-l risipeasca, cerandu-ne noua pace si mare mila“. [Troparul]
- Acatistul Sf. Apostol si Evanghelist Ioan
- Viata Sf. Apostol si Evanghelist Ioan
- Sfânta Evanghelie după Ioan
- Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan
- A doua epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan
- A treia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan
- Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul
- A sosit ceasul!
- CELE MAI FRUMOASE CAPITOLE DIN EVANGHELIA DUPA IOAN: Cuvantarea de despartire si rugaciunea Mantuitorului catre Tatal, citite miscator la Denia din Joia Mare de catre IPS Teofan (audio)
Astazi traim aievea vremurile proorocite, cand iubirea multora s-a racit, cand pofta trupului şi pofta ochilor se satura pe fata fara vreo rusine, iar trufia vieţii (1 Ioan 2, 16) este „coloana vertebrala” a omului modern. Desi credem ca ne-am imbogatit si de nimic nu avem nevoie (Apocalipsa 3, 17), desi facem caz de adevar si de toate cele sfinte si le predicam cu usurinta, moralizandu-i pe ceilalti, tocmai acum suntem mai saraci, mai orbi si mai goi ca nicicand: desi ne merge numele ca traim, suntem morti (Apocalipsa 3, 1), fiindca iubirea noastra s-a imputinat.
Pe 26 septembrie, Biserica praznuieste mutarea la Domnul a Apostolului Iubirii, cum este supranumit Sf. Ioan Evanghelistul si Teologul.
Ucenicul pe care-l iubea Hristos, dupa cum insusi se numeste cu modestie, „pentru smerenia si blandetea lui cea mare” (Sf. Ioan Gura de Aur), intareste in toate scrierile sale porunca iubirii. Porunca pe care insusi o traia si o respira prin toti porii fiintei lui, devenind el insusi iubire dupa asemanarea chipului Iubirii, de la inima Caruia a sorbit Duhul, la picioarele Crucii Caruia a invatat patimirea si de la Care a si primit vrednicia de fiu – prin “adoptie” – al Maicii lui Dumnezeu.
De la Sfantul Apostol Ioan invatam ce inseamna sa ai, deopotriva, inima de ucenic credincios si ascultator, de fiu adevarat si devotat, dar si (cum vom vedea mai jos, in viata lui, despre alergarea sa dupa ucenicul cazut, si la propriu, intre talhari) de parinte jertfelnic pana chiar si in neputintele din urma ale batranetilor.
“Iata, Fiul Tau!”, i-a strigat de pe cruce Domnul Maicii Sale indurerate aratand spre Ioan, singurul din cei 12 care Il urmase in tacere pana pe Golgota. Ce uriasa slava pentru un pamantean, sa se invredniceasca a primi infierea a insasi Preacuratei Fecioare Nascatoare de Dumnezeu, cea mai presus de ingeri!
Cui altcuiva putea Cel-mai-inainte-de-veci sa-i incredinteze tainele cele mai presus de fire ale Revelatiei tulburatoare a sfarsitului acestei lumi (cartea Apocalipsei), daca nu celui mai curat si mai iubitor dintre “prietenii” Sai, care a avut si partasia duhovniceasca cea mai apropiata cu Maica Luminii si Imparateasa cerurilor! Pentru ca numai unul ca acestea putea sa savarseasca o lucrare dumnezeiasca, pentru care, cum scria Sfantul Chiril, “era de trebuinta sa se masoare cerul cu palma”
Fericitul Ieronim istoriseste ca, la sfarsitul trecerii sale pamantesti, pe cand apostolul era batran si slabit, nemaiputand vorbi decat cu mare greutate, spunea doar atat: „Copilasilor, iubiti-va unii pe altii!“. Intrebat de ucenici de ce repeta la nesfarsit aceasta, Sfantul Ioan le-a raspuns: „Aceasta este porunca Domnului si, daca o pastrati, este de ajuns“.
Va recomandam, de asemenea, si:
Dintre evanghelisti, Sfantul Ioan este cel care ne introduce cel mai direct, mai puternic in camarile de taina ale Duhului, ale Imparatiei lui Dumnezeu; din cuvintele, descoperirile sau relatarile sale Hristos ni Se descopera parca cel mai viu, cel mai limpede, cu cea mai mare putere ca Dumnezeu adevarat, ca Dumnezeu al Iubirii si ca Lumina a lumii. Nu in zadar Sfantul Apostol Ioan a fost numit de Biserica si “Teologul“, pentru ca ne-a vorbit despre Dumnezeu cel mai… dumnezeieste, revelandu-ni-L intr-un chip unic si de ne-egalat prin cuvant pe Cuvantul intrupat al Tatalui. In Evanghelia si in Epistolele Sfantului Apostol Ioan simti in modul cel mai limpede ca, asa cum spunea un parinte ardelean chiar el foarte atasat de Sfantul Evanghelist Ioan (parintele Miron Mihailescu) “iti vorbeste Dumnezeu” chiar tie insuti, personal si direct…
- Va invitam sa (re)cititi si scrisorile unui parinte sfant contemporan care traia in duhul Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan: Din scrisorile Staretului Selafiil din Tomsk: “CUM NE VOM MANTUI NOI?” si scria:
Virtutea dragostei le cuprinde pe toate: rabdarea, smerenia, cugetarea smerita, curatia trupului si a sufletului. Cum dar, de ce oare Sf. Ioan Evanghelistul spunea in ultimii ani ai vietii sale: Iubiti-va unii pe altii, iubiti-va unii pe altii? Ajunsese la adanci batranete si cand il aduceau, sprijinit pe brate, in mijlocul crestinilor, atat, doar atat era predica lui. Scurta…
Cand voi, copii mei, puneti capul pe perna, ganditi-va la iubirea Maicii Domnului fata de Pruncul ei dumnezeiesc. Inima voastra va izvori atunci miresme intraripate catre cer. (…)
Mişa, copile, fii cu dulce inima.
Te iubeste un bunel,
+Selafiil”
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Iubirea este dar ceresc
Iubirea este dar ceresc
Ce se câstigă foarte greu
Când nu există curăţie
Şi dragoste de Dumnezeu.
Iubirea fără curăţie
E egoism şi înşelare
Care pretinde totdeauna
Doar jertfa, de la fiecare.
Iubirea cea adevărată,
Este adâncă, blândă, dulce,
Nevinovată şi sublimă,
E –n răstignirea de pe cruce.
Ea’mbracă totul în căldura
Şi-n dragostea supra firească
Prin jertfa arderii de sine
În taia ei dumnezeiască.
Ea-i gingăşia cea strivită
De egoismul tuturor,
Care nu-şi vede suferinţa
Şi chiar din ea îşi face spor.
Ea-i milă pentru fiecare
Şi niciodată pentru sine.
Ea’ndură răul de la semeni
Spre-a face tuturora bine.
Iubirea este taina vieţii
Şi dragostea de Dumnezeu,
Dar pentru om ea este ţinta
Ce se atinge cel mai greu.
Prin Dumnezeu, ortodoxia
Ne’mpodobeşte cu iubire
Şi din potir ne-o dă ca hrană,
În calea spre desăvârşire.
Dar fără sfânta curăţie,
Fără podoaba feciorească,
Iubirea nu se dobândeşte,
Pe calea cea duhovnicească.
Sfântul Ioan cel feciorelnic,
Prin curăţie s-a sfinţit,
Şi-n dragostea –i nevinovată
Iisus la pieptu-i la primit.
Iubirea sa la dus sub cruce,
-Când pironit în chinuri, sus-
În grija lui şi-a lăsat Mama,
Ştiindu-i dragostea, Iisus.
Apoi întreaga-i existenţă
A fost un cântec –al iubirii
Prinos de dragoste în slove
Şi dar ceresc al mântuirii.
Iubirea sa o gustă –n slove
Toţi cei ce ştiu s-o preţuiască
Şi se hrănesc cu ea creştinii
Care învaţă s-o trăiască.
Sfântul Ioan ne-aduce-n suflet,
Prin inima şi darul său,
Mireasma Raiului iubirii
Şi dragostea lui Dumnezeu.
Ce minunată e iubirea,
Ce dar ceresc nepreţuit
Cât necuprins şi adâncime
Şi sfânt urcuş în infinit.
Sa iubesti! Atat de simplu dar atat de greu: cine iubeste nu raneste, nu sminteste, se poarta cu delicatete, vorbeste cumpatat, sare in ajutor, se mahneste impreuna cu cel care este mahnit, plange impreuna cu cel care plange pentru ca-l doare ca pe el insusi, se bucura impreuna cu cel ce se bucura saltandu-i inima pentru veselia celuilalt, gandeste numai de bine, se roaga pentru cel in neputinta sau boala, il rabada…intr-adevar, cine a ajuns la IUBIRE n-are cum sa pacatuiasca impotriva aproapelui.
Din toate Evangheliile, cea a Sf.Ap.Ioan imi place cel mai mult; fara sa vrei ti se concentreaza atentia si, nu-ti vine s-o lasi din mana citind, recitind…gasind de fiecare data, alte intelesuri, alte noime, vorbindu-ti parca special tie, este adevarat!
,,Apostole al lui Hristos Dumnezeu,iubite,grabeste de izbaveste pe poporul cel fara de raspuns,ca te primeste,cand cazi catre Dansul,Cel ce te-a primit cand te-ai razimat pe pieptul Lui.Pe Acesta roaga-l, de Dumnezeu cuvantatorule,ca norul paganilor cel pus asupra noastra sa-l risipeasca,cerandu-ne noua pace si mare mila,,
,,Maririle tale,Iubitorule de feciorie,cine le va spune?Ca versi minuni si izvorasti tamaduiri si te rogi pentru sufletele noastre,ca un cuvantator de Dumnezeu si prieten al lui Hristos,,
Domnul, pentru rugaciunile Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan, sa va/ne inmulteasca dragostea!
Icoanele sunt intr-adevar foarte frumoase. Multumiri!
Sa traiesti Nicolae Mirean. Frumoase poezii.