Cei mai batrani duhovnici romani, Parintii Arsenie Papacioc (96 de ani) si Adrian Fageteanu (98 de ani) sunt internati in spital si au nevoie de rugaciunile noastre

15-02-2011 2 minute Sublinieri

UPDATE:

Medicul urolog care l-a îngrijit şi dus la spital, dr. Viorel Tode, spune că starea de sănătate este stabilă.

Mai citiţi şi: Părintele Arsenie Papacioc a fost duhovnicul mitropolitului Bartolomeu FOTO / VIDEO

„Aseară m-au sunat nişte prieteni să-mi spună că părintele se simte rău. A făcut un blocaj, mai exact, o retenţie completă de urină cu cheaguri. L-am internat în spital, iar de dimineaţă era echilibrat hemodinamic. Urmează să i se facă investigaţii tomografice”, a dat lămuriri specialistul.

Operat în urmă cu 12 ani

Dr. Viorel Tode, fostul şef al Secţiei de Urologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, l-a operat pe părintele Arsenie Papacioc în urmă cu 12 ani: „A fost pacientul meu, de aceea m-am ocupat şi acum de el”.

Internarea survine la scurtă vreme de la moartea mitropolitului Ardealului Bartolomeu Anania, al cărui duhovnic a fost Papacioc.

Părintele Arsenie Papacioc locuieşte la Mănăstirea Sfânta Maria din Techirghiol şi este îngrijit de măicuţa Maria. În ultima perioadă, starea de sănătate a părintelui s-a înrăutăţit, maica verificându-i starea de sănătate din oră în oră, zi de zi.

*

Părintele Arsenie Papacioc, duhovnicul mănăstirii Sf. Maria din Techirghiol a fost internat luni la Spitalul Judeţean Constanţa.

Părintele Arsenie Papacioc a fost internat în spital. Potrivit medicilor, părintele acuza o stare generală de rău, provocată de probleme urologice mai vechi, agravate de vârsta înaintată a pacientului, care are 97 de ani [neimpliniti, n.n.]. El a suferit o operaţie de prostată tot la Constanţa, în urmă cu 12 ani, potrivit reporterntv.ro.

Duhovnicul a fost internat pentru 2-3 zile în Secţia Urologie, unde va fi ţinut sub observaţie şi îi este administrat un tratament medicamentos.

Arsenie Papaciuc este considerat unul dintre cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei. Din anul 1976, este duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin puşcăriile comuniste unde a pătimit alături de Părintele Iustin Parvu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu şi alţii.

De asemenea, am aflat ca si “veteranul” duhovniciei romanesti si al inchisorilor comuniste, Parintele Adrian Fageteanu este si sfintia sa internat intr-un spital din Bucuresti, in urma agravarii unor probleme de sanatate mai vechi. Nu avem mai multe detalii, dar le vom oferi, de indata ce le vom primi.

Facem apel la rugaciune pentru sanatatea si vindecarea lor. Ar fi de dorit sa facem fiecare cativa psalmi sau cate o catisma pe zi, pentru Parintii nostri Arsenie si Adrian si pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana, din ce in ce mai slabita si mai incercata…

Rugaciune pentru cel incercat in boala:

Preaputernice şi slăvite Doamne Iisuse Hristoase! Tu, Care ai venit în lume să tămăduieşti neputinţele oamenilor, Care nu ai venit să chemi la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi, şi ai primit moarte pe cruce pentru mântuirea noastră, din adâncul inimii Te rog să primeşti smerita mea nevoinţă şi această mică rugăciune a mea pentru cel încercat de boală!

Mântuieşte-l, Doamne, precum ştii, ca un bun şi iubitor de oameni, şi rânduieşte Tu toate spre folosul său. Că noi neputincioşi suntem şi nu îl putem ajuta dacă nu ne vei lumina cu harul Tău.

De e voia Ta, îl poţi pedepsi precum se cade pentru păcatele sale, tămăduindu-l cu ierburile amare ale durerii, ca un doctor priceput, precum vei vrea.

Dar căzând înaintea Ta Te rog, îndură-te de robul Tău, potoleşte-i fierbinţeala, alină-i suferinţa, ridică-l din patul durerii.

Să îi fie această încercare prin care trece spre îndreptarea vieţii, spre început bun mântuirii şi spre iertarea păcatelor.

Şi dacă îi e de folos să ducă mai departe crucea bolii, fie, Doamne, după voia Ta, nu după voia noastră. Dăruieşte-i lui răbdare şi linişte, alungând de la el toată frica şi toată deznădejdea, ca să nu fie îngenuncheat de durere şi să cârtească sau să cadă în patima mâniei.

Ajută-l, Iubitorule de oameni, ca văzând el mila Ta să cadă la picioarele Tale cu lacrimi de pocăinţă şi de mulţumire, ca să se învrednicească să audă glasul Tău cel sfânt: „Iertate îţi sunt păcatele!” Amin.


Categorii

Apeluri, Pagini Ortodoxe, Presa

Etichete (taguri)

,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

11 Commentarii la “Cei mai batrani duhovnici romani, Parintii Arsenie Papacioc (96 de ani) si Adrian Fageteanu (98 de ani) sunt internati in spital si au nevoie de rugaciunile noastre

  1. Doamne,miluieste-i!

  2. cand am vazut ca sunt in spital mi-au dat instantaneu lacrimile
    fie voia Domnului!

  3. Doamne,miluieste-i !

  4. Doamne,ajuta-i si-i miluieste!

  5. Doamne ai mila de noi si nu ne lasa mai saraci decat suntem

  6. Dumnezeu si Maica Domnului sa-i ocroteasca, sa-i mangaie si sa-i sustina asa cum si Sfintiile lor ne sustin, ne incurajeaza, ne indruma si ne iubesc cu acea dragoste parinteasca de care doar marii duhovnici sunt vrednici.

  7. Pr.Arsenie s-a rugat ca Dumnezeu sa-l aseze langa ucenicul lui, IPS Bartolomeu, dar noi mai avem nevoie de dansul aici; el e mana dreapta a Pr.Iustin si singurul in masura sa mai dojeneasca pe cate un ierarh, atunci cand e nevoie; Pr.Iustin are alta lucrare: a iertarii, a nejudecarii aproapelui si a milostivirii, niciodata nu va spune un cuvant de mustrare directa unui inalt preasfintit. Pr.Arsenie avea o grija iesita din comun ca nu cumva sa pacatuiasca prin cuvant, mereu repeta: “Pentru fiecare cuvant nesocotit pe care l-am aruncat vom da seama la Judecata de Apoi!” Se ferea chiar si sa discute despre cate o greseala sau scapare dogmatica enuntata in cine stie ce imprejurare de vreun sfant al inchisorilor sau un mare duhovnic, din evlavie pentru acestia si pentru a nu sminti pe cineva.

    Pr.Adrian Fageteanu trece si el printr-o grea incercare, iar ultimii ani au fost un ingrozitor calvar pentru el si pentru Pr.Macarie. Daca in vara se putea vorbi fara mari probleme cu Pr.Adrian, in ultimele luni era de nerecunoscut, isi pierduse luciditatea si limpezimea de odinioara. Pe langa efectul medicamentelor, ma intrebam daca nu cumva suferintele astea teribile sunt ingaduite de Dumnezeu spre a-l izbavi intr-un fel de povara celor doua vorbe grele spuse de dansul, una despre Pr.Ilarion Argatu si cealalta despre patriarhi: al Rusiei (care totusi se pare ca a primit mucenicia) si al Romaniei (acesta probabil o va primi, chiar daca fuge de ea: singurul patriarh roman raposat “din cauze naturale” a fost Iustinian, mort de “inima rea”, gasit dimineata avand asupra lui lista bisericilor ce urmau a fi demolate pe motiv de subrezire dupa cutremurul din ’77 si pe care fusese somat sa o semneze… dar lista era inca nesemnata! Nici Iustin n-a semnat-o si a murit in chinuri groaznice, iar IPS Teoctist, care s-a speriat vazand toate astea si a facut compromisul, a murit nu demult “in operatie”).

    Insusi marele Pavel si-a cerut iertare ca din pricina slabirii vederii nu-l recunoscuse pe arhiereul iudeilor si-l ocarase (desi acela era hulitor al Evangheliei lui Hristos si dusman de moarte al crestinilor!):

    2. Arhiereul Anania a poruncit celor ce sedeau lânga el sa-l bata peste gura.
    3. Atunci Pavel a zis catre el: Te va bate Dumnezeu, perete varuit! Si tu sezi sa ma judeci pe mine dupa Lege, si, calcând Legea, poruncesti sa ma bata?
    4. Iar cei ce stateau lânga el au zis: Pe arhiereul lui Dumnezeu îl faci tu de ocara?
    5. Iar Pavel a zis: Fratilor, nu stiam ca este arhiereu; caci este scris: “Pe mai-marele poporului tau sa nu-l vorbesti de rau”. (Fapte,cap.23)

    Deci cu atat mai mult sa ne ferim a judeca sau vorbi de rau ierarhi ortodocsi, care daca gresesc o fac mai curand fortati si din lipsa curajului iar nu din rea-vointa (sunt destule situri “crestine” gen roncea.ro, care sa arunce cu noroi in patriarhi, numindu-i in fel si chip: de la kgb-isti sau securisti la diavoli, etc). In privinta asta ma doare ca Pr.Adrian a cazut in ispita si a spus ceea unui avva nu-i este ingaduit a grai. Daca ar fi cu putinta sa-l marturiseasca vreun preot pe parintele cat inca e in viata, ar fi cea mai mare dovada de dragoste fata de el. Vorbiti va rog cu Pr.Mihail Stanciu, el e in masura sa vindece aceasta rana grea si indeosebi sa ceara iertare (in numele tuturor) pt. cele spuse in cartea despre semne si false minuni de la Ed.Sophia la adresa Pr.Ilarion Argatu. I-am iubit la fel de mult pe Pr.Adrian si pe Pr.Ilarion, ar fi ingrozitor sa ramana vreo dusmanie sau vorba urata despre un om atat de sfant ca Pr.Ilarion, pe care l-am intalnit in anii ’80 dupa ce trecusem printr-o primejdie de moarte si imediat (sunt convins ca prin rugaciunea lui) totul s-a rezolvat in mod miraculos.

    Si ce frumos a vorbit Pr.Ilarion despre Arsenie Boca! Iar Pr.Arsenie Boca, din dragoste pt. Pr.Ilarion, vazand in duh ca o enoriasa tocmai sosise de la acesta, spus doar ca el va suferi pentru nevointa si curajul exagerat: <> (si intr-adevar, putini preoti au avut de patimit ca Ilarion Argatu, care lua asupra lui pacatele oamenilor: daca pana si nepotul lui l-a prigonit, iar colegii preoti l-au otravit de mai multe ori). Insa eretic sau ratacit n-a fost niciodata! Dimpotriva, a deranjat pe multi cu rigoarea lui anti-ecumenista si anti-stilista (vezi cartea “445 Raspunsuri duhovnicesti ale Pr.Ilarion Argatu” si “Pe treptele suirii catre cer”). Preotul Ioan Argatu a pus inca din 2004 un “drept la replica” la capatul paginii: http://www.parinteleilarionargatu.ro/subpagini/47/Drept-la-replica–Replica-/

    Ganditi-va doar ca a trebuit sa moara Pr.Cleopa iar Pr.Ilarion sa ajunga pe patul de moarte, ca sa poata veni Papa Ioan Paul II in Romania!

    Daca va indoiti de marturiile presei (www.formula-as.ro/1999/365/societate-37/parintele-argatu-de-la-cernica-619), ascultati-le totusi pe ale episcopilor: „Viata sa a fost o flacara. Se ruga pîna adormea si se trezea rugîndu-se“, îl caracteriza IPS Teodosie Snagoveanul. La inmormantarea parintelui Ilarion s-au adunat circa 400 de coroane, majoritatea de la cei carora arhimandritul le-a fost duhovnic. De la oameni simpli, pîna la personalitati, cum ar fi Anghel Iordanescu sau Ion Iliescu. Slujba a fost oficiata de IPS Pimen Suceveanul, arhiepiscopul Sucevei si Radautiului, PS
    Gherasim Putneanul, episcop vicar la Arhiepiscopia Sucevei si Radautiului, iar din partea Patriarhiei a fost prezent PS Teodosie Snagoveanul, la acea
    vreme, episcop vicar patriarhal. Aceasta n-a fost in nici un caz inmormantarea unui eretic!

    Macar de-ar fi singurul acuzat ca “deschide cartea” (adica Psaltirea) impotriva farmecelor! Daca ar sti romanii cata lucrare se face impotriva lor de catre tigani sau chiar romani consacrati vrajitoriei, ar iesi genocid! Toti marii exorcisti de la noi au acelasi “renume” de eretici: Pr.Daniil
    Horga, Pr.Ioan Cucu (intrebati-l de el pe episcopul Ioan, care stie de cele 22 de biserici ridicate prin efortul acestuia, si nu pe cei care-l clevetesc- chiar de-ar fi mari duhovnici, dar care si ei mai gresesc, ca Pr.Nil sau Pr.Teofil, Dumnezeu sa-l odihneasca), etc.

    Va rog din suflet, daca-i iubiti pe Pr.Adrian si Pr.Mihail Stanciu, sa ia legatura cu Pr.Ioan Argatu si sa ceara iertare prin el parintelui Ilarion, ca nu cumva sa se impartaseasca fiind in dusmanie cu un drept al lui Hristos sau, Doamne fereste, sa dea seama la Judecata de Apoi pt. cele spuse.

    Doamne, iarta-ne!

  8. Off, sancta simplicitas! Am amânat răspunsul crezând că se va sesiza și altcineva… Nu avem de ce să ne cerem iertare părintelui Ilarion, nici fiului său care i-a făcut o așa propagandă păguboasă nu numai prin hiperbolizarea meritelor lui (numai Dumnezeu știe unde a lucrat harul, credința/credulitatea omului, sfatul părintelui sau chiar diavolul), ci și prin conținutul practicilor amintite și condamnate de noi și care sunt în afara oricărei învățături și decențe creștine, decât pentru că nu am reușit să-l trezim la pocăință și să-l corectăm înainte de moarte, tocmai pentru că-i doream și dorim binele și mântuirea. Iar, ne mai cerem iertare Domnului nostru Iisus Hristos că nu am făcut mai mult pentru descoperirea și combaterea tuturor formelor eronate de credință (idolatrie, superstiții, magie, spiritism) strecurate în Biserică prin unii ”popi” aflați în înșelare… Dar ne rugăm ca Dumnezeu să ne lumineze pe toți cu harul și cu iubirea Lui ca să-L cunoaștem și să-L trăim continuu în viața noastră și în viața Bisericii!

  9. Pr.Mihail, multumesc mult ca mi-ati raspuns si-i multumesc lui Dumnezeu ca i-a izbavit pe Pr.Arsenie si Pr.Adrian: am inteles ca ambii s-au restabilit si au iesit din spital (sau urmeaza sa iasa)

    Nimic nu e intamplator – Providenta a facut ca azi cand scriu sa fie Duminica Iertarii si sa aud la Sf.Liturghie cuvintele: “Ca de veti ierta oamenilor gresealele lor, ierta-va si voua Tatal vostru Cel ceresc; Iar de nu veti ierta oamenilor gresealele lor, nici Tatal vostru nu va va ierta gresealele voastre.”

    Pr.Nicolae Tanase (pe care-l consider cel mai mare preot de mir din tara) imi spunea ca unul din cele mai grave lucruri din Biserica Romana e ruptura intre ierarhi si popor, la care se adauga in ultima vreme tensiunile intre preotii de mir si cei de manastire. Sunt acord cu acest diagnostic, dar cauza o vad in dezbinarea generala a crestinilor de la noi, culminand cu tensiunile si dusmaniile dintre preoti (cea mai grea e iubirea “aproapelui”, cu el avem mereu de impartit ceva). Acuzarile si lipsa bunei intelegeri intre duhovnici duce automat la dusmanie intre ucenicii lor (fie dintr-o “ascultare” gresit inteleasa, fie din solidaritate fata de duhovnic). Un exemplu despre care am discutat cu Pr.Nicolae Tanase: monahiile care-l ingrijesc pe Pr.Iustin la Petru Voda (si pe care nu le-as califica drept “isterice”, ci oameni ajunsi cu nervii la pamant in urma atacurilor permanente asupra acelui centru monahal si a Pr.Iustin). Parerea mea e ca monahiile care au aruncat cu acuzatii in stanga si in dreapta au cedat psihic; asta vad ca s-a intamplat si cu o mare parte din romani (cand ai stat o vreme in “liniste” peste ocean, socul pe care-l ai la revenirea in tara e total: ai impresia ca te afli intr-un ospiciu in aer liber!) Era de asteptat, dupa ce au ucis zeci de milioane de copii pe altarul desfranarii, romanii s-au demonizat in masa. Dar asupra romanilor si mai ales asupra celor din linia intai, calugarii si preotii, se duce si un razboi total de distrugere pe plan psihic si duhovnicesc, vezi interviul cu Virgiliu Gheorghe (http://video.yahoo.com/watch/5575607/14640806) Ar trebui sa evitam stirile care doar tulbura, fara a fi de vreun folos spiritual, indeosebi televizorul: un studiu arata ca dupa doar 18 secunde de privit la un film esti in faza hipnotica (adica esti “prins”), iar din acel moment tot ce vezi intra direct in “subconstient” si f.greu se mai poate elimina ulterior. Radioul, discutiile si zgomotul distrug linistea interioara, ne impiedica sa auzim vocea constiintei sau sa ne rugam cu mintea adunata.

    Nu inteleg cum se pot impartasi preoti certati intre ei: acea impartasanie e spre osanda! De Craciun un preot (pensionat recent fara voia lui) a intrat la inceputul Liturghiei in altar, sa slujeasca si el. Deranjase de cateva ori si in trecut cu prezenta la maslu sau slujbe, dar acum voia numai sa fie ingaduit si sa celebreze Nasterea Domnului, fara sa tulbure atmosfera. N-a fost lasat sa slujeasca, fiind indrumat sa citeasca Liturghierul cu mirenii din altar; asta l-a intristat si nu s-a mai impartasit, dar ceilalti preoti
    s-au impartasit ca si cum nimic nu s-a intamplat (si-au cerut iertare de la oameni in fata usilor altarului, nu si de la preotul de alaturi – cu care, din cate stiu, randuiala cere chiar sa se imbratiseze). Preotul a plecat mahnit si m-am dus sa vorbesc cu el; intr-un fel avea dreptate, trebuia iertat macar atunci, de Craciun: el era cel mai vechi in biserica si avea o varsta la care le putea fi tata celorlalti doi preoti; dar si ei aveau dreptate, preotul nu avea acceptul ierarhului si nici cu ei n-a stabilit inainte. Nici unii nu voiau sa-si ceara iertare, se acuzau reciproc de mandrie bolnava, respectiv obraznicie si tulburarea Sf.Slujbe, dar toti erau vinovati. Lipsea dragostea, dorinta de a place lui Hristos si de a strica vicleniile sau strategiile de dezbinare ale diavolului; eu m-am inteles cu toti, dar n-am putut sa-i fac sa se inteleaga intre ei! In plus, e greu sa dai sfaturi preotilor cand esti mirean, esti in postura “talharului” si nu se tine cont ca uneori “gura pacatosului adevar graieste”.

    As mai avea ceva de spus, dar nu vreau sa monopolizez spatiul de comentarii si oricum m-am intins prea mult cu vorba… Eventual voi reveni pe blogul dvs, ca sa inchid povestea. Numai bine, Doamne ajuta-ne!

  10. Pingback: Razboi întru Cuvânt » PARINTELE ARSENIE PAPACIOC A FOST OPERAT, IERI, LA CONSTANTA. LA 96 DE ANI…
  11. Pingback: Articolele saptamanii (I): PARINTELE ARSENIE PAPACIOC DESPRE MOARTE: "Auziti? Viata e dincolo, si noi asta facem, trecem dinspre moarte spre viata"
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare