CATOLICII VOR SLUJI LA SFANTUL MORMANT INAINTE DE COBORAREA SFINTEI LUMINI!/ Noua ordine alimentara/ ABIA ACUM INCEPE CRIZA/ Semnificatiile profunde ale crizei grecesti si rolul Rusiei/ TRADAREA FRATILOR SARBI – PRETUL INTEGRARII IN UE A ROMANIEI SI BULGARIEI (Si alte stiri importante: 15-17 februarie 2010)

• Interfax-Religion: Catholic mass to precede descent of Holy Fire this year/ În acest an, ceremonia pentru coborârea Sfintei Lumini va avea loc în Ierusalimdupă o slujbă catolică.

Potrivit site-ului de misiune ecleziastică rusă, şeful poliţiei din Oraşul Vechi, colonelul Avi Roiv, a precizat acest lucru în cadrul întâlnirii cu o delegaţie din partea Fundaţiei Sf. Andrei, cel Întâi-chemat, care este de mult timp implicată în transportul Sfintei Lumini din Ţara Sfântă până în Rusia. Acesta a menţionat că, deoarece Paştele occidental şi cel oriental au coincis în acest an, în mod tradiţional, catolicii ar trebui să fie primii care să slujească liturghia, ceremonia de coborâre a Sfintei Lumini urmând apoi la momentul obişnuit. Roiv a adăugat că, deşi Biserica Sfântului Mormânt nu va putea găzdui pe toată lumea, cei care nu vor avea loc vor putea urmări Sfânta Liturghie pe ecranele TV instalate în piaţă. Coborârea Sfintei Lumini va fi difuzată în direct. În acest an, creştinii din întreaga lume sărbătoresc Paştele la 4 aprilie. De mai multe secole, Sfânta Lumină coboară la mormântul Domnului cu puţin timp înaintea Paştelui ortodox. Creştinii din Răsărit sunt încredinţaţi că miracolul Sfintei Lumini dovedeşte adevărul credinţei ortodoxe, deoarece Lumina Sfântă se coboară la Mormântul Domnului în fiecare Sărbătoare a Paştelui. Credincioşii cred că această coborâre a Luminii dezaprobă concepţiile ateiste.

• Presa ortodoxa de limba greaca: Amărăciuni

http://www.basilica.ro/ro/stiri/apel_la_unitate_si_demnitate_romaneasca.html

Știați că înalți prelați B.O.R. fac presiuni asupra stareților și Sfintei Chinotite din Sfântul Munte pentru a nu accepta monahi și ucenici români în Mânăstirile grecești ?

Știați că, mai nou, pentru ca un preot să poată primi “binecuvântarea” de a se muta într-o episcopie aparținând unei Biserici ortodoxe “surori”, este nevoie de aprobarea personală a P.F. Patriarhului Daniel ? Confer Canon 16 de la Sinodul I Ecumenic (325) / invocat în chiar textul comunicatului.

Gândiți-vă, ce motive poate avea un preot, un călugăr sau un mirean penru a căuta, citez, “umbrele canonice” la străini ? Și comentăm citatul: adică ceilalți ortodocși, dacă nu sunt români, sunt străini ? Ecclesiologie de Genève…

***

• Think Outside the Box: Doua feluri de porumb modificat genetic pe mesele noastre

• EvZ: Unde i-a adus criza pe săracii României

Aduşi în „sapă de lemn” de criza economică, tot mai mulţi români le cer autorităţilor, prin petiţii, un loc de muncă ori bani pentru hrană şi medicamente. Luna ianuarie a reprezentat apogeul ratei şomajului, înregistrată în România în ultimii şapte ani. Numărul de şomeri a ajuns la peste 740.000 (8% din numărul angajaţilor). Mai dramatic e faptul că peste 31.000 de români au ajuns şomeri într-o singură lună, din decembrie 2009 până în ianuarie 2010, după cum arată datele Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă.

• Adevarul: Românii sunt săraci şi supraîndatoraţi

Gradul ridicat de îndatorare şi nivelul scăzut al activelor financiare fac ca problema şomajului să devină mult mai acută în rândurile populaţiei.

• Jurnalul National
  

ONRC:6.000 de firme şi-au suspendat activitatea în ianuarie

ILIE SERBANESCU: Vârful crizei, în 2010 sau 2011?

Indiferent cum se va solda din punctul de vedere al creşterii economice, 2010 va fi anul în care criza se va resimţi deosebit de acut. Rămâne însă de văzut dacă, din punctul de vedere al efectelor, 2010 va fi vârful crizei sau dacă aceasta, continuând în 2011 şi 2012, va avea, în mod obiectiv în urma acumulărilor, efecte şi mai grave într-unul din aceşti ani. Cert este că, la nivelul amplitudinii şi intensităţii efectelor crizei, 2010 va lăsa mult în urmă 2009, despre care, prin generalizări nepotrivite, se vorbeşte ca despre “anul crizei”. Motivele sunt multe şi importante.

În primul rând, în 2010, o treime din economie (respectiv cea de stat) şi două treimi din oameni (respectiv bugetarii şi pensionarii) nu se vor mai bucura de protecţie precum în 2009, prin plăţi de subvenţii, salarii şi pensii din împrumuturi (de la FMI şi de la bănci străine din România). Programul FMI – pe care şi-l asumă guvernarea actuală prin buget – prevede reduceri severe de cheltuieli guvernamentale cu adresă directă: subvenţii, salarii şi pensii în sistemul public.De altfel, tocmai pe baza acestor reduceri, deficitul bugetar (respectiv cheltuielile peste venituri ale statului şi, ca atare, împrumuturile guvernamentale) trebuie să scadă de la peste 7,3% la 5,9% echivalent PIB. În această privinţă nu prea există loc de întors. Oamenii trebuie s-o ducă mai rău pentru a exista de unde să aibă loc aceste scăderi.

În al doilea rând, în 2010 va începe decontul acelor plăţi de salarii şi pensii făcute din împrumuturi în 2009. Serviciul datoriei acumulate de stat din cauza acestor împrumuturi a ajuns practic cel mai important post al cheltuielilor bugetare, atârnând cu atât mai greu cu cât anulează deja orice efect al unor noi împrumuturi, acestea urmând a folosi doar la acoperirea plăţilor în contul datoriilor vechi, şi nu şi la eventual altceva, indiferent dacă ar fi vorba de finanţări de investiţii sau de plăţi de salarii.

În al treilea rând, în 2010, se încheie fericirea politică a intrărilor de bani de la FMI, indiferent de destinaţia lor. O dată cu încetarea intrărilor de bani de la FMI, pentru România începe perioada descurcării pe baza banilor proprii, perioadă care culminează dramatic cu rambursarea, din aceşti bani, şi a împrumutului mamut de la FMI-UE.

În al patrulea rând, înregistrarea unei creşteri economice de 1,3% în 2010 este mai mult o încurajare politică şi bazarea pe aceasta în privinţa efectelor crizei este o pură iluzie din punct de vedere practic. Chiar dacă se va înregistra o asemenea creştere economică pe ansamblu, aceasta va interveni de fapt doar spre sfârşitul anului şi nu va apuca să-şi transmită la nivelul populaţiei eventualele efecte. Dimpotrivă, aceasta va trăi tot anul sub povara restrângerilor bugetare şi disponibilizărilor care vor cuprinde şi sectorul public, fără însă a înceta în sectorul privat.

În al cincilea rând, trebuie înţeles în mod clar că există, obiectiv, un decalaj de timp, cel puţin între şase şi nouă luni, cu care efectele unor recuperări economice ajung să fie resimţite la nivelul populaţiei.

De aceea, nu se ştie acum, chiar deloc, dacă, din punctul de vedere al consecinţelor crizei asupra populaţiei, 2010 va fi realmente vârful crizei şi nu cumva s-ar putea ca acest an să fie depăşit din punctul respectiv de vedere de anul 2011. În 2011 s-ar putea într-adevăr resimţi ceva dintr-o eventuală, deocamdată deloc certă, revenire economică în România, dar singurul lucru cert este că, potrivit programului FMI, deficitul bugetar va trebui în 2011 să coboare sub 3% echivalent PIB, ceea ce va implica un nou salt în jos, şi mai sever, al cheltuielilor bugetare, pe care tot populaţia îl va suporta şi care s-ar putea să cântărească mai greu decât efectele unei eventuale reveniri la nivelul creşterii economice.

• Mises.ro: Semnificația crizei statului grec și viitorul statului european

Statul grec a captat atenția tuturor în acest început de an. S-a spus aproape tot. Vreau să observ doar rolul simbolic pe care îl joacă acest faliment statal (ar fi impropriu și nedrept să se numească național) în contextul devenirii supra-statului european.

Această criză nu va fi ratată de politicienii de la Bruxelles. Structurile UE se vor folosi de acest eveniment pentru a-și asuma un rol mai pronunțat și mai direct în viața popoarelor pe care le-au înglobat. Avem pe site-ul nostru un excelent studiu despre economia și politica monedei euro. Autorul său, Jörg Guido Hülsmann, face, printre altele, o analiză prescientă a consecințelor instaurării Băncii Centrale Europene și a monedei Euro. Întregul studiu (publicat inițial în anul 2000) este instructiv, dar pentru subiectul de față secțiunea 6 este foarte relevantă:

[…]BCE şi euro au fost create doar pentru că fostul sistem era pe punctul de a se surpa sub greutatea îndatorării statelor naţionale. Cu toate acestea, BCE şi trecerea la euro nu elimină nici masa datoriilor, nici nevoia presantă a statelor europene de a face rost neîncetat de noi mijloace de plată. Ele nu oferă nici o soluţie la aceste probleme. În realitate, le agravează. […] Euro va face posibilă, aşadar, dezvoltarea la nivel european a unei îndatorări fără precedent, până la atingerea limitelor superioare, aşa cum s-a şi întâmplat la nivel naţional. Când, cel mai târziu în acel moment, noul guvern central nu va mai putea obţine credite, Europa nu va mai avea nici o altă alternativă decât să revină la politica inflaţionistă din anii ’70. Cei aflaţi în solda statului vor putea avansa oricâte argumente doresc în favoarea Uniunii monetare europene. Nu vor schimba nimic. Euro hrăneşte inflaţia.[…]

BCE şi euro nu se limitează la a hrăni inflaţia, ele favorizează, de asemenea, centralizarea instituţiilor politice. Se poate deja previziona că statele naţionale vor deveni dependente de acest nou stat central, mai întâi din punct de vedere financiar, apoi pe plan politic. Întrucât statele membre îşi pierd tot mai mult din soliditatea lor financiară, ele pot din ce în ce mai puţin să contracteze împrumuturi în nume propriu. Cu toate că, până în prezent, în virtutea statutului său, Comisia europeană nu a contractat deocamdată credite, ea va trebui să aibă grijă de statele membre. Este în egală măsură posibil ca să se îndatoreze ea însăşi pentru a utiliza aceşti bani direct în statele membre. În orice caz, statele naţionale supra-îndatorate vor deveni direct tributare, financiar şi politic, faţă de acest nou stat central.

Este vorba de acelaşi proces care deja a avut loc pe plan naţional în numeroase ţări. Din ambiţie şi ignoranţă, numeroase municipalităţi s-au îndatorat considerabil în ultimii 30 de ani. În Germania, aceste credite au fost garantate de landuri. Astfel, oraşele şi comunele au devenit dependente de landuri. Or, multe landuri au parcurs ele însele acelaşi drum şi au ajuns subordonate statului federal. Astfel s-a întâmplat cu oraşele, comunele şi regiunile care, în prezent, în numeroase domenii, nu mai pot lua singure decizii. Toate depind de bunăvoinţa statului federal şi de firimiturile pe care acesta le aruncă. Aceeaşi soartă îl aşteaptă pe statul federal. Este desigur încurajator că, în comparaţie cu alte state, resursele financiare ale statului german se prezintă acceptabil. Aceasta ne aminteşte de situaţia celui aflat pe marginea prăpastiei şi care continuă să-i privească pe cei ce au căzut sau care vor urma să cadă înaintea sa. Este posibil ca germanii să trăiască încă două sau trei decenii luând ei înşişi decizii, cu toate că, dacă ţinem cont de naivitatea lor de a identifica Europa cu Bruxelles-ul, ne putem îndoi că doresc cu adevărat acest lucru. Pe termen mai lung, este imposibil. Germania se va trezi din ce în ce mai mult subjugată de acest moloh bruxellez, care îi va eclipsa pe toţi tiranii de până în prezent ai continentului nostru.

Statul bruxellez nu va ezita ca, mai devreme sau mai târziu, să pună mâna pe distribuţia creditelor, pe care în prezent le garantează, şi va deveni în acest mod indispensabil în ochii tuturor cetăţenilor europeni. Această evoluţie este în natura lucrurilor: puterea oamenilor politici se hrăneşte din opinia cetăţenilor cu privire la ei. De ce trebuiau oamenii de la Bruxelles să se mulţumească să trudească şi le permiteau oamenilor politici naţionali să culeagă toate laudele? Mai devreme sau mai târziu, instituţiile sociale naţionale, în particular securitatea socială, se vor găsi la rândul lor „armonizate”, adică puse sub tutela organismelor centrale amplasate în Bruxelles.

În concluzie, crearea BCE şi a euro dă naştere unei duble tendinţe: pe de o parte, apariţia şi extinderea unui stat asistenţial european; pe de altă parte, acumularea de noi datorii publice, de această dată în numele acestui nou stat central. Ambele tendinţe conduc, pe termen mediu sau lung, la prăbuşirea sistemului, fie prin hiperinflaţie, fie prin surparea statului central atotputernic sub greutatea propriei sale ineficienţe. Iată deci ce ne rezervă viitorul, dacă nici o schimbare fundamentală nu are loc: o nouă hiperinflaţie de genul celei din 1923 sau un nou imperiu sovietic.

• Adevarul:
  

Uniunea Europeană pune presiune pe Grecia să-şi reducă deficitul bugetar

La reuniunea miniştrilor de finanţe din UE, miniştrii din Germania, Austria şi Suedia au fost cei mai vehemenţi la adresa programului de reducere a deficitului bugetar anunţat de Grecia.[…] La sfârşitul reuniunii Ecofin, miniştrii europeni nu au prezentat nici un plan pentru susţinerea Greciei dar au insistat asupra presiunilor pe care le fac asupra Executivului de la Atena pentru a a-şi înăspri politica de austeritate. „Presiunea asupra Greciei în sensul adoptării unor decizii mai drastice până pe data de 16 martie a crescut semnificativ“ a spus ministrul austriac de finanţe, Josef Proell, care a adăugat că nu a fost stabilit un set concret de măsuri de sprijin financiar. Data de 16 martie a fost stabilită de oficialităţile europene pentru prima evaluare a efectelor măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul elen, iar în funcţie de aceasta să decidă ce măsuri sunt cele mai potrivite pentru a linişti pieţele financiare. Grecia va trebui să raporteze trimestrial evoluţia finanţelor publice. Germania şi alte state consideră că implicarea tehnică a FMI este necesară, UE neavând suficienţi specialişti pentru monitorizarea finanţelor publice din Grecia. Atena are nevoie de refinanţarea unor datorii de opt miliarde de euro, care sunt scadente în aprilie şi mai. Iar speculatorii de pe pieţele financiare au în vedere şi alte state din zona euro, precum Spania şi Portugalia care au nevoie de finanţare externă.

Olli Rehn: Grecia trebuie să strângă şi mai mult cureaua / Ministru de Finanţe grec: Nu mai tăiem din cheltuieli

Grecii resping ideea reducerii cheltuielilor bugetare

Presiunile europenilor pentru ca autorităţile elene să strângă cureaua rămân fără ecou la Atena. Ministrul de Finanţe grec George Papaconstantinou a anunţat că se opune clar anunţării unor noi măsuri de reducere a cheltuielor bugetare, afirmând că ţara sa are nevoie de un sprijin “mai explicit” din partea europenilor, pentru a face faţă atacurilor speculative. Luna viitoare se va realiza o evaluare a implementării planului autorităţilor de la Atena privind diminuarea cheltuielilor, plan aprobat în urmă cu două săptămâni de Comisia Europeană. Dacă la momentul respectiv vor fi necesare măsuri suplimentare, “vă asigur că vor fi adoptate”, a spus Papaconstantinou. […]

Un FMI pentru zona euro?

Turbulenţele financiare ale Greciei îngrijorează de ceva vreme comunitatea europeană. O posibilă soluţie ar putea-o reprezenta crearea unei instituţii financiare de tip FMI pentru zona euro. “Va trebui să ne decidem dacă să înfiinţăm o instituţie în genul FMI (…) pentru zona euro. Acesta va fi un subiect de discutat”, a declarat secretarul de stat din Ministerul de Finanţe german, Steffen Kampeter într-un interviu la radio.[…]

• Ria Novosti: Greek prime minister to talk oil, economy in Moscow

Question: Mister prime minister, what is the goal of your upcoming visit to Russia and what issues will you discuss in Moscow?

Answer: We intend to strengthen our ties with Russia by increasing our bilateral contacts, beyond our strong foundations of cooperation in the energy and economic sectors while both issues will be high on the agenda. […] We will also discuss regional issues of particular interest to our two countries, including the Balkans, Turkey, and developments in Cyprus, especially in light of Russia’s role as a permanent member of the UN Security Council. And of course we will discuss Russia’s relations with NATO, the EU and the OSCE. Last year, under the Greek Chairmanship of the OSCE, we launched the Corfu Process, which is the main forum for discussion of Russian proposals to revamp European security policy. Greece is in the OSCE Troika and we want to see this initiative move ahead.

Nota noastra: Asadar, Grecia cauta sa isi extinda relatiile cu Rusia dincolo de aspectele economice. Oare ce parere are SUA despre aceasta orientare a Greciei? Si, mai ales, de ce ar discuta primul-ministru grec Papandreu cu Rusia, in calitatea ei de membru al Consiliului de Securitate al ONU, despre situatia din Balcani, Turcia si Cipru? Ce parere are Rusia despre “Balcani, Turcia, Cipru”, si ce parere o avea SUA? In corelatie si cu stirea urmatoare sa ne amintim de unele aspecte ale unor profetii discutate in articolul: Urmatoareatinta, Grecia?

• Antena3:

Grecia aprobă oleoductul Burgas-Alexandroupolis

Premierul grec George Papandreou a declarat că în următoarele şase luni ar putea începe construcţia oleoductului Burgas-Alexandroupolis, punând astfel capăt îndoielilor despre acest proiect. În toamna anului 2009, Papandreou declara înainte de alegerile parlamentare că sprijină proiectul, dar va căuta termeni mai buni dacă devine premier, în special în ce priveşte protecţia mediului. Oficialul declara că procedurile necesare, inclusiv studiile privind impactul asupra mediului ar trebui finalizate în următoarele şase luni, iar “construcţia va începe imediat după”. Burgas-Alexandroupolis este un proiect între Rusia,Grecia şi Bulgaria pentru a pompa petrol din Rusia şi zona caspică din portul bulgar la Marea Neagră spre portul grec la Marea Egee Alexandropoulis.

Dezastrul din Grecia, colaps în zona euro. Scapă România de efectele de pe piaţa bancară?

• Capital:  Germanii vor ca Grecia să fie scoasă din zona euro

• Gandul:

• EVZ: România a obţinut încă un an de relaxare

• Gandul: Madridul se consideră victimă a „atacurilor speculative“

La fel ca premierul grec, oficialii spanioli consideră că presa anglo-saxonă şi speculanţii “manevrează forţele şi provocările de pe piaţă”, pentru a duce la subminarea economiei. Posibilitatea ca speculanţii de pe burse şi mass media anglo-saxone să fie în spatele unui complot vizând subminarea economiei spaniole este investigată de serviciile de informaţii ale Spaniei. Dezvăluirea aparţine publicaţiei germane Der Spiegel, preluată de Mediafax, care consideră că Guvernul de la Madrid “a găsit un ţap ispăşitor convenabil” pentru problemele cu care se confruntă.

• Hotnews: Zvonul ca Grecia nu va fi sprijinita de UE enerveaza pietele. Euro scade in fata dolarului la minimul ultimelor 8 luni

• Hotnews: Europenii descopera ca sistemele de pensii sunt bombe cu ceas pe care vor sa le dezamorseze prin reforme dure. Va reusi Romania sa reformeze pensiile?

• EVZ:

Vârsta de pensionare, motiv de revoltă în Franţa

Sindicatele se opun reformei sistemului de pensii, susţinută de guvern, şi ameninţă că-şi vor apăra în stradă dreptul de a munci mai puţin. Liderii sindicali, cetăţeanul francez obişnuit şi politicienii de stânga din Franţa dau de înţeles guvernului că vor lupta îndârjit împotriva unei măsuri care ar creşte vârsta de pensionare peste limita actuală, stabilită la 60 de ani. Şi totuşi, chiar această măsură e favorizată de guvernul de la Paris, pentru reformarea sistemului de pensii, ameninţat de un uriaş deficit.

• Romania Libera: La ruina Sanatatii se lucreaza intens de 20 de ani

In cifre, Sanatatea s-a intors in anul 2000, dar nici macar in anul de maxima crestere economica, 2008, bugetul sistemului sanitar nu a huzurit, fiindca s-a oprit doar la 4,2% din PIB. In plus, bugetul pe 2010 al Sanatatii a fost alocat parca in gluma sau de catre un repetent la aritmetica. Cu aceiasi bani ca in 2009, Sanatatea trebuie sa-si asigure functionarea, dar sa achite si datoriile la banci, acumulate in 2009. Datorii care au fost facute tocmai pentru ca bugetul pe 2009 a fost de ajuns doar 9 luni, pana in luna septembrie. Doctorul Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, ne-a explicat ca Guvernul “a gresit constructia bugetara de la bun inceput, cand a alocat tot 3,6% din PIB, dar in care intrau si datoriile din 2009, iar echivalentul acestor bani a ajuns pana la 1 septembrie anul trecut”. In aceste conditii, Astarastoae spune ca nu se poate discuta despre eficienta si reforma: “Costurile sunt foarte clare si se cunosc. Se poate discuta despre eficientizarea sistemului cand ai o finantare pentru un plan. Dar cand banii se dau de la inceput la jumatate pierderile sunt mult prea mari”.

• Jurnalul National:
  

O ideologie care nu vrea să moară

Moartea comunismului de stat cu 20 de ani în urmă nu înseamnă şi moartea marxismului. Cel puţin în Franţa şi în alte ţări occidentale, unde asistăm, de fapt, la o reluare a reflecţiei în jurul acestei doctrine. Fără să fie uitate crimele comunismului de stat, putem spune chiar că utopia comunistă continuă să fascineze unele spirite. […] Această revenire în forţă a comunismului ca “spectru filozofic”, cum scrie un comentator în ziarul Le Monde, îşi are motivaţiile sale. Criza economică şi financiară actuală îi face pe oameni să caute din nou soluţii în alte doctrine decât în cea liberală. Mai mult decât atât, există un sentiment că democraţia începe încetul cu încetul să fie viciată de societatea de consum şi de excesele capitalismului. Când democraţia fuzionează cu un sistem de producţie devorator care ameninţă, prin lăcomia sa, să distrugă întreaga planetă, nu trebuie să ne mirăm că unii caută alternative de viitor în alte direcţii. […]Nu este, deci, o simplă coincidenţă faptul că în prezent apar numeroase cărţi în Occident pe tema marxismului (dar şi limitelor sale), precum şi a profeţiilor lui Marx: se consideră, de exemplu, că el a prevestit mondializarea.

***

• Hotnews:

Mahmoud Ahmadinejad: Israelul se pregateste de un razboi pentru primavara sau vara

Presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a declarat, marti, ca Israelul se pregateste pentru a declansa un razboi “primavara sau vara viitoare”, dar inca trebuie sa ia o decizie finala, transmite AFP. “Potrivit informatiilor pe care le avem, Israelul urmareste sa declanseze un razboi primavara sau vara viitoare, desi decizia lor nu este inca finala”, a spus liderul de la Teheran, fara sa precizeze care sunt tintele vizate de israelieni. “Dar rezistenta si statele din zona ii vor termina daca acest regim fals va incerca din nou sa intreprinda ceva”, a spus presedintele, care fusese chestionat in legatura cu eforturile de reconciliere intre arabi si israelieni. AFP precizeaza ca rivalitatea dintre cele doua state a devenit si mai profunda dupa ce Ahmadinejad a devenit presedinte al Iranului. Oficiali israelieni nu au exclus un atac militar impotriva instalatiilor nucleare ale Teheranului, intr-o incercare de a pune capat programului atomic al republicii islamiste.

Ahmadinejad: Oricine actioneaza impotriva Iranului va avea de regretat

La o zi dupa ce secretarul de stat american, Hillary Clinton, a declarat ca noile sanctiuni ale Natiunilor Unite impotriva Iranului vor viza societatile controlate de Gardienii Revolutiei, presedintele iranian a avertizat ca “Iranul va rapunde daca cineva va actiona impotriva sa si ca raspunsul va fi destul de ferm incat sa ii faca pe acesti oponenti sa regrete”. Aceasta a adaugat in cadrul unei conferinte de presa ca “sanctiunile nu vor afecta Iranul”.

• Realitatea.net: O intervenţie militară israeliano-americană împotriva Iranului este foarte probabila

O intervenţie militară israeliano-americană împotriva Iranului este foarte probabilă în prezent, dar depinde mult de poziţia Rusiei şi Chinei, a declarat marţi preşedintele Academiei ruseşti pentru probleme geopolitice, generalul Leonid Ivaşov.

“O intervenţie militară împotriva Iranului este în prezent pe ordinea de zi, ea va fi probabil desfăşurată de Statele Unite şi Israel, dar multe lucruri vor depinde de poziţia Rusiei şi a Chinei”, a anunţat generalul rus. El a adăugat că operaţiunea militară ar putea fi desfăşurată cu arme convenţionale.

“Dacă Israelul decide să recurgă la arma nucleară, oricât de limitată ar fi acţiunea, atunci ea va dezlega mâinile tuturor ţărilor solidare cu Iranul şi care condamnă dictatul israeliano-american”, a precizat expertul rus. Aceste ţări ar putea riposta folosind arme de distrugere în masă, în special arma biologică, şi organizând atentate.

Ivaşov a subliniat că în prezent Iranul este încercuit de bazele militare şi navele americane şi ale NATO. “Iranul este total vulnerabil în faţa unei eventuale agresiuni, astfel că face demersuri politice, economice şi militare, pentru a putea supravieţui şi rămâne un stat suveran“, subliniază expertul militar rus.

• Antena3:  Clinton: Iran devine o dictatură militară

Secretarul american de stat Hillary Clinton a avertizat la Doha că Iran “se deplasează spre o dictatură militară,” declarând că principalele posturi din ţară sunt “înlocuite.“.[…] “Vedem că guvernul din Iran, liderul suprem,preşedintele,parlamentul, sunt înlocuiţi, iar Iran merge spre o dictatură militară. Aceasta este opinia noastră”.

• Hotnews:

UPDATE 1: Transnistria se ofera sa gazduiasca un sistem rus de rachete tactice Iskander

• Antena3:  Stratfor: Rusia va da un răspuns concret la includerea României în scutul antirachetă

Rusia are suficientă influenţă în Europa de Est pentru a răspunde agresiv scutului antirachetă american. Este concluzia agenţiei de analiză Stratfor care mai spune că Moscova va face totul pentru a împiedica proiectul Statelor Unite din zonă. Agenţia de analiză Stratfor scrie că planurile Statelor Unite ale Americii de a include ţări strategice ca Polonia, România, Bulgaria şi Turcia în reţeaua lor de apărare antirachetă nu vor rămâne fără un răspuns concret din partea Rusiei. Specialiştii Stratfor susţin că Rusia are suficientă influenţă în Europa de Est, prin intermediul Transnistriei, regiunii Kaliningrad, Belarusului şi Ucrainei, pentru a răspunde agresiv planurilor Statelor Unite. Mai mult, Moscova va face totul pentru a împiedica proiectul scutului antirachetă.

• Romania libera:

Turcia ar putea gazdui radarele pentru interceptorii scutului antiracheta de pe teritoriul Romaniei

Seful SRI, George Maior, a declarat marti ca Romania va gazdui numai elemente terestre ale scutului antiracheta american, radarele urmand a fi amplasate intr-un alt stat cu care se poarta discutii in acest moment, probabil Turcia, scrie NewsIn. “Scutul antiracheta are un concept mai larg pe sud-estul Europei, radarele vor fi amplasate intr-un alt stat cu care se poarta discutii, probabil Turcia, si Romania va gazdui numai elemente terestre, asa cum a subliniat si doamna ministru ( n.r. – subsecretarul de stat american pentru controlul armamentului si afaceri de securitate internationala, Ellen Tauscher)”, a precizat Maior la finalul sedintei Comisiei parlamentare de control a SRI, la care a luat parte.

Romania va gazdui 24 de rachete de interceptare americane

Statele Unite vor amplasa pe teritoriul Romaniei, ca parte a scutului antiracheta, trei baterii, fiecare avand cate opt rachete de interceptare, insa nu vor instala rachete cu baza maritima in Marea Neagra, potrivit oficialilor americani. Subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher, a anuntat ca Statele Unite intentioneaza sa instaleze in Romania trei baterii de rachete SM-3, parte a scutului antiracheta. Fiecare dintre cele trei baterii va avea cate opt rachete, ceea ce inseamna 24 de interceptoare in total. Oficialul american a precizat insa ca “toate aceste probleme sunt deschise discutiilor“. Totodata, Ellen Tauscher a asigurat ca Washingtonul “nu intentioneaza sa amplaseze sisteme Aegis in Marea Neagra”, astfel ca acolo “nu vor fi elemente ale scutului antiracheta cu baza maritima”. In Marea Neagra stationeaza numai flota ruseasca, careia presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, i-a promis deja ca va putea ramane in Crimeea si dupa 2017, cand expira acordul dintre cele doua tari. Cu toate acestea, consilierul pe politica externa al presedintelui ucrainean, Leonid Kojara, a declarat ieri, intr-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais, ca nu exclude posibilitatea ca Ucraina sa mai gazduiasca inca o baza maritima straina pe langa cea de la Sevastopol, unde se afla in prezent flota ruseasca.

Presa rusa: In Transnistria pot aparea rachetele rusesti Iskander, ca raspuns la scutul antiracheta in Romania

Moment istoric: Moldova ia in calcul intrarea in NATO

Interviu cu Gunter Verheugen: “Romania si Bulgaria au fost primite in UE din considerente strategice”

– Unii spun astazi ca primirea Romaniei si Bulgariei a fost o greseala. In cazul acestor doua tari trebuie insa sa ne amintim ca invitatia de a incepe negocierile se baza pe considerente strategice. Era o intreaga strategie geopolitica in spate: ne aflam atunci in plin razboi in Kosovo. Principala noastra preocupare era stabilitatea regiunii. Astazi, multa lume a uitat asta. Romania si Bulgaria au fost niste actori esentiali pentru stabilizarea acelei parti vulnerabile a Europei.

– Asta pentru ca cele doua tari nu au permis avioanelor rusesti sa le survoleze teritoriul pentru a ajunge mai repede in Kosovo? (ce intrebare! de fapt, cele doua tari au permis avioanelor americane sa survoleze… – n.n.)

– Exact. Cele doua tari au facut atunci absolut tot ceea ce promisesera (citeste: tot ceea ce li se ordonase – n.n.). Nici nu indraznesc sa incerc sa-mi inchipui ce s-ar fi intamplat in regiune daca Romania si Bulgaria nu primeau o perspectiva clara de aderara la UE. […]

• Jurnalul national:

Au făcut teste nucleare pe propriii militari

Radovan Karadzici acuză

Radovan Karadzici a declarat, ieri, în timpul unor audieri susţinute în faţa TPI, că încălcarea embargoului, impus de ONU cu privire la livrările de arme, “a antrenat continuarea războiului” în Bosnia, care s-a soldat cu 100.000 de morţi între 1992 şi 1995. Completul de judecată a mai aflat de la Karadzici că “războiul s-ar fi terminat de mult dacă una dintre taberele beligerante (musulmanii din Bosnia) nu ar fi primit totul. Sursele acestor arme care soseau la noi se regăsesc într-un mare număr de ţări care sprijină acest tribunal”. […] “Încărcături şi încărcături de arme au fost transportate cu vapoarele şi avioanele în Bosnia, plecând din Iran, însă acest lucru nu ar fi fost posibil fără ajutorul unora… precum Croaţia. Aceste arme erau folosite împotriva noastră pentru a ne ucide”.

***

• EVZ: Filmul despre Gavrilă Ogoranu provoacă proteste la Berlin

SCRISOARE. Pe motiv că filmul „Portretul luptătorului la tinereţe” ar aborda un personaj care a făcut parte din mişcarea legionară, mai multe organizaţii cer încetarea proiecţiilor din festival. Una dintre cele patru producţii româneşti proiectate zilele acestea la Festivalul de la Berlin este criticată pentru că ar „glorifica” un fost legionar. Scrisoarea de protest împotriva filmului „Portretul luptătorului la tinereţe”, regizat de Constantin Popescu şi prezentat în secţiunea Forum a Festivalului de la Berlin, este semnată, printre alţii, de Marco Katz, preşedintele Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Anti semitismului din România, şi Alexandru Florian, director al Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului „Elie Wiesel”.

Semnatarii protestului critică la filmul pe care se pare că nu l-au vizionat – şi pe care îl descriu drept „documentar”, ceea ce el nu este – că acesta ar glorifica o persoană, portretizând- o drept luptătoare împotriva comunismului, deşi aceasta a a parţinut mişcării legionare. Filmul urmăreşte lupta grupului de partizani condus de Ion Gavrilă Ogoranu, în primii ani de comunism.

„Vă aducem la cunoştinţă că Ion Gavrilă-Ogoranu a făcut parte din Mişcarea Legionară din România, Fraţia de Cruce Negoiul, fiind un militant al acestei organizaţii cu caracter fascist, antisemit şi rasist“, scriu semnatarii.

„Promovarea cultului persoanelor şi organizaţiilor cu caracter fascist, rasist şi xenofob este interzisă de legea din România şi contravine principiilor fundamentale ale democraţiei europene“, se arată în scrisoare. Prin urmare, semnatarii cer să se „dispună încetarea proiecţiilor“, lucru care n-a fost acceptat de organizatorii Berlinalei.

Protestul a fost un subiect de discuţie duminică seara, la petrecerea românilor de la Berlin. Bernd Bruder, responsabil cu selecţia filmelor din Europa de Sud-Est în secţiunea Forum, a a părat decizia de a selecta „Portretul luptătorului la tinereţe”, susţinând că acuzaţiile ar fi neîndreptăţite. El a admis, în schimb, că s-ar putea ca, pentru un istoric român, unele aspecte să fie discutabile. „Nu putem porni la discuţie atâta timp cât cei care protestează nu au văzut filmul. E, în primul rând, un film de ficţiune şi nu un documentar”, spune Constantin Popescu. […] „Încerc doar să înţeleg de ce se judecă lucrurile cu măsuri diferite. Şi de unde psihoza asta, de a nu vorbi despre anumite lucruri?”.

• Gandul: BERLINALĂ „Portretul luptătorului la tinereţe”, acuzat de antisemitism. „Eu când vreau să fluier, fluier“, favorit la Ursul de Aur
• Claudiu Tarziu:

Anticomunism cu voie de la “vînătorii de antisemiţi”

MŢR ar vrea să scape de crucea lui Horia Bernea

• Saccsiv: Taranul roman a fost ateu? MUZEUL TARANULUI ROMAN va scoate expunerea Horia Bernea – Crucea

• Antena3: Jurnalistul Ray Gosling a mărturisit că şi-a eutanasiat fostul iubit, bolnav de SIDA (VIDEO) – continua campania pro-eutanasie, prin evocari patetice (si oribile) ale celebratatilor locale
• Hotnews: Arhivele Vaticanului din Al Doilea Razboi Mondial apar pe internet
• Realitatea.net: Americanii se pregătesc de sfârşitul lumii

Mişcarea celor care sunt întotdeauna pregătiţi a luat amploare mai ales după 11 septembrie, de când a crescut sentimentul de insecuritate şi a explodat pur şi simplu, odată cu recesiunea economică, când milioane de americani şi-au pierdut slujbele sau casele.[…] Şi Hollywood-ul a avut o contribuţie importantă. Filme precum “2012” sau “Cartea lui Eli” i-au făcut pe americani să se gândească din ce în ce mai mult la sfârşitul civilizaţiei. Din ce în ce mai mulţi americani se pregătesc de ceva, nici ei nu ştiu bine ce, şi cu cât se pregătesc mai mulţi, cu atât au o imagine mai apocaliptică a viitorului. Şi site-ul Reţelei American Prepping îi pregăteşte cum să trăiască autonomi, iar un alt site, mai “de nişă” – Ready Nutrition dă sfaturi despre cum trebuie acţionat atunci când stocurile din supermarketurilor se vor fi epuizat.

***

• Jurnalul National (editie speciala):

Rezistenţa prin credinţă

Biserica este biruitoare (interviu cu Maica Siluana)

Biserica sfinţilor cu ochii scoşi

Rezistenţă dobrogeană

Voroneţ, albastrul credinţei româneşti

• Atitudini:  Despre invidie — predica a lui Ioan Vladuca