Predica Mitropolitului Augustin de Florina la DUMINICA VINDECARII SLUGII SUTASULUI

20-06-2010 Sublinieri

Cititi si:

***

Predica Mitropolitului de Florina, părintele Augustin Kandiotis

la Duminica a IV–a după Rusalii

(Matei 8, 5-13)

CREZI?

„Şi a zis Iisus sutaşului: Mergi şi după credinţa ta fie ţie”

(Matei 8, 13)

Iubiţii mei, în vremurile de demult, înainte de venirea lui Hristos, existau sclavi. Ce erau sclavii? Din punct de vedere fizic şi aceştia erau oameni, dar nu erau consideraţi oameni. Nu aveau drepturi de om. Nu-i ocrotea nicio lege. Stăpânii lor făceau cu ei ce voiau. Îi puneau la cele mai grele munci. Săpau ogoarele, cărau pietre şi noroi ca să construiască palatele stăpânilor lor, lucrau cu lanţuri la picioare în mine, în ocne, trăgeau de vâsle la corăbii, se luptau cu fiarele sălbatice ca să privească şi să se distreze stăpânii lor. Nicio plată nu luau pentru slujbele pe care le făceau. Hrana lor era săracă. Case proprii nu aveau. Era vai dacă stăpânul lor nu era mulţumit de ei. Îi pedepsea cu severitate. Îi lovea fără milă. Putea chiar să-i şi omoare fără să răspundă în faţa nimănui. Oricând dorea stăpânul, îl lua pe sclav şi-l ducea în piaţa de sclavi, adică acolo unde se vindeau şi se cumpărau sclavii, cum astăzi se vând şi se cumpără animale.

***

Dar de ce vorbim aici despre sclavi? Pentru că Evanghelia, pe care aţi auzit-o astăzi, vorbeşte şi ea despre un sclav, sclav care slujea unui stăpân oarecare. Acest sclav s-a îmbolnăvit şi a căzut la pat. Boala lui era gravă. Trupul îi paralizase. Suferea mult.Era de acum un sclav nefolositor, chiar dacă era tânăr. Deci cu acest sclav inutil ce s-ar fi aşteptat cineva să facă stăpânul său? Să arate interes, să-l ducă la medici, să-i cumpere medicamente? Altceva. Aşa cum am zis, un astfel de interes nu arătau stăpânii faţă de sclavi. Erau cu desăvârşire indiferenţi şi-i lăsau să moară.

Dar stăpânul din Evanghelia de astăzi era foarte diferit de ceilalţi stăpâni. Era un om deosebit.Nu era iudeu; era idolatru (închinător la idoli). Nu era preot, ci era ofiţer, cu gradul de sutaş, adică gradul pe care, în armată, îl deţine astăzi căpitanul. Era un căpitan, care aparţinea nu unei puteri mici, ci celei mai mari puteri, aşa cum era atunci Imperiul roman. Cu armele se îndeletnicea. Probabil luase parte la bătălii şi războaie sălbatice. Oricine s-ar fi aşteptat ca sutaşul să aibă o inimă aspră. Şi, totuşi, nici funcţia, nici originea, nici ticălosul mediu idolatru, în care trăia, nu a reuşit să-l influenţeze pe acest om deosebit. În inima acestui om exista o scânteie, o scânteie dumnezeiască. Sutaşul îşi iubea sclavul. Îşi privea sclavul ca pe o făptură a lui Dumnezeu. Conştiinţa nu-i îngăduia să fie indiferent faţă de sclavul bolnav. Aşadar, a arătat interes, ca şi cum ar fi fost copilul său. Şi medicamente a cumpărat, şi la medici l-a dus; tot ce-i stătuse în putere făcuse. Dar ce ţi-e şi cu răul? Sclavul nu se făcea bine. Continua să fie paralizat, să sufere. Şi durerile sclavului erau durerile sutaşului. Ce nobil, ce om deosebit era acest sutaş! O bucată de aur într-un munte de necurăţie.O stea în groaznicul întuneric al nemilostivirii. Când a aflat că Hristos e în cetatea în care slujea şi el ca şi comandant de piaţă, n-a pierdut ocazia. A alergat să-L întâlnească pe Hristos şi să-L roage pentru sclavul său. Pentru că auzise că Hristos face minuni. Şi iată-l deci pe sutaş înaintea lui Hristos.

Minunaţi-vă de el. Cu câtă smerenie stă înaintea Domnului! Cu câtă credinţă îşi expune rugămintea ca Hristos să-l facă bine pe sclavul său!

– Voi veni în casa ta să-l vindec, zice Hristos.

– Nu, Doamne, nu sunt vrednic de o astfel de vizită. Tu, Doamne, chiar de departe poţi să-l faci bine. Aşa cum eu poruncesc soldaţilor mei şi ei fac tot ce le spun, aşa şi Tu, Doamne, poţi să porunceşti bolilor şi să plece departe. Şi autoritatea mea este mică. A Ta este foarte mare. Ajunge şi un cuvânt al Tău, Doamne, ca să-l vindece.

Hristos s-a minunat ascultând cuvintele sutaşului. A văzut că acest sutaş roman avea o credinţă mare.O credinţă, pe care nu o aveau milioanele de iudei. Iudeii vedeau minunile pe care le săvârşea Hristos, şi totuşi nu credeau, iar căpeteniile lor Îl urau şi voiau să-L dea la moarte. Şi sutaşul, care nu făcea parte din poporul ales al lui Dumnezeu, să aibă o astfel de credinţă?

Hristos, după ce l-a lăudat pe sutaş pentru credinţa lui mare, l-a vindecat pe sclav. L-a vindecat fără a merge în casa sutaşului. L-a vindecat de departe. L-a vindecat doar cu un cuvânt al Său:

„Mergi, şi după cum ai crezut, fie ţie” (Matei 8, 13).

***

Ah, dacă am fi avut şi noi această credinţă a sutaşului! „Doamne”, a zis, „ajunge un cuvânt al Tău ca să-l facă bine pe slujitorul meu”. Deoarece cuvântul lui Hristos nu este precum cuvintele oamenilor. Oamenii nu pot să facă prin cuvântul lor ce făcea Hristos. Este imposibil. Mii de porunci să dea focului, focul nu se va stinge. Mii de porunci să dea mării sălbăticite, marea nu se va linişti. Mii de porunci să dea materiei neînsufleţite, materia nu poate să scoată viaţă şi să iasă din ea nu om, nu animal, nu pasăre, dar nici măcar un fluture, nici o furnică.

Cine a făcut toate acestea? Hristos. Cum? Numai şi numai cu cuvântul Său.„El a zis şi s-au făcut” (Psalm 148, 5). Şi cuvântul lui Hristos are o atât de mare putere, pentru că nu este cuvânt al omului, ci este cuvânt al lui Dumnezeu, care a creat universul şi a venit aici pe pământ în trup omenesc şi continuă să fie prezent în Biserica Lui, care este Trupul Lui. Hristos este Capul, suprema căpetenie şi autoritate. Dar, înaintea lui Hristos, ca soldaţii care aşteaptă porunci, stau toate stihiile naturii, toate făpturile, soarele, luna, stelele, marea, râurile, oamenii, îngerii şi arhanghelii. Toţi şi toate ascultă de El şi El stăpâneşte universul cu legile naturale şi supranaturale. Şi face minuni în cer şi pe pământ.Şi dacă există oameni, care nu cred în El şi care nu vor să facă voia Lui, cu aceştia se va împlini ceea ce s-a spus:

”Îl vor vedea pe Cel pe Care L-au împuns” (Zaharia 12, 10; Ioan 19, 37).

Hristos, iubitul meu, Hristos este Domnul, Atotputernicul, Atotînţeleptul şi Atotbunul Dumnezeu. Asta a crezut sutaşul din Evanghelia de astăzi. Asta au crezut mii şi milioane de credincioşi, bărbaţi şi femei, care cu ajutorul lui Hristos au făcut minuni. Şi întreb: Tu crezi ca sutaşul? Dacă crezi, arată-ţi şi tu credinţa ta prin smerenie şi prin iubirea faţă de aproapele, cum a arătat-o sutaşul. Arată cu faptele credinţa ta. Şi atunci vei vedea şi tu în viaţa ta, în mii de situaţii, puterea lui Hristos şi vei auzi glasul Lui atotputernic:

„Mergi, şi după cum ai crezut fie ţie” (Matei 8, 13).

(traducere din elină: M.L., sursa: „Kyriaki”)


Categorii

Mitropolitul Augustin de Florina, Talcuiri ale textelor scripturistice, Vindecarea slugii sutasului

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

16 Commentarii la “Predica Mitropolitului Augustin de Florina la DUMINICA VINDECARII SLUGII SUTASULUI

  1. FIECARE OM ESTE UN SUFLET CARE CAUTA PE DUMNEZEU !

    Mircea pacatosul

  2. Doamne ajuta-ne pe toti sa avem: CREDINTA, NADEJDE( SMERENIE) si DRAGOSTE! Amin.

  3. O DOAMNE,slava TIE caci inca odata ne-ai aratat adevarul prin cuvintele mitropolitului de Florina caruia sai faca parte Bunul Dumnezeu de un coltisor de rai si ca sa continui eu nemernicul si ticalosul nu pot sa spun nimic altceva decat sa ne ajute Bunul Dumnezeu sa nu ne lase in nebunia mintilor noastre si-ngamfarea gandurilor si a faptelor noastre din zi si din noapte, ci sa ne daruiasca harul Sau pentru rugaciunile Maicii Sale, a Sfintilor Sai , a tuturor Puterilor Ceresti si mai ales pentru mare mila Sa a-nevrednicii a lucra voia Sa ziua si noaptea ,in tot timpul si-n tot locul stapanirii Sale cu dragoste si mila adevarata fata de aproapele si fata de noi.amin.amin.amin
    iertati-mi indrazneala si rogu-va rugati-va si pt. mine pacatosul si noi toti uni pt. alti amin.amin.amin

  4. Pingback: Vindecarea slugii sutasului » Alex Rădescu
  5. Doamne ajuta!

    Sutaşul, pe lângă CREDINTA MARE, avea şi MULTA SMERENIE. De aceea răspunde:”Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea! Aşadar sutaşul, pe lângă credinţă mare, avea şi multă smerenie!Avea credinţa, că Dumnezeu există şi are milă de lumea pe care a creat-o, de fiecare dintre noi, şi în acelaşi timp, avea smerenia sincera ,mărturisită că nu suntem vrednici să intre Hristos în casa şi în inima noastră din cauza mulţimii păcatelor pe care le-am făcut.
    Iată leacul care poate vindeca omul de astăzi:
    sa creadă cu tărie şi dreaptă credinţă în Iisus Hristos şi să se socotească cel mai păcătos de pe pământ.
    Acest om, păgân după credinţă, avea inimă de creştin după faptă. Necreştin fiind, era mai credincios ca iudeii de odinioară şi ca mulţi creştini din zilele noastre. De aceea Mântuitorul îl laudă în public, zicând:
    „Adevărat grăiesc vouă, că nici în Israel n-am găsit atâta credinţă!”
    Credinţa şi smerenia lui l-a mântuit, i-a vindecat sluga şi l-a făcut nemuritor.

    Sa ne intareasca Bunul Dumnezeu in cele bune ale Sale si sa ne mintuiasca pe toti!

  6. Mdaa, voi sunteti cei mai smeriti dintre toti de aceea va si permiteti sa ne aratati noua ce inseamna cu adevarat smerenia …

    Asta ce sa fie infumurare sau fatarnicie?
    Cand o sa acceptati macar si parerile celorlalti la rubrica comentarii, care nu sunt obligati sa fie de acord intotdeauna cu voi, atunci o sa va cred pe cuvant…Pana atunci vorbe goale.

    Sunteti unul dintre dintre siturile care nu suportati alte comentarii decat cele care va dau voua dreptate, si eventual care va mai tranteste cate-o lauda.

    Nici nu ma mira faptul de ce cea mai mare parte din comentarii de pe acest site sunt de bine si de lauda… Este de la sine inteles ca nimeni nu e perfect asa ca nici comentariile nu pot fi toate “roz”…(sau probabil ca sunteti perfectii Ortodoxiei)

    Cel putin moral daca crestineste nu vreti sa suferiti si alte opinii in afara de cele care va dau voua “dreptate”.

    Nici nu stiu daca mai are rost sa adaug ceva, dat fiind faptul ca o buna parte din comentarii mi le-ati cenzurat, asa ca m-am lamurit cum sta treaba, ramaneti cu fanii vostri care sa va aduca laude la minut ca m-am comvins de regimul vostru ceausist…

  7. @ Laurentiu:

    Tupeul, agresivitatea, mojicia si cautarea cu orice chip a scandalului nu inseamna “opinii diferite”. In ultima vreme asta este tot ceea ce ai fost capabil. Smerenia nu inseamna nici prostie, nici pierderea demnitatii de persoana. Pe orice forum normal ai fi fost banat de zece ori pana acum pentru insulte repetate si contributii constant destructive la mersul unor discutii. Pare ca esti specialist in aruncat “bombe cu fragmentatie”, cum ar zice cineva. Daca nu ai cumva vreo sarcina de serviciu in monitorizarea noastra, “regimul ceausist” te invita sa mergi cu bucurie in lumea libera :), sa nu mai citesti aici, unde te tulburi nevrand sa intelegi ce ti se spune, si unde tulburi, la randul tau, prin interventii veninoase si diversioniste… Pana sa judeci ne-smerenia noastra (are cine-o sa faca, crede-ne! – multumim de grija), poate inveti niste reguli de bun-simt. Altadata. Aici o sa ai spam. Pentru ca nu are rost sa ne certam intruna, daca nu ne putem ajuta cu nimic unii pe altii. Domnul sa te binecuvanteze si sa te ajute sa te mantuiesti!

  8. Mi-a fost transmis mesajul de mai jos de catre o prietena si desi stiu ca toti cei ce citesc materialele de pe site-ul dvs. sunt crestini ortodocsi (nu numai cu numele, cred eu) si stiu macar in teorie, informatiile le sunt utile mai ales celor care inca nu si-au facut un obicei din a se ruga inainte si dupa ce lucreaza, mananca, etc.

    RUGACIUNEA VINDECA BOLILE, SPUN OAMENII DE STIINTA

    Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele.

    Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul “material” al acestui fenomen divin.[1]

    “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologi e al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg : “Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, dar ea repară şi structura grav afectată a conştiinţei.”[2]

    Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut – a masurat puterea rugăciunii. El a înregistrat electroencefalogram ele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit – “stingerea” completă a cortexului cerebral. Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţă absolută. Pe masură ce persoana creşte, această senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul somnului profund sau al rugăciunii, aşa după cum a dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscută “trezie uşoară, în rugăciune” şi a dovedit ca are o importanţă vitală pentru orice persoană.

    Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situaţii negative şi afronturi care ne rămân înfipte în minte.. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică.

    Slujbele bisericeşti ajută şi ele la ameliorarea sănătăţii. Inginera şi electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sănătăţii unor enoriaşi înainte şi după slujbă. A rezultat că slujba în biserică normalizeaza tensiunea şi valorile analizei sângelui.

    Se pare că rugăciunile pot să neutralizeze chiar şi radiaţiile. Se ştie că după explozia de la Cernobîl, instrumentele de masură pentru radiaţii au arătat valori care depăşeau capacitatea de măsurare a instrumentului. În apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, însă, aflată la patru km de reactoare, valoarea radiaţiilor era normală.

    Oamenii de ştiinţă din Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că apa sfinţită, semnul Crucii şi bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăţi vindecătoare. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor. Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară viruşii de gripă, hepatită şi tifos.

    Proteinele viruşilor se încovoaie şi nu mai poartă infecţia, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon şi stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecţie cu radiaţie magnetică.

    Laboratorul ştiinţific al Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după sfinţire. A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică dă rezultate mult inferioare…

    Astfel, recomandările Ortodoxe de a binecuvânta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una preventivă. Apa sfinţită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale. Spectrograful indică o densitate optică mai mare a apei sfinţite, ca şi cum aceasta ar fi înţeles sensul rugăciunilor şi l-ar fi păstrat. Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca.

    Singura limită este că vindecă numai pe cei credincioşi. “Apa distinge” nivelul de credinţă al oamenilor”, spune A. Malenkovskaia. Atunci când un preot sfinţeşte apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările au fost nesemnificative.

    Tradus din rusă în engleză de Julia Bulighina

    Trad. din engleză în română Cristina M. (c)1999-2009 “Pravda Ru”

    [1] De fapt, după cum se va vedea, au fost capabili să măsoare unele efecte, dovedind cu mijloacele ştiinţifice actuale ceea ce Sfinţii Părinţi ştiu, prin experinţă, de 2000 de ani, dar “mecanismul”, fiind divin, nu poate fi explicat în termeni omeneşti. (N.T.)

    [2] Această putere vindecătoare pe plan fizic, moral şi spiritual a rugăciunii Tatăl Nostru şi a rugăciunii, în general, spusă cu credinţă, am vazut-o cu ochii mei în programul 12 Paşi pentru Alcoolici Anonimi şi Al-Anon (pentru familii afectate de alcoolism). Oameni care erau la un pas de moarte sau pacienţi în spitale de boli mentale au suferit transformări miraculoase. Nu numai că le-a dispărut obsesia alcoolului, dar au ajuns să aibă o sănătate perfectă. Pentru a-şi menţine această stare, continuă să se roage, să practice cei 12 Paşi şi să se abţină de la orice substanţă cu prorpietăţi psihotrope, inclusiv uneori anestezia la dentist. Părintele Ortodox Melethios Weber, în cartea sa “Doisprezece Paşi de Transformare” (Twelve Steps of Transformation) explică bazele ortodoxe ale programului, care are efecte pozitive şi asupra neortodocşilor, cu condiţia să aibă credinţă în Dumnezeu.(N.T.)

    Am deosebita rugăminte la dumneavoastră, să multiplicaţi prezenta şi să o oferiţi cunoscuţilor şi chiar necunoscuţilor.

  9. @ Leliana:

    Avem rezerve fata de genul acesta de argumente “stiintifice” in sprijinul dovedirii celor tainice si mai presus de lumea aceasta. Nu credem ca harul Duhului Sfant poate fi masurat si cantarit, si nici nu avem trebuinta de argumente de acest fel ca sa ne intemeiem credinta pe ele. Rugaciunea nu este ceva magic, cu o putere in sine, iar roadele sale sau raspunsul lui Dumnezeu tamaduitor depinde intai de toate de voia Sa.

  10. @ Leliana

    Tipul acesta de articole nu sunt deloc folositoare, ba mai bine zis sunt chiar daunatoare, pentru ca face sa ridice stiinta mai presus de credinta, de religie si-L supune chiar pe Dumnezeu observatiilor stiintifice, ceea ce este o adevarata blasfemie. Creatura se ridica deasupra Creatorului si omul se vrea dumnezeu fara Dumnezeu.
    Nu avem nevoie de astfel de certificate de tip “Discovery” pentru a dovedi realitatea credintei si existenta lui Dumnezeu.

    In continuare voi face doar cateva mici comentarii la acest articol pentru a incerca sa arat ca de fapt argumentele lor sunt mai mult o capcana…

    Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut – a masurat puterea rugăciunii.
    De aici rezulta ca in lumea stiintei apare o noua unitate de masura pentru puterea rugaciunii. Asa omul va putea sa urmareasca o statistica a rugaciunii si va stii care ii este puterea, de unde va fi bine clasificat. E de-a dreptul aberant.

    El a înregistrat electroencefalogram ele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit – “stingerea” completă a cortexului cerebral. Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţă absolută.
    Nu se precizeaza ce calugari au fost supusi experimentelor. Pot fi si buddisti. Si daca nu conteaza care este religia lor, inseamna ca pentru experiment a fost suficient doar ca ei sa se roage. Dar ce ne spune Hristos? In Evanghelia dupa Matei gasim: (7,21-22) Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?
    In continuarea articolului se spune ca acea stare de rugaciune a calugarilor mai poate fi intalnita si la bebelusi, asta pentru ca sa ne amintim ca Hristos a spus : De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. (Matei 18,3). Dar stim bine ca talcuirea acestei Evanghelii se refera la altceva, si nu ne indeamna, conform articolului, sa ne rugam pentru a deveni ca pruncii. Trebuie sa fim nevinovati ca ei, nu sa avem cugetele lor.

    În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică.
    S-a gasit astfel mecanismul de vindecare al rugaciunii. E simplu: grijile se muta pe un alt plan si pe urma dispar, de unde si vindecarea psihica, morala si chiar fizica. E de-a dreptul revolutionar!

    Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sănătăţii unor enoriaşi înainte şi după slujbă. A rezultat că slujba în biserică normalizeaza tensiunea şi valorile analizei sângelui.
    Da, dar usturoiul face la fel, si el normalizeaza tensiunea. Or fi mancat enoriasii cu totii usturoi inainte de slujba?
    Argumentele de genul acesta, din articol par din ce in ce mai convingatoare…

    Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară viruşii de gripă, hepatită şi tifos.
    Extraordinara descoperire. Deci nu mai e nevoie sa ne vaccinam. Putem sa tragem clopotele.

    Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon şi stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecţie cu radiaţie magnetică.
    Dar ceilalti microbi ii omoara semnul crucii, sau acesta devine doar un fel de antibiotic cu spectru restrans?

    A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică dă rezultate mult inferioare…
    Ce masuratori precise…de o suta de ori mai mica. In curand poate vom vedea tablouri stiintifice, unde alaturi de radiatia electromagnetica se poate aseza si “Tatal nostru+ semnul crucii”

    Apa sfinţită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale.
    A gasit stiinta aparate speciale pentru a dovedi cum apa sfintita poate sa vindece. Interesant, dar cine crede asta? Omul de stiinta, credinciosul, sau naivul?

    Singura limită este că vindecă numai pe cei credincioşi. “Apa distinge” nivelul de credinţă al oamenilor”, spune A. Malenkovskaia. Atunci când un preot sfinţeşte apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările au fost nesemnificative.
    In concluzie si un laic poate face Aghiasma, numai ca fata de preot puterea apei sfintite scade de la 2,5 la 1,5.

    Dupa cum vedem acest articol nu ajuta omul de stiinta sa fie (mai) credincios, iar omului credincios nu poate sa-i aduca dovezi stiintifice pentru ceea ce tine de credinta.

  11. Laurentiu, pentru ca de multe ori am fost in situatia de a fi napadita de acest impuls de critica atunci cand citeam ceva ce nu convenea judecatii mele(nu ma refer strict la acest site)si pentru ca, in timp, mi-am supus atentiei si autoanalizei acest obicei, pot spune ca el nu vine dintr-o virtute a dreptatii sau a slujirii adevarului ci din infierbantarea mintii care este in sine o patima. Tot in timp, am “exersat” un fel de detasare de moment(uneori chiar mai prelungita) fata de ceea ce starnea nemultumirea mea, si mi-am dat seama ca, prin comparatie cu vremea in care poate nu ezitam prea mult in a “sanctiona” neconcordantele cu parerea mea, am avut ceva cu adevarat de castigat: un excedent de autocontrol. Nu spun ca sunt ferita de acea infierbantare a mintii si a sangelui pentru ca nu m-a binecuvantat Bunul Dumnezeu cu harul unui duh stapanitor, dar nadajduiesc ca efortul de a imi pune opreliste mintii in acele momente sa fie considerat, la momentul potrivit, drept acea minima contributie pe care o cere de la noi Dumnezeu in lucrarea asupra sufletului nostru. Prin critica, oricat as fi vrut eu sa fie de contructiva, nu stiu de ce(poate pentru smerire) nu reuseam sa produc decat iritare in celalalt si sa primesc un raspuns la fel de critic sau la fel de nemultumitor pentru mine. Asa ca am inceput sa constientizez vorbele pr. Arsenie Boca – mai buna e pacea decat dreptatea. In plus, cred ca mai este vorba si de o regula de bun simt, nu doar una crestineasca, aceea de a iti permite sa critici punerea in practica a lucrarii celuilalt atunci cand ai fost capabil de o lucrare cel putin asemanatoare. Asta este valabil in primul rand pentru mine, pentru ca eu inca ma trezesc dandu-mi cu parerea despre situatii in care eu nu m-am gasit sau lucrari pe care eu nu am putut sa le fac, nu ti-o adresam ca o scadere a ta. Cred ca am si citit o idee asemanatoare prin scrierile sfinte – aceea de a vorbi din experienta si nu din datul cu parerea.
    Chiar daca iti transmit aceste cuvinte prin intermediul internetului, care nu reda, din pacate, si tonul sau uneori chiar creeaza impresii denaturate despre atitudinea celui ce scrie, sper sa se inteleaga ca nu a fost o critica la adresa ta ci doar impartasirea unor ganduri care ar putea avea legatura cu supararea ta.

  12. Pingback: Război întru Cuvânt » VINDECAREA SLUGII SUTASULUI – SAU DESPRE UN PAGAN CARE NE DA LECTII » Război întru Cuvânt
  13. Pingback: Predici scurte, dar puternice la Duminica a IV-a dupa Rusalii: PUTEREA RUGACIUNII UNORA PENTRU ALTII si CERCETAREA CREDINTEI NOASTRE. “Nu va lasa Dumnezeu desarta o mare nadejde pusa in El de cel smerit” -
  14. Pingback: VINDECAREA SLUGII SUTASULUI – paganul care “a stiut de durerea aproapelui”, care si-a ascultat CONSTIINTA, implinind “legea firii” si il bucura pe Dumnezeu cu SMERENIA CREDINTEI sale. PREDICI AUDIO ale Pr. Ciprian Negreanu -
  15. Pingback: SUTASUL si SIMTAMANTUL PROFUND AL NEINSEMNATATII PROPRII: “Nu ne mântuim numai pentru că suntem creştini ortodocşi şi susţinem aceasta în mod intelectual. Luaţi aminte, voi credincioşii, care CREDEȚI CĂ SUNTEȚI DEJA MÂNTUIȚI… Ca
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate