Canada denunta PROTOCOLUL KYOTO pe INCALZIREA GLOBALA, iar RUSIA constata ca acordul isi pierde relevanta

• Gandul.info: Canada, primul stat care a renunţat la Protocolul de la Kyoto: “Prevederile sunt iresponsabile şi radicale”

Canada şi-a anunţat retragerea din Protocolul Kyoto în cadrul unei conferinţe la Durban, Africa de Sud, la scurt timp după ce s-a decis prelungirea acordului care urma să expire în 2012, informează Huffington Post. România a aderat la Protocolul de la Kyoto în martie 2001.

Hotărârea anunţată oficial de ministrul mediului al Canadei, Peter Kent, este în conformitate cu regulamentul legal şi i-ar scuti pe canadieni de penalităţi de 14 miliarde de dolari pentru nerespectarea scopurilor pactului Kyoto.

“Asta înseamnă 1.600 de dolari pentru fiecare familie canadiană“, a explicat Kent.

De aceeaşi părere este şi prim-ministrul Canadei, Stephen Harper, acesta fiind reticent în privinţa protocolului Kyoto de când a fost ratificat de Jean Chretien în 2002. Cu toate acestea, grupurile pentru protecţia mediului nu au primit bine decizia Canadei de a se retrage, spunând că statul a renunţat la reputaţia favorabilă în favoarea producţiei industriale.

Zvonurile au fost confirmate

Este pentru prima dată în istoria pactului de la Kyoto când o ţară decide să se retragă. Deşi au existat zvonuri încă din noiembrie, reprezentanţii Canadei nu au declarat nimic concret până săptămâna aceasta. Acordul vizează scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră ale ţărilor participante. Declinul economiilor din Europa de Est, dar şi al Federaţiei Ruse au contribuit vizibil la procesul de atingere a ţintelor ambiţioase, prin reducerea producţiei industriale şi implicit a emisiilor.

Decizia Canadei a venit în urma nemulţumirilor faţă de ţările implicate în acordul Kyoto, care nu acoperă cei mai mari emiţători de gaze din lume, respectiv Statele Unite şi China. După cum a declarat Kent, acordul se aplică doar statelor bogate şi din acest motiv Canada nu va mai susţine angajamentele cerute de Kyoto.

“Canada a venit cu intenţii bune, constructive. Voiam să atingem un acord internaţional comun care să acopere toţi emiţătorii majori. Din păcate, cum am mai zis, protocolul de la Kyoto nu reprezintă un drum viitor pentru Canada“, a susţinut Peter Kent.

Angajamentele protocolului Kyoto, “iresponsabile şi radicale”

“În timp ce guvernul nostru a luat măsuri din 2006 şi a micşorat cantitatea de gaz emisă, prevederile Kyoto sunt iresponsabile şi radicale şi nu le mai putem respecta. Ar însemna să retragem de pe drumurile Canadei fiecare automobil de orice tip“, a declarat ministrul mediului.

Cel mai recent inventar al emisiilor de gaze cu efect de seră arată că, deşi Canada a încercat să respecte angajamentele faţă de Kyoto şi a redus emisiile în fiecare an începând cu 2008, acestea sunt în continuare cu 20% mai mari decât în 1990.

Protocolul de la Kyoto, iniţiat în 1997 de către 160 de ţări, are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră, protejarea mediului înconjurător prin scăderea nivelului poluării şi luptă împotriva încălzirii globale. Acordul, de tip voluntar, impune ţărilor industrializate să reducă emisiile poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012 faţă de nivelul atins în 1990. (Sorina Ionaşc)

• Ria Novosti: Russia says Kyoto protocol no longer effective

Decizia Canadei de a parasi protocolul de la Kyoto confirma faptul ca acesta si-a pierdut relevanta, a spus purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe al Rusiei. […]

• Doxologia.ro:
  

Agenţia creştină “Christian Aid” critică dur indecizia ţărilor Europei asupra schimbărilor climatice

Marea Britanie şi restul Europei trebuie să se oprească în a găsi scuze şi să blameze pe alţii pentru ratarea obiectivelor sale de limitare a schimbărilor climatice, a spus reprezentantul Agenţiei internaţionale “Christian Aid”, marţi 6 decembrie.

“Uniunea Europeană nu păcăleşte pe nimeni cu afirmaţia ei falsă că nu are niciun rost să fie păstrat Protocolul Kyoto, dacă alte ţări nu-l respectă” a spus Mohamed Adow, expertul agenţiei în dezvoltarea dialogului despre climat. “Acest lucru este ruşinos pentru UE” a spus acesta. “Este clar că orice reducere a emisiilor de gaze – conform protocolului de la Kyoto – este mai bună decât nicio reducere. Europa este responsabilă pentru sine, nu pentru alţii”.

La întrunirea internaţională din Durban, ţările participante nu au putut cădea de acord în privinţa unei înţelegeri care să înlocuiască Tratatul de la Kyoto, sau să prelungească valabilitatea acestuia. Adow a spus că UE trebuie să intensifice presiunile asupra marilor poluatori mondiali care poartă responsabilitatea istorică pentru schimbările climatice: Statele Unite ale Americii, Canada, Rusia şi Japonia. Principalele organizaţii ecologice internaţionale au cerut Statelor Unite să părăsească discuţiile din Durban, deoarece nu sunt pregătite să fie constructive, susţinând aceleaşi teorii ca acum 50 de ani.
“Ţările Europei şi alte ţări ale lumii continuă să îşi ţină capul în nisip ca struţii, deşi hotărârile lor afectează întreaga planetă şi pe ele însele, până când va fi prea târziu” a spus Adow. Naţiunile Unite au arătat că aceste întîrzieri vor duce în 20 de ani la o lume care va fi cu 5 grade mai caldă, cu consecinţe globale dramatice.

Acord in extremis la negocierile climatice de la Durban

După negocieri aprinse, care au ţinut zile şi nopţi, delegaţii celor 190 de ţări participante la Conferinţa despre Mediu de la Durban, epuizaţi, au ajuns la un acord în privinţa emisiilor cu efect de seră pe mapamond.

Guvernele ţărilor participante, incluzând cele 38 de ţări industrializate, au fost de acord să extindă valabilitatea Protocolului de la Kyoto, care expiră anul viitor. Extensia de valabilitate se referă la o perioadă între 1 ianuarie 2013 şi sfârşitul anului 2017. Negocierile erau planificate să se termine vineri 9 decembrie, dar au durat până duminică, unii reprezentanţi trimiţându-şi bagajele la aeroport cu două zile înainte de sfârşitul discuţiilor.

Negociatorii au decis şi să înceapă discuţiile pentru o nouă înţelegere care să cuprindă toate ţările, pentru a reduce emisiile cu efect de seră, între 2015 şi 2020. Protocolul de la Kyoto stabileşte un nivel maxim admis pentru gazele poluante pentru fiecare ţară în funcţie de populaţia sa, iar orice emisie suplimentară se plăteşte (“poluatorul plăteşte”), aceasta însemnând o sumă de 100 milioane de dolari annual pentru ţările sărace, care nu poluează, dar suportă consecinţele marilor poluatori: secetă, inundaţii, despădurire, deşertificare, creşterea nivelului mării etc.

Uniunea Europeană a insistat ca tratatul care se va semna în următorii ani să fie obligatoriu pentru toate ţările lumii, nu doar o recomandare. India şi China au declarat că nu doresc să semneze un cec în alb, opunându-se unei asemenea idei.

Opozantul principal al Protocolului de la Kyoto este Statele Unite, care nu a semnat de la bun început actul, şi care este cel mai mare poluator mondial, urmat de China, dar care are de patru ori mai mulţi locuitori.