ROMANIA OTRAVITA – Reportaj cutremurator “In premiera” despre DEZASTRELE ECOLOGICE de la Geamana (Rosia Poieni), Baia-Mare si Crangurile (video+transcript)

9-10-2013 15 minute Sublinieri

UN ALT MOD DE A AVERTIZA CE NE ASTEAPTA LA ROSIA MONTANA…

„Ne-au dus aşa, cu preşul, cu minciuna: […] o să trăiţi bine şi cu peşti, şi cu nu-ştiu-ce şi nu vă afectează cu nimic”.

 – Reportaj “In premiera” (Antena 3), realizator: Carmen Avram; reporter: Alex Nedea – 5 octombrie 2013 –

***

Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna

TRANSCRIEREA EMISIUNII:

În perioada comunistă, numele României era însoţit de toate adjectivele din lume, plus unul inventat de regim: „multilateral dezvoltată”. Săpam după orice, exploatam tot ce găseam, produceam ce nu aveam şi tot ce se întâmpla era invariabil înnobilat de un record. De fapt, aproape tot tabelul lui Mendeleev era scos la suprafaţă: cupru, aur, sulf, titan, zirconiu… Orice! Uzinele chimice produceau otrăvuri, vopseluri, pesticide, îngrăşăminte, detergenţi… Nu interesa pe nimeni ce urmează şi nici ce lasă în urmă.

Satul Geamăna, august 2013. Sau, mai bine zis, ce-a mai rămas din el: un peisaj ireal, extraterestru. O apă colorată nefiresc în toate culorile curcubeului, adunată între maluri de gelatină şi alimentată permanent de două pâraie sângerii, aducătoare de moarte. În 36 de ani, aici s-au vărsat un milion de tone de otravă acidă, care a înecat 6 sate şi 400 de gospodării. Astăzi mai poţi găsi doar câţiva localnici în case agăţat pe malurile abrupte ale iazului, aşteptând îngroziţi ca apa roşie ca focul să înghită şi bucata de uscat rămasă neatinsă.

„Pentru noi s-o gătat viaţa. Cum să nu se termine, dacă începe să plouă e gata, vine halda peste mine. Nu se interesează nimeni de noi, pentru ce să mai trăim? N-are rost”. (Eugen Bârdea, localnic).

In Premiera - Romania otravita243„Mi-e jale când mi-aduc aminte cum o fost şi cum îi. Și dumneavoastră aţi plânge dacă aţi fi fost aici de la bun început.” (Valeria Bârdea, localnică).

Cine ar fi fost aici de la bun început ar fi apucat să se plimbe pe uliţele unuia dintre cele mai bogate sate din Alba.

„Într-o gospodărie de săteni ai satului Geamăna găseai tot ce trebuia pentru traiul vieţii: două-trei perechi de boi, 50-60 de oi… Trăiau din creşterea animalelor, animale pe care le duceau la contract, cum era atunci, la achiziţii, beneficiind de o însemnată cantitate de porumb, pe care o primeau la un preţ foarte scăzut.” (Dănuţ Vasile Bârzan, primar comuna Lupşa).

Viaţa tihnită a satului de la poalele Apusenilor avea să se schimbe într-o vară a anului 1977, când în zonă a apărut o armată de specialişti cu ustensile complicate şi răspunsuri de un cinism greu de imaginat.

„Ne-au dus aşa, cu preşul, cu minciuna: <Se face o pescărie şi dumneavoastră o să trăiţi bine şi cu peşti, şi cu nu-ştiu-ce şi nu vă afectează cu nimic.> (Ion Holhorea, localnic).

„Şi-un bunic al meu a întrebat: <Dar ce vreţi să faceţi, domnule?> Zice: <Aici o să se facă o lucrare mare de tot.> <Lasă că eu o muri şi nu se face.> <Bine, bine, dar dumneata te-oi duce cum s-au dus şi alţii. Or să vadă ceilalţi.> (Valeria Bârdea, localnică).

Ceilalţi au apucat să vadă, într-adevăr. O carieră care s-a deschis lângă sat, de unde, într-o dimineaţă, au început să se verse peste case și grădini râuri de steril. Nu era pescărie! Era un iaz de decantare. Geamăna fusese sacrificată pentru un record visat de Nicolae Ceauşescu: cea mai mare exploatare de cupru din Europa, devenită peste ani Cupru Min. Localnicii care au înţeles ce se întâmplă şi-au urcat lucrurile în camioane şi au plecat. Optimiştii au rămas până la sfârşit. Încet, apa otrăvitoare a început să acopere valea, astfel că în 2007 din sat se mai vedea doar biserica. Şase ani mai târziu a rămas doar turla.

In Premiera - Romania otravita222Cei care au construit biserica n-au construit-o numai din piatră, din lemn… Acolo este suflet. Să ne imaginăm numai câte rugăciuni au fost în acea biserică în atâtea sute de ani. Cântecul lui Leşe: <De-o muri şi straja voastră/ A pieri şi ţara noastră>. Deci biserica e straja satului. Iată, dacă satul a pierit, biserica încă mai este un pic deasupra. Mai este o fărâmă din strajă. (Ioan Uţiu, ecologist).

Pe această fărâmă de strajă se mai bizuie astăzi cei 50 de oameni rămaşi captivi pe malul iazului. O apă moartă şi periculoasă, a cărei compoziţie i-a speriat până şi pe specialişti.

In situ am analizat și anumiţi parametri de calitate a apei, printre care și oxigenul dizolvat şi în partea de sud-vest nu există deloc oxigen dizolvat în apă, ceea ce înseamnă că apa e aşa de acidă şi concentraţiile sunt aşa de mari de metale grele încât niciun organism viu nu poate să trăiască”. (Ioana Laura Melenti, cercetător).

In Premiera - Romania otravita27Ba chiar şi metalul se dizolvă în iaz, spun localnicii.

„Am aruncat o şenilă de buldozer. Pe toamnă te puteai bărbieri. Vă daţi seama? Te puteai bărbieri! Uite aici, sub moară. L-o mâncat apa!” (Ion Holhorea, localnic).

In 36 de ani, iazul de decantare a făcut ravagii în zonă. Studiile arată că apa otrăvită s-a infiltrat în sol, ajungând la pânza freatică, iar de acolo în iarba păşunilor şi în fântâni.

„Asta, în satul Geamăna a fost cea mai puternică fântână. Dar degeaba, că-i stricată. Uitaţi acolo, albeaţa aia. Acolo trebuia să fie negru. Se cam aseamănă cu sterilul”.

Oamenii nu mai beau de aici. În schimb, continuă să-şi adape animalele. Ştiu toţi că nu e bine, dar spun că n-au ce face. La orice fântână s-ar duce, ar găsi aceeaşi apă. Aşa că-şi văd vitele murind înainte de vreme, îmbolnăvindu-se subit de boli ciudate și incurabile sau născând viţei cu malformaţii.

„Al lui Genu i-a fătat vaca şi i-a trăit viţelul două zile. Fain viţel și normal, și dintr-o dată pleasc! Vaca asta o avortat de vreo trei săptămâni. O făcut un viţel fără picioare. Din cauza asta, că o păscut aci”. (Ion Holhorea, localnic).

Aceste malformaţii congenitale, spun specialiştii, sunt provocate de intoxicaţia cu cadmiu, un metal greu găsit în proporţii uimitoare în iazul de decantare de la Geamăna. E atât de periculos încât poate provoca forma agresive de cancer, chiar şi în cantităţi infime. Vaca Valeriei Bârdea, de exemplu, are Romania otravita22ochiul stâng mâncat de o tumoră uriaşă. Şi cu toate acestea continuă să-şi mulgă vita şi să trăiască de pe urma ei.

“Laptele e bun, e dulce, nu-i sărat”.

N-a pus-o pe gânduri nici faptul că laptele pe care îl aruncă la porci rămâne nebăut. Animalele parcă simt că e ceva în neregulă şi nu se ating de el.

„Îşi menţin silueta… Nu-l beau, nu le place.”

Nu i-a spus nimeni Valeriei Bârdea că laptele acesta poate fi periculos şi pentru ea. Ingerat o dată cu iarba, cadmiul se depune în muşchi şi în organele animalelor, de unde nu se elimină niciodată. Prin urmare, laptele e și el contaminat, astfel încât metalul greu, cancerigen, ajunge în final în corpul oamenilor. Dar nu s-a obosit nimeni să le facă analize oamenilor de aici. Nici poveştile nu le-a ascultat nimeni. Ar fi putut afla că în Geamăna şi aerul pare să fie otrăvit. De cum intri în sat de loveşte un miros înecăcios şi înţepător de acid, gura ţi se usucă, iar gâtul ţi se irită. E de la iaz, spun oamenii.

Când îi liniştit, îţi vine ceva pe buze, parcă ai o miere de stup, sau zahăr, aşa, îs dulci buzele. Te apropii de tău [iaz], îţi vine să tuşeşti.”

„Dimineaţa când ieşi afară şi îţi vine să tragi, aşa, un aer în piept, parcă-i dulce, aşa, cred că-i de pe apă. Ei tot zic că nu-i toxic, da-i toxic, dom’le, că ţi se prind buzele laolaltă dimineaţa când tragi în plămâni, aşa”. (Victor Dumitraş, localnic).

S-ar fi mutat de aici cu ani în urmă, dar n-au avut cum. La ei n-au mai ajuns despăgubirile, pentru c-a venit Revoluţia şi statul a uitat de ei şi de obligaţiile lui.

„Deocamdată am rămas aşa, în coada iazului, aşa. Ce-au să facă cu noi, nu ştiu. Acum, toate ne deranjează: de sus vin pietrele, de jos creşte apa…”

Poluarea s-a aşezat peste ei, umplând fişele medicale cu diagnostice, în special boli respiratorii care, spun medicii, sunt mult mai frecvente decât în alte zone.

„Este mai multă patologie pulmonară. Uneori nici măcar nu găsim un agent patogen. Pur și simplu omul tuşeşte, îl trimiţi la nenumărate investigaţii şi nu se găseşte nimic. Nu răspunde la tratamentul obişnuit pentru infecţii. Atunci te gândeşti că este un început de silicoză sau uneori ne gândim la alte afecţiuni mai grave: cancer sau TBC” (Constanţa Scorţaru-Paşca, medic de familie).

Romania otravita217Iar poluarea din Geamăna nu rămâne doar acolo, ci se prelinge către oraşul Turda printr-un pârâu albicios şi fără viaţă pe fundul căruia s-a depus o gelatină albă, groasă ca smântâna. Pârâul îşi trage apa direct din iazul de decantare, după care se varsă în Arieş. Studii recente realizate la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj au arătat că acest pârâu duce cu el cantităţi de metale grele care, uneori, depăşesc şi de o mie de ori limitele admisibile.

„În special cadmiu, cupru, fier, mangan, zinc… Cadmiul avea concentraţii mai mari de zece ori decât limita admisă prevăzută de lege. Este posibil cancerigen, poate provoca mutaţii, dăunează atât plantelor cât şi animalelor, la om afectează ficatul, rinichii şi plămânii”. (Ioana Laura Melenti, cercetător).

Ciudat, deşi spun că monitorizează acest pârâu, specialiştii de la Apele Române n-au verificat niciodată contaminarea cu cadmiu şi dau o explicaţie ambiguă:

„Nu sunt urmărite şi celelalte metale sau ceilalţi indicatori, pentru că specificul mineritului și ceea ce evacuează, de fapt, de la uzina de preparare, sunt stabiliţi de către specialişti chimişti la nivelul Apelor Române.” (Traian Matiş, inginer şef Apele Române Alba).

Aşa că astăzi este greu de spus ce cantitate de cadmiu s-a scurs în 30 de ani pe Arieş. Dar un lucru e sigur: o dată la Romania otravita223câţiva ani, toţi peştii din râu mor subit.

„Arieşul a fost un râu undeva al treilea în Europa ca potenţial piscicol. Și e un ciclu la patru ani în care toţi peştii mor prin poluare mecanică, poluare chimică.. Când vezi că vin atâţia peşti pe Arieş, te sperii”.  (Marius Maşca, director Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi).

Ultima dată când s-au speriat pescarii a fost anul acesta, în mai. Atunci, pe o lungime de 40km s-au găsit tone de peşti morţi. Principalii suspecţi au fost găsiţi atunci cei de la Cuprumin, care fuseseră găsiţi vinovaţi în 2008 pentru un accident ecologic cu efecte similare. Acum, însă, au ieşit basma curată.

„De această dată autoritățile au spus că peştii au murit de la prea multă apă, practic, de la o apă cu mâl. Părerea noastră este că peştii au murit de fapt de la o deversarea de la una din minele din zonă. Poziţia autorităţilor nouă ni se pare foarte puţin plauzibilă. Este foarte greu ca atât de mulţi peşti să moară doar de la mâl, fără ca râul să fi crescut foarte mult în debit, fără ca râuri din alte părţi să vedem că sunt afectate de aceeaşi problemă… (Tudor Brădăţan, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu).

Îndoielile ecologiştilor sunt întărite de documente aflate la Apele Române, care arată că exact în luna în care au murit peştii, de la Cuprumin s-a deversat accidental o cantitate mare de apă extrem de acidă.

„Au avut o defecţiune pe traseul conductelor de aducţiune înspre iazul de decantare de la uzina de preparare, şi atunci aportul apei alcaline în iazul cu apă acidă a făcut ca evacuarea să aibă ph-ul acid”. (Traian Matiş, inginer şef Apele Române Alba).

Mai mult, societatea care administrează iazul de decantare are autorizaţia de mediu expirată de doi ani, printre altele pentru că nu şi-a stabilizat haldele de steril, de pe care se scurg în iaz metale grele.

„De ce nu sunt stabilizate haldele de steril?”

„Haldele de steril au fost proiectate iniţial să se realizeze pe trepte. Ne-au cerut să stabilizăm, am chemat expertul în domeniu și ne-au spus că e mai bine, deocamdată, lăsat aşa”. (Gabriela Popuţa Clean, reprezentant Cuprumin).

În total, din cele şase măsuri impuse de Ministerul Mediului şi de UE, Cuprumin n-a îndeplinit decât două, motiv pentru care, într-o ţară normală, li s-ar fi interzis exploatarea. Dar la noi nu se încumetă nimeni și conducerea societăţii ştie exact de ce.

In Premiera - Romania otravita235„Dezastru ecologic! În momentul în care uzina nu mai funcţionează, eu nu mai am steril. El e mediu bazic, deci nu mai vin cei 10.000 de metri cubi de ape bazice. Nu mai are cine neutraliza (n.r. – apa acidă). Şi atunci, în iaz s-ar acumula ape acide. Sterilul are pirită. În momentul în care apele acide acţionează asupra acelei pirite, formează acid sulfuric şi ar deveni o fabrică de acid sulfuric naturală. Ceea ce un dezastru: ar începe să atace barajul de anrocament.”

Și dacă barajul ar ceda, două oraşe ar fi înghiţite de o mare de acid: Câmpia Turzii şi Turda.

***

Grav este că aceste situri contaminate ar fi trebuit ecologizate încă de pe vremea când ne pregăteam să aderăm la UE şi când ni s-a pus în vedere să ne curățăm ţara. Ba chiar ni s-au alocat şi fonduri pentru asta. Iar noi… ne-am prefăcut că lucrămAşa am ajuns astăzi să avem în ţară 1865 de zone grav poluate, care acoperă un miliard de metri pătraţi de teren la suprafaţă şi în subsol. Una dintre cele mai întinse este în Maramureş, între Baia Mare și Baia Sprie.

In Premiera - Romania otravita238„Aici şi-a rupt dracu’ gâtu’, dom’le. Aici nu ai nicio şansă de a trăi. Aici e gol şi pustiu.”

Aici e cartierul Ferneziu din oraşul Baia Mare, epicentrul contaminării. Pe o rază de 10 km, pământul e otrăvit din cauza a două foste întreprinderi metalurgice. Falimentate şi închise după Revoluţie, nu s-a mai ocupat nimeni de ce-a rămas în urmă. Iar astăzi, terenul lor infestat e loc de joacă pentru copiii din zonă. Medicii care au făcut studii acolo au găsit în unghiile şi în părul locuitorilor cantități uriaşe de metale grele.

„S-au testat pe grupe de vârstă, până la copiii nou-născuţi și s-a dovedit că si la cei mici există o toxicitate mărită vizavi de metalele din corp, pentru că se păstrează noxele respective timp de 10-15 ani în aer, în sol. Acolo se cultivă, oamenii consumă ce cultivă şi, bineînţeles, în felul ăsta se transmite mai departe intoxicaţia cu plumb”. (Carmen Georgescu, medic de familie).

contaminare Plumb Cadmiu zona Baia Mare - Romania otravita2Analizele de laborator au arătat și ele că solul este contaminat în 65 de localităţi maramureşene, în care locuiesc peste 150.000 de oameni.

„Valorile pentru plumb și pentru cadmiu au depăşit pragul de intervenţie în toate probele. Pentru plumb s-au găsit depășiri chiar şi de 100 de ori mai mari, iar pentru cadmiu de 7-7,8 ori mai mari decât valorile maxime admise.”  (Melinda Ivasiuc, profesor).

Metalele grele provin din fumul care a ieşit timp de câteva decenii din furnalele uzinelor Phoenix şi Romplumb şi care s-a aşternut pe pământ, contaminându-l.

Fără să ştie la ce se supun, oamenii sapă în solul contaminat ca să caute deşeuri, pe care apoi le vând la fier vechi.

„Scot firul de plumb cu mată. Mata e ca un fel de fier amestecat cu pietriş”.

Zi de zi îi vezi strecurându-se printre ruine, înarmaţi cu lopeţi şi târnăcoape, scurmând pământul până la 5 metri Fara sa stie la ce se supun, oamenii sapa în solul contaminat ca sa caute deseuri, pe care apoi le vând la fier vechiadâncime, căutând comori.

„Unde să mergem să muncim, că n-avem unde! Aşa ne câştigăm fiecare pâinica de toate zilele”.

Statisticile arată că populaţia din zona Baia Mare trăieşte în medie cu 3 ani mai puţin decât cea din restul ţării. Ca o ironie, pentru acești oameni statul a făcut chiar o lege specială prin care vârsta de pensionare e redusă cu 24 de luni. Şi cu asta s-a rezolvat. Dar n-a venit nimeni să întrebe de ce se moare aici cu zile.

„Mă îngrozesc pentru că văd în jurul meu prieteni, cunoştinţe care mor de cancer la 30 de ani sau au copii cu cancer.” (Dan Lupşa, localnic).

Boala vine pe neaşteptate, pentru că pur și simplu oamenii nu au cum să se ferească. Dacă nu sunt inhalate o dată cu praful contaminat, metalele grele sunt ingerate o dată cu legumele care se hrănesc cu otrava din sol şi o stochează în frunze şi în rădăcini.

Melinda Ivasuc - Romania otravita2Melinda Ivasiuc şi-a făcut lucrarea de doctorat pe această temă şi rezultatele au speriat-o:

„Am ales pentru studiu salata şi spanacul. Cele două specii au capacitatea de a acumula aceste metale grele, mai ales cadmiul, fără a prezenta efectele fitotoxicităţii. Cadmiul este metalul care este mai intens transferat dinspre rădăcină înspre frunză. Plumbul este mai mult reţinut la nivelul rădăcinii.”

Melinda Ivasiuc şi-a publicat lucrarea de doctorat, dar n-a luat-o nimeni în seamă; nici cei de la București, nici localnicii. Oamenii continuă să mănânce, deci, tot ce produc în grădinile poluate.

„Totuși îs mai bune ca cele de la magazin. Îs mai gustoase”.

Viorel Ponde trăieşte chiar în satul de unde s-au prelevat legume contaminate. Roşiile pe care le culeg abia ating mărimea unei nuci. Dar omul e convins că e de la secetă. Totuşi, a înfipt preventiv nişte sârmă din cupru în tulpini.

„Nu cred să fie contaminate, întrucât contaminarea asta, prin sârma de cupru îşi pierde tot contaminatul de la sol. Deci nu mai conţine metalul greu”. (Viorel Ponde, localnic).

Și ceea ce mănâncă e probabil cu atât mai nociv cu cât satul în care trăieşte e atacat de poluare din toate părţile. În afară de fostele combinate din Baia Mare, mai e şi un iaz de decantare părăsit chiar lângă localitate.

In Premiera - Romania otravita - ALEX NEDEA„Iazul de decantare Tăuţii de sus este atât de întins încât ar putea încăpea aici 100 de terenuri de fotbal. Sub mine se află îngropate un milion de tone de substanţe extrem de nocive”. (Alex Nedea, reporter În premieră).

Iazul a aparţinut exploatării miniere Baia Sprie şi a fost abandonat în 2006. Apa s-a evaporat de mult, lăsând în urmă o bombă ecologică, o întindere mâloasă formată din substanţe extrem de toxice folosite odinioară la procesarea minereului. Ioan Groşan a lucrat la flotaţia Baia Sprie şi prin mâna lui au trecut mii de butoaie de otrăvuri care au sfârşit în nămolul iazului. Le știe pe de rost.

„Cianură, sulfat de cupru, sulfat de sodă, etilic, butilic, carbonat, sulfură… Mai multe măgării. Şi acum au rămas în sterilul ăla. Şi într-adevăr când se usucă iazul, vine şi suflă vântul, praful ăla se ridică şi se lasă pe sat sau pe păşune”. (Ioan Groşan, fost angajat Flotaţia Baia Sprie).

Dan Lupsa cancerul castanilor - Romania otravita2Cât de toxic e locul se vede cu ochiul liber: în codrul de lângă iaz, sute de arbori s-au uscat din rădăcină, loviţi deodată de o boală bizară: i se spune cancerul castanilor, şi, deşi pe aici s-a perindat o armată de specialişti, nu s-a găsit nici cauza, nici leacul.

„Acum cinci ani, castanul din spatele meu era imens, frumos, tot verde, n-avea o frunză uscată. Şi după vreo doi ani deja după ce ne-am mutat aici a început să se usuce.” (Dan Lupşa, localnic).

În 2011, Dan Lupşa, preşedintele unui club al posesorilor de maşini off-road din Baia Mare s-a mutat la Tăuţii de sus, ca să fugă de poluarea din oraş, spune el. Curând avea să afle că a sărit din lac în puţ.

„Când e vânt, praful respectiv îţi dai seama că nu e un praf obișnuit, se ridică şi se împrăştie pe toată zona asta. Era o ceaţă că abia vedeai la 10 metri.”

În mod ciudat, documentele oficiale de acum trei ani arată că pentru ecologizarea zonei s-au alocat 10 sol Baia Mare cancer - Romania otravita2milioane de euro. Lucrările ar fi trebuit finalizate anul trecut. Dar, în mod bizar, fondurile s-au evaporat pe traseu la fel de repede ca apa din iaz.

„A fost o bâlbâială între Ministerul Economiei și Ministerul Mediului, Ministerul Economiei având o alocare bugetară de peste 44 de milioane de lei. S-a considerat că este mai bine să se ocupe Ministerul Mediului de problema aceasta. Anul acesta Ministerul Mediului a fost văduvit de fonduri şi iată că am rămas şi în acest an fără nicio mişcare pe iaz.” (Dorin Paşca, primar Baia Sprie).

***

apa contaminata Crangurile - Romania otravita2Şi nu prea mişcăm de nicăieri! Deşi am avut la dispoziţie fonduri europene, România a depus doar cinci proiecte pentru decontaminare. La una din aceste zone se lucrează chiar acum.

„Cum să bei, dom’le, aşa ceva?! Poate dacă vreau să-mi iau zilele, să mor…” (Ion Gheorghe, localnic).

Comuna dâmboviţeană Crângurile, la mică distanţă de Bucureşti, se află într-unul din cele mai toxice locuri din ţară. Primul semn că aici se întâmplă ceva anormal a apărut în urmă cu aproape 30 de ani, când apa din fântâni a prins culoarea sucului la dozator.

Dacă puţin două linguri de zahăr pun în paharul ăla, scot pe strada principală, vând kiwi la şosea! Om mă fac!” (Ion Gheorghe, localnic).

Dar un indiciu pentru localnici ar fi trebuit să fie solul, care căpătase deja de un deceniu culoarea jeleului de mentă.

Totul a pornit în anii ’70 când comuniştii au deschis la Crângurile o fabrică în care se făceau de toate, de la Uzina Flacara Crangurile - ruina- Romania otravita2săpunuri și vopseluri până la otravă pentru şobolani. Se numea Uzina Flacăra şi în ea îşi ardeau sănătatea 1500 de oameni în trei schimburi. Un mediu atât de toxic încât puţini au mai apucat pensionarea.

„Se făceau cangrene pe plămâni şi mureau. Când ai o minge de ping-pong în plămâni e și normal că nu poţi să mai trăieşti. Mai mulţi colegi aveau găuri în obraz, în nas, ba şi pe aici, pe la esofag”. (Ion Stănescu, fost angajat Flacăra Crânguri).

Marilena Stănescu a lucrat chiar în laboratorul în care se testau amestecurile de substanţe. Mulţi dintre foştii ei colegi n-au mai apucat să-şi vadă nepoţii. Ea a supraviețuit cumva.

„Ne întrebăm cum de n-am murit până acum. Dar suntem afectaţi, suntem şubrezi de bolnavi. Eu nu mai am salivă în gură. Nu ştiu de ce. Am făcut şi analize, am făcut de patru ori analizele anul ăsta. Am şi diabet, şi ficatul, şi stomacul, şi fierea, şi astm”. (Marilena Stănescu, fost angajat Flacăra Crânguri).

otravuri groapa Cranguri - Romania otravita2Nici cei care n-au avut de-a face cu fabrica n-au fost mai protejaţi. Reziduurile chimice erau aruncate chiar în mijlocul satului, într-o groapă săpată în spatele primăriei. Decenii la rând, acolo s-au amestecat toate otrăvurile pământului. Otrăvuri la propriu!

Am găsit arsen, fiole întregi! Arsenul este o otravă foarte puternică. Aruncate, pur şi simplu, într-o groapă de gunoi. Aşa ceva, în zilele de azi, nu cred că mai e posibil.” (Dumitru Pascale, specialist în managementul deşeurilor).

Din groapa de gunoi s-a infiltrat în sol și în pânza freatică a satului o substanţă care ucide lent:

„Crom 6, care este cancerigen. Am găsit concentraţii şi de până la 50 de ori mai mari decât limitele admise de legislaţie. Datorită precipitaţiilor, ea se infiltrează în pânza freatică şi se răspândeşte în toată zona, contaminând fântânile şi tot ce găsește în cale. (Dumitru Pascale, specialist în managementul deşeurilor).

Iar localnicii au băut multă vreme din apa toxică a fântânilor, fără să ştie la ce se expun.

„La un moment dat, de Bobotează, într-un an, fără să vreau am fiert-o şi s-a îngălbenit spre verzui. Și am chemat soţul repede: <Vino, că mi-a făcut cineva farmece!> Dar Gigi, când a luat şi a făcut analiza imediat, avea 5,7 crom.” (Gheorghiţa Mihai, localnică).

Şi spune că a plătit scump indiferenţa autorităţilor, care n-au avertizat-o. Nepoţica ei a făcut o tumoră la doar douăCrangurile - Db. - Romania otravita22 luni, iar soţul i-a murit la doar 45 de ani de inimă. A urmat fiica ei, care s-a stins la doar 20 de ani de o boală misterioasă, care mai lovise în sat.

„Nu mi-a zis nimeni că-i cancer sau că-i altă problemă. S-a mai ivit un alt caz în partea cealaltă, lângă vecin, a decedat și băiatul de acolo.” (Gheorghiţa Mihai, localnică).

Teoretic, pericolul ar putea dispărea în câţiva ani, pentru că solul de la Crânguri se decontaminează chiar acum din banii Uniunii Europene. Specialiştii sapă în pământul verde fosforescent şi îl aruncă, gram cu gram, într-un reactor uriaş unde e amestecat cu aditivi nepericuloşi şi readus miraculos la culoarea şi compoziţia naturale.

„Se transformă substanţele chimice periculoase, cum este cromul 6, solubil şi cancerigen, în crom 3, insolubil, care nu mai este periculos pentru mediu.” (Dumitru Pascale, specialist în managementul deşeurilor).

Dar e numai o picătură de apă într-un ocean de poluare. Aici se curăţă numai 2 hectare de teren din cele 100.000 afectate în toată ţara. În acest ritm, România va deveni cu adevărat curată peste câteva secole. Pentru că la noi nu doar pământul, ci şi indiferenţa e toxică.

***

Mercur Turda - Romania otravita2Un exemplu elocvent este Turda, unde echipa noastră a filmat, de două ori în doi ani consecutiv, o zonă centrală a oraşului grav contaminată cu mercur şi alte substanţe cancerigene.

„Ce este ăsta de aici? Spuneţi-mi dumneavoastră, că.. Ia uite! Ăsta ce e?” „Ia uitaţi-vă şi în partea asta, aici…”.

Într-o ţară normală, dezvăluirile noastre ar fi fost urmate imediat de măsuri ale autorităţilor. Dar la trei ani după prima filmare s-a schimbat un singur lucru: clădirile fostei fabrici au fost culcate la pământ. Mercurul, însă, e tot acolo.

„Ia uite la el cum fuge! Copiii vin, se joacă, dar nu au nimic.” „Nu-i afectează mercurul?” „Nu! Nu-l afectează, pentru că copilul… Nu ştiu, stă pe el…”.

Aşa că ecologizarea pe care ar fi trebuit s-o facă autorităţile e făcută încet-încet de căutătorii de mercur, care vând oricuiTurda - Romania otravita2 ar avea nevoie de un kilogram-două.

„Cât ai vrea dacă-mi umpli tu un sfert de sticlă din asta?”

„4-5 milioane. Păi eu o zi întreagă trebuie să lucrez acolo. Sunt bolovani şi trebuie să sap, muncă grea.”

Şi în timp ce milioane de români respiră aer toxic, mănâncă din culturi poluate şi beau apă otrăvită, cei care ar trebui să intervină fac strategii. Aceleaşi, încontinuu de 20 de ani. Pentru că la fiecare schimbare de guvern predecesorii sunt acuzaţi de neglijenţă şi noua echipă o ia de la zero.

„Nu s-a luat în considerare până acum în politica guvernelor anterioare că prioritatea pentru a păstra şi a proteja omul şi mediul este aceea de a descoperi cauza, deci aceste situri, a le evalua, a le înregistra.”(Elena Dumitru, secretar de stat Ministerul Mediului).

„Câte situri contaminate aveţi în momentul de faţă în România?”

„Lista este încă în evaluare. În acest moment sunt numai estimări. De aceea nu m-aş hazarda să vă spun un număr”.

Totuși, numărul exact al acestor situri se ştie încă din 2006, când guvernul de atunci a primit bani pentru un prim inventar. În 2009 s-au alocat iar fonduri pentru aceeaşi numărătoare. Iar acum… numărăm din nou!

“Nu că s-au numărat iarăşi aceleaşi situri. Au fost de trei ori tentative și proiecte în care s-au elaborat nişte linii directoare pentru strategie, nişte liste care nu au fost validate”. (Elena Dumitru, secretar de stat Ministerul Mediului).

Romania otravita227Şi astfel am rămas mereu la stadiul de numărătoare, fără să fim în stare să trecem la fapte. Vinovaţi sunt mulţi.

Statul nu poate decontamina spaţii care aparţin unor proprietari privaţi, iar aceştia, în multe cazuri, au venit, au distrus şi au dispărut, lăsând otrava moştenire a nimănui şi a tuturor. Alţii, pur și simplu și-au ascuns reziduurile nocive, cum s-a văzut în această săptămână la Aro Câmpulung, când, cu ocazia incendiului, s-a descoperit un depozit de cianură şi alte substanţe periculoase, improvizat la câțiva metri de casele oamenilor.

Pe de altă parte, administraţiile locale ar trebui să depună proiecte de finanţare pentru decontaminări. Doar că unora nu le pasă.

Iar peste toate vine statul, care priveşte de sus dezastrul şi nu se implică unde ar putea. Aşa că, de douăzeci de ani, trăim, uneori chiar fără să ştim, pe un pământ îmbibat cu tone de substanţe aducătoare de moarte.

Preluarea transcriptului poate fi facuta doar cu acordul nostru explicit

Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna 2

Legaturi:


Categorii

Documentare/ Reportaje, Razboiul impotriva Romaniei, ROSIA MONTANA, Video

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “ROMANIA OTRAVITA – Reportaj cutremurator “In premiera” despre DEZASTRELE ECOLOGICE de la Geamana (Rosia Poieni), Baia-Mare si Crangurile (video+transcript)

  1. Si uite asa se vor implini cele scrise in apocalipsa,cand apa va fi ca sangele, nemaifiind buna de baut,si nu doar intrun loc, ci pe intreaga planeta.Oare cat de mult i-a orbit lacomia,pe cei ce conduc lumea,sa nu-si vada sfarsitul prin ceea ce fac?Ca nu se gandesc la noi,nu-i o surpriza,dar nici la ei?Probabil ca vor coloniza planeta Marte,dupa ce au facut,din Pamant,lada de gunoi.DOAMNE AJUTA.

  2. Pingback: MAI AVEM O ȚARĂ? Ce a ajuns România astăzi? Românii – între FLĂMÂNZI și PUNGEȘTI - Recomandari
  3. Pingback: DE CE E BUN PENTRU ROMANIA UN LAC OTRAVIT? Fulminanta scrisoare catre CNA a Eugeniei Voda pe tema RMGC: “Inima Romaniei nu e negociabila!”/ SRI si “eco-anarhistii”/ CUMPLITA TRAGEDIE a ruperii barajului de steril de la CERTEJ (1971
  4. Pingback: 1 Decembrie: ROMÂNIA – ULTIMUL BAL sau “Tot ce-i românesc nu piere”?/ Scriitoarea ILEANA VULPESCU si istoricul DINU GIURESCU – adevarul despre starea natiunii (VIDEO): Ce mai inseamna astazi Patria, ce mai poate salva România? -
  5. Pingback: “IN PREMIERA”: “Romania irecuperabila” si “Lungul drum spre casa” – reportaje coplesitoare despre IADUL ORFELINATELOR DE IERI SI AZI, “LAGARUL” DE COPII DE LA SIRET si POVESTEA EXTRAORDINARA A LUI PETR
  6. Pingback: “SI ASTAZI EXISTA MULTI IROZI. Fiecare dintre noi poate deveni un Irod pentru semenul lui sau fata de propria sa nevinovatie… PREA MULT RANIM SI PREA MULT UCIDEM”. Predici audio pe marginea UCIDERII PRUNCILOR -
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare