Recensamantul European 2011: bataia de joc a luat sfarsit. BOGDAN MANOLEA: BAZA DE DATE COMUNA e un pas spre STATUL DICTATORIAL

1-11-2011 8 minute Sublinieri

Din cauza slabei pregătiri a Recensământului European 2011, care s-a terminat ieri,nu au putut fi „inventariaţi“ cu acurateţe toţi cetăţenii ţării României. Toate judeţele au anunţat duminică procente  de recensământ între 96 şi 98%, pentru a nu-i demobiliza pe cei care au mai fost vizitaţi şi luni de recenzori, pentru eventuale scăpări din chestionare. Bucureştiul, de fapt sectorul 1, era aseară singurul unde mai existau emoţii privind  finalizarea la termen – duminică aveau doar 68,78% din locuinţe recenzate. Este una dintre cele mai bogate unităţi administrative din România şi confirmă profilul celui care nu se lasă recenzat: bucureştean cu studii şi venituri ridicate, mult peste medie.

Dan Şova nu s-a recenzat

„Nesupunerea” celor din Capitală nu este o surpriză: „Bucureştiul este altă Românie”, spune o persoană de la Institutul Naţional de Statistică (INS), care nu-şi dă numele, deoarece Vergil Voineagu a interzis în instituţie orice declaraţie făcută dincolo de comunicatele zilnice. De altfel, singura persoană  care a refuzat explicit să fie recenzată la testele din luna mai a fost o femeie din Bucureşti, care lucrează în administraţia centrală.

Deşi s-au aşteptat la încurcă­turi cu acest prim recensământ după reguli europene şi primul de după integrare, competenţa celor de la INS a fost depăşită de realitate. Asta s-a datorat în bună măsură şi politicienilor care i-au îndemnat pe români să nu-şi dea CNP-ul, deoarece asta le-ar permite celor de la PDL să fraudeze alegerile de la anul. Surse din INS au explicat că, dimpotrivă, ar fi fost normal ca Opoziţia să ceară nu numai CNP-urile, ci şi eliminarea de la evidenţa populaţiei a CNP-urilor active, dar care aparţin morţilor sau a celor dublu atribuite. Se bănuieşte că există aproape două milioane de astfel de CNP-uri, iar scoaterea lor din baza de date ar fi înlăturat cu atât mai mult riscul folosirii morţilor la vot.

Senatorul PSD Dan Şova a fost primul care i-a îndemnat pe oameni să nu-şi dea CNP-ul, cu o zi înainte de începerea recensământului. Ieri, Şova ne-a spus că nu s-a recenzat: „Nu mă interesează să particip la o chestie care încalcă cel puţin trei legi“. N-a vrut să ne spună articolele şi legile încălcate şi nici nu-l interesează că alte ţări din Europa au cerut CNP-ul la recensământ. Toate ţările prevăd amenzi pentru refuzul de a răspunde la recensământ. Oricum, Şova doar a deschis seria atacurilor: au urmat Adrian Năstase şi Victor Ponta, şi aşa s-a declanşat „conspiraţia cosmică” ce i-a făcut pe oameni să nu-şi mai dea CNP-urile.

20 de milioane de români

La nivel naţional, duminică seară figurau ca recenzate 94,5% din locuinţele estimate. Populaţia numărată, însemnând persoane prezente la domiciliu, temporar absente sau plecate din localitate sau din ţară pentru mai mult timp, era de 18,7 milioane. Asta înseamnă că există o probabilitate foarte mare ca numărul final al cetăţenilor români să fie sub 20 de milioane. Din care se scad cei plecaţi la studii sau la muncă şi rămâne numărul locuitorilor României, în funcţie de care vom primi fonduri europene şi vom trimite parlamentari la PE. Dacă vom fi 17 sau 18 milioane de locuitori în România depinde de acurateţea datelor culese în comunele cu „căpşunari” plecaţi masiv în străinătate şi de declararea din Bucureşti.

Nicio amendă

Până acum, nu s-a dat nicio amendă strict legată de recensământ şi nici nu se va da vreuna, spun surse din INS, fiindcă nimeni nu poate demonstra că o persoană n-a vrut să-şi dea CNP-ul sau n-a vrut să răspundă la întrebări. Amendă se poate acorda numai în cazul unui refuz explicit, adică atunci când omul scrie pe chestionar că nu vrea să fie recenzat.

Dacă îi spune asta recenzorului, poate nega după aceea că s-ar fi întâlnit măcar cu operatorul. Pentru toate aceste motive nu va exista vreo sancţiune. Singura amendă, dată la Focşani, a fost pentru un bărbat beat care a închis poarta şi n-a vrut să-l lase pe recenzor să plece. Dar amenda nu a fost aplicată pe încălcarea legii privind recensământul, ci pe tulburarea ordinii publice.

Nicio sesizare la Avocatul Poporului

Gheorghe Iancu, Avocatul Poporului, spune că nu s-a primit nicio sesizare, nici măcar de la vreuna dintre numeroasele persoane care au contestat la televiziuni legalitatea cererii CNP-ului. Iancu este unul dintre cei care au lucrat la Legea 677 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. „Cererea CNP-ului este legală. Fiecare dintre operatori a semnat angajamentul de confidenţialitate şi, dacă nu-l respectă, riscă nu doar amendă, ci se poate ajunge şi-n penal“, spune Avocatul Poporului.

18,7 milioane de persoane prezente, temporar absente sau plecate de mai mult timp au fost recenzate până duminică seară.

Recenzor suspect de crimă

Portretul-robot al ucigaşului

O dovadă că selectarea recenzorilor a fost o aiureală există la Sectorul 2. Cristian Gabriel Piper, unul dintre suspecţii principali în cazul taximetristului ucis la începutul lunii trecute în cartierul bucureştean Berceni, a fost recenzor timp de cinci zile. Cristian nu a completat chestionarele de faţă cu oamenii, ci le-a lăsat acestora, urmând să le colecteze el. „Cristi a lucrat până pe 29 octombrie, când au venit nişte poliţişti acasă şi i-au luat ghiozdanul”, a declarat mama lui Cristian, Sofia Piper.

Ea îşi aminteşte că pe 4 octombrie, data omorârii taximetristului Nicolae Coicea în plină stradă, au venit mascaţii acasă la ei: „Ne-au spart uşa şi au luat calculatorul. Pe Cristi l-au dus la audieri la Poliţie, dar i-au dat drumul”. Anchetatorii de la Poliţia Capitalei ne-au declarat că Piper a fost reţinut în cazul taximetristului, dar nu au putut dovedi că este vinovat şi i-au dat drumul. Acesta le-a declarat că a fost la jocuri sportive în timpul crimei.

Secretariatul tehnic de la Sectorul 2 al Capitalei, cel care se ocupă de recensământ, ne-a transmis ieri că tânărul Piper tocmai îşi ceruse ieri drepturile băneşti, cu scandal. Cei de la Sectorul 2 spun că tânărul are un retard mintal evident, motiv pentru care i s-a şi retras legitimaţia. Ei nu au răspuns cum a fost posibil ca o persoană cu retard să treacă testul de recenzor.

(…) În urma prelucrării datelor, INS va publica datele provizorii privind populaţia stabilă la sfârşitul lunii ianuarie 2012, iar datele preliminare în perioada aprilie-mai 2012.“Aşadar, orice comparaţie între informaţiile difuzate astăzi şi datele oficiale privind populaţia stabilă a României, rezultate în urma precedentelor recensăminte de populaţie, din 1992 sau 2002, sunt lipsite de relevanţă“, se mai arată în comunicatul INS.

Ca în orice altă cercetare statistică realizată în România, Recensământul din 2011 nu i-a inclus pe angajaţii din Ministerului Administraţiei şi Internelor, ai celor patru servicii secrete (SRI, SPP, SIE, STS) şi pe militari. Aceştia sunt, de altfel, “bugetarii speciali” care consumă anual 4 miliarde de euro, adică 40% din cheltuielile anuale ale statului cu bugetarii.

ZF a ridicat de mai multe ori în discuţie problema acestei categorii de bugetari, pornind de la faptul că între datele de la Ministerul de Finanţe, care spun ca există 1,36 milioane de bugetari, şi cele de la Institutul de Statistică şi care numără doar 1,1 milioane bugetari exista o diferenţă de 260.000 de salariaţi despre care nu se ştie nimic.

Pentru ca dnul Razvan Orasanu a combatut pe platforma Contributors.ro in favoarea necesitatii CNP-ului la recensamint, mi se pare un exercitiu de dialog interesant, dar un motiv in plus sa adaugam ceva argumente la dezbatere (asta ca sa nu zic paie pe foc) sa incercam o opinie contrara cu cea a domniei sale. In plus, pentru ca recensamantul a fost incheiat, poate ca reusim o dezbatere mai asezata si pe argumente, si nu una emotionala.

Sa facem insa doua importante precizari preliminare:

1. Sunt de acord ca dezbaterea a fost prea politizata si exacerbata de o parte si de cealalta fara sa se explice realele argumente care sa stea la baza unor decizii luate de catre administratia publica din Romania. Ceea ce doveste o data in plus lipsa capacitatii administratiei publice de a face un lucru de baza: comunicarea publica. Nu e mai putin adevarat ca si urlatorii de profesie ar fi bine sa caute argumente pe care sa-si sprijine ideile si nu doar abureli scoase din auzite de ci sau de colo.

2. CNP-ul nu este o data secreta. Insa este o data personala cu caracter special. In legea 677/2001 care priveste prelucrarea datelor persoanale este prevazut in mod expres statul sau juridic in articolul 8

Art. 8. – (1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă:
a) persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul; sau
b) prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili şi alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiţia instituirii unor garanţii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.

In cazul nostru exista o norma legislativa in care prelucrarea este prevazuta in mod expres (OUG 34/2011), astfel incat dpdv juridic INS-ul este acoperit. (tocmai de aceea si titlul spune de ce nu ar fi fost necesar si nu de ce nu este necesar).

Sa incercam sa explicam insa de ce avem nevoie de o asemenea reglementare cu privire la CNP, si de ce trebuie sa fim atenti cui i-l dam si in ce circumstante. Existenta unui numar de identificare personala unic prezinta probleme din punctul de vedere al vietii private tocmai prin reducerea fiintei umane la un simplu numar de identificare. Acesta ar permite (daca este utilizat mai ales ca si cheie de acces sau termen de cautare) combinarea extrem de usoara a diverselor seturi de date sau informatii din baze de date diferite si pe cale de consecinta conexarea unor informatii personale, ca si crearea unor profile extrem de detaliate pentru cetateni.

Tocmai de aceea unele state destul de dezvoltate au decis (Germania, Curtea Constitutionala, Decizia Census din 1983, BVerfGe 65, 1., vezi ceva explicatii in engleza) ca utilizarea unui astfel de numar de identificare unic este neconstitutional, atingind dreptul unei persoane la viata privata si la “auto-determinare informationala”, ca parte a liberei dezvoltari a personalitatii umane. Curios sau nu, sintagma din urma se gaseste si in Constitutia Romaniei in art 1 (3) :

România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
Alte state au decis ca un astfel de numar poate sa existe, insa colectarea lui trebuie sa fie limitata (atit pt stat, cit si pentru privati) tocmai pentru a nu aduce atingere dreptului mai sus mentionat. (ca si in cazul Romaniei)

Tot decizia Census din Germania (care a declarat neconstitutionala exact legea privind recensamintul din 1983) a considerat ca acea colectare a datelor pentru care scopul nu este specificat reprezinta o violare a drepturlor constitutionale mai sus amintite.

Deci utilizarea numarului unic de identificare intr-un recensamant sau colectarea excesiva de date personale nu este o nicidecum o chestiune triviala. (Nu mai fac referire aici la multiplele studii juridice de specialiatate pe tema deciziei Census a curtii generale, decizie re-confirmata si extinsa recent…)

Sa revenim insa la Romania – de ce nu ar fi fost necesara colectarea CNP?

Primul argument al celor din partea INS ar fi fost necesare evitarea duplicarii intrarilor. Nimic mai eronat. In primul rind ca exista 2 persoane cu acelasi CNP, lucru prezentat de cei de la MAI acum un an de zile pe dezbaterea referitoare la cartile de identitate electronice. Apoi CNP-ul nu este absolut necesar pentru a rezolva aceasta problema. Mult mai simpla (si mai directa) ar fi fost o solutie realizata informatic prin care fiecarui apartament ii revine in mod aleator un cod de bare unic, pe baza caruia cetateanul poate sa introduca datele statistice (adica anonime, nu?) fie prin posta sau online. In cazul apartamentelor unde nu se primeste raspuns, se poate merge la usa omului. Chiar si daca avem date personale directe introduse (nume +prenume) ele pot sa nu fie stocate in clar, si doar sa fie notate ca si camp completat (vezi mai jos o idee) si anonimizate de la intrarea in baza de date. (au mai fost si in comentariile articolului precedent mai multe comentarii mai bine scrise pe tema asta scrise de Daniel).

Un al doilea argument este legat de insasi notiunea de data statistice necesare recensamintului. Adica pe mine la recensamint nu ma intereseaza ca Popescu Ion CNP 777777777777 sta in str. Aiuristica nr 3 si e casatorit de 5 ani, fara copii. (astea sunt date personale). Ci ma intereseaza ca in locatia (**$&^&^*%*&^ (identficator aleator) sta 1 barbat, casatorit de 5 ani, fara copii. (astea sunt date anonime sau macar cvasi-anonime). Si de fapt nici macar informatia dinainte nu trebuie sa ma intereseze in mod singular (la nivel de unitate), ci doar cele de acest tip adunate la nivel de cartier, oras, judet, etc. Nu ?

Ca atare, daca pe mine, INS,  ma intereseaza date statistice, de ce sa cer date personale? (asta se numeste in termeni tehnici principiul prelucrarii unor date adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi ulterior prelucrate art 4 lit c. din legea 677/2001).
Si daca le cer, ignorind principiul de mai sus, de ce sa bag intr-o baza de date? Se putea face macar ca prelucrarea datelor personale sa se faca doar pe hartie, apoi sa fie verificat ca datele nu sunt deja introduse in sistemul informatic, sa introduc o cheie unica (un hash) bazata pe nume+CNP (sau alte date) si apoi sa distrug datele personale de pe hartie inutile INS-ului.

O baza de date cu toate datele personale cerute reprezinta doar o vulnerabilitate uriasa din punct de vedere al proiectiei datelor.

In fine un ultim argument (pentru a nu ma lungi prea mult) il facem prin reducerea la absurd. Sa presupunem ca primele 2 argumente sunt refuzate din diverse motive, iar INS chiar avea nevoie de CNP si fara el iesea o mare cacealma.
Okay, atunci mergem binisor la mai sus amintita legea 677/2001 si vedem conditiile in care se poate face prelucrarea ca trebuie sa asiguram (si informam) persoanei fizice o serie de drepturi prevazute de lege, ca cerintele de securitate de prelucrare nu-s de ici de colea (ca nu intrebam daca INS-ul a facut vreun audit de securitate pe ISO 17799, sa picam naspa), ca exista o obligatie (ca parte a cerintelor de securitate) de instruire a persoanelor care colecteaza date cu caracter personal ca sa inteleaga importanta lor si cite si mai cite obligatii pe care daca le-ai vrea sa le indeplineste pe toate (acum ca nu ne aude nimeni pot sa va spun :-) ) iti dai seama ca mai bine colectezi doar date anonime si scapi de hartogaraia birocratica a prelucrarii datelor personale.

Parerea mea personala este ca decizia de a se colecta CNP-ul a fost facuta din 2 motive extrem de simpliste, si nu ca urmare vreunui audit de viata privata (sau privacy impact assesment – cum ii zice pe la britanici sau amercani) ori unui audit de securitate informatica, si cu atit mai putin a unei decizii politice, ci doar pentru ca:

A. Se poate (ca trantim o noua lege)
B. Este solutia cea mai simpla.

(…)PS: Da, stiu e o mare harababura si in domeniul datelor cu caracter personal atita vreme cit CNP-ul este colectat in mod excesiv in multiple cazuri. Si de stat, si de privati. Da mai aveam nevoie de inca un exemplu negativ?

PS2: In fond cred ca argumentul ar putea fi redus destul de mult. Dvs spuneti ca solutia ar fi “o baza de date comuna pentru diversele institutii, dublata (…)”. Eu cred ca o baza de data comuna pentru diversele institutii nu este doar o problema majora dpdv a securitatii informatice, ci si un pas util si necesar catre un stat dictatorial.

Baietii cu ochii albastrii (asa s-o zice la ei?) din R. Moldova au un exemplu interesant si practic in functiune. Se stie ca cu x lei dat politistului, afli tot ce vrei despre un tip – de la parinti, rude, ce masini a avut si cind le-a vindut pina la cind a iesit din tara si de ce. Traiasca sistemele informatice din slujba cetateanului ! ;-)


Categorii

Articolele saptamanii, Era Big Brother, Recensamant 2011

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

3 Commentarii la “Recensamantul European 2011: bataia de joc a luat sfarsit. BOGDAN MANOLEA: BAZA DE DATE COMUNA e un pas spre STATUL DICTATORIAL

  1. http://www.adevarul.ro/actualitate/Recensamantul_2011-_am_scazut_sub_20_de_milioane_0_583142271.html

    2002: 21 833 483
    2011: 19 599 506

    utile ar fi si cifrele si procentele pe etnii … ca sa intelegem ca situatia e mult mai tragica …

  2. Baza de date exista, ca si acei bugetari speciali pentru care nu se aplica legile valabile pentru “catzei”.
    Se falea o “colega” de Jilava (ce loc cu rezonanta romantica, nu-i asa?) cu ce poate face frate-sau cu un om “liber” (frate-sau “muncind” la Secu) in 2 minute: cum l-a deranjat unul in trafic, a sunat la “munca”, i-a dat numarul masinii si imediat i s-a oferit numele si numarul de mobil al respectivului.
    L-a sunat, i-a comunicat ca e-n spatele lui, poate sa-l “faca” cand ala nici nu gandeste. S-a distrat (pe merit) cand amaratul a intrat efectiv in panica, nemainimerind ce cuvinte sa-i adreseze ca sa-l ierte.

    O dovada marunta de cum alegi de partea cui stai si ce drepturi primesti.
    Scenariul e valabil si la serviciul meu, si peste tot (desi eu nu “muncesc” la Secu).

  3. In articolul de la adevarul scrie:

    “N-a vrut să ne spună articolele şi legile încălcate şi nici nu-l interesează că alte ţări din Europa au cerut CNP-ul la recensământ. Toate ţările prevăd amenzi pentru refuzul de a răspunde la recensământ.”

    Cand este vorba de o stire oficiale, nu se poate vorbi de “toate” tarile daca macar una ar lispi de pe lista. In ce tari din Europa s-a mai efectuat acest tip de recesamant?

    Observ ca actiunea asta seamana cu cea a vaccinelor. Un atac in toata media ca tot romanul sa ia aminte si sa se sperie, si dupa ce trece panica observam ca puteam sa stam bine linistiti si sa nu le deschidem usa.

    In occident cu greu s-ar putea face un astfel de recesamant din usa in usa pentru simplul motiv ca nimeni nu deschide usa la necunoscuti. Si nimeni nu ar putea avea o functie adecvata (in afara de politie) de a colecta atat de multe date personale.

    Pe cand urmatorul scenariu de panica?

    Doamne ajuta

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare