Summitul Consiliului European: ACORD PENTRU UNIUNE BANCARA SI COOPERARE MILITARA PANEUROPEANA
In ultimul summit al anului 2013, liderii europeni reuniti la Bruxelles in 19-20 decembrie au salutat acordul asupra unei uniuni bancare pan-europene si, in acelasi timp, au anticipat opozitia Parlamentul European pe acest subiect. Totodata, invatand din experienta cu Ucraina, au pus Moldova si Georgia pe “banda de viteza”, stabilind semnarea Acordurilor de asociere cu acestea pentru august 2014/ O sinteza EurActiv/ […]
Uniunea bancara – Acordul al liderilor politici, negocieri dure asteptate cu Parlamentul European
Presedintele francez Francois Hollande a salutat acordul la care s-a ajuns in ceea ce priveste uniunea bancara, declarand ca in cateva luni Europa a facut mai multe progrese decat in ultimii zece ani. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a spus la randul sau ca este un mare succes, datorat ministrilor de finante din statele membre. Ambii lideri au spus ca sunt constienti de opozitia puternica cu care se vor confrunta din partea euro-deputatilor, confirmata de declaratiile Presedintelui PE Martin Schulz.
Acesta a spus ca acordul la care s-a ajuns este comparabil cu situatia unui pacient care se prezinta la spitalul de urgenta si, in loc sa i se acorde ingrijire imediata, mai intai se asteapta numirea consiliul director al acelui spital. “Nu numai ca textul agreat va esua in a avea efecte pozitive, ci din contra, ar putea avea efecte negative”.
Textul aprobat la Summit va intra in procedura de “trialog” – negociere intre Consiliu, Parlament si Comisia Europeana.
Citeste detalii despre acordul asupra uniunii bancare aici
Potrivit concluziilor oficiale ale Consiliului European, institutia solicita organelor legislative sa adopte mecanismul unic de rezolutie (MUR) inainte de incheierea actualei legislaturi. Impreuna cu mecanismul unic de supraveghere, care a fost deja adoptat, MUR va reprezenta un pas crucial catre finalizarea uniunii bancare.
Politica de aparare: acord asupra consolidarii cooperarii in domeniu, intre statele membre
Statele membre ar trebui sa isi dezvolte capacitatea de aparare iar aceasta sa poata fi la dispozitia Uniunii, au agreat liderii europeni.
Premierul britanic David Cameron a declarat raspicat ca nu va sustine nimic ce ar putea semana cu o “armata europeana”. “Trebuie sa pastram o demarcare corecta intre cooperare, ceea ce este un bine, si capacitati militare la nivelul UE, ceea ce este gresit”.
Pe de alta partee, Francois Hollande a declarat ca temerile lui Cameron nu sunt justificate fiindca nu a fost niciodata pusa in discutie infiintarea unei armate europene.
In completare, secretarul general NATO – Anders Fogh Rasmussen, care aa participat a Summit la cererea premierului britanic, a declarat: “Planul nu este sa punem bazele unei armate europene, ci sa intarim apararea blocului european si a membrilor sai, ceea ce va face mai puternice atat Uniunea cat si NATO”.
VEZI SINTEZA DISCUTIILOR SI rezultatelor SUMMITULUI, PE SCURT SI IN DETALIU, PE EURACTIV.COM
Reuniţi la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern ai UE au convenit asupra intensificării cooperării militare. Cum şi sub ce formă? – în această chestiune părerile sunt împărţite.
Are fiecare stat membru în parte nevoie de o aviaţie proprie? E nevoie ca statele europene să construiască mai multe tipuri de tancuri? E nevoie ca fiecare stat să pregătească piloţi de luptă?
Fie din motive de prestigiu naţional, din tradiţie, sau pur şi simplu din raţiuni ce ţin de politica industrială – europenii întreţin un aparat militar costisitor. În vremuri prospere, n-ar fi aşa o mare problemă, dar când ţările UE sunt tot mai împovărate, se nasc semne serioase de întrebare privind justificarea cheltuielilor militare ridicate. Printr-o intensă cooperarea s-ar putea economisi sume considerabile. O idee pe care o susţin fără doar şi poate statele membre. Problemele se ivesc, însă, atunci când se discută despre modul în care s-ar putea concretiza această cooperare.
Costisitoarele intervenţii militare franceze
Preşedintele Franţei Francois Hollande a trimis, la început de an, trupe în Mali, iar apoi şi în Republica Central Africană. Ambele state se află, prin tradiţie, în sfera de influenţă franceză. Franţa acţionează aşadar şi în interes propriu. Doar că astfel de misiuni militare sunt scumpe, iar Hollande şi-ar dori sprijin din partea partenerilor europeni. În acest sens a propus constituirea unui Fond permanent al UE, din care să fie finanţate misiunile militare. Preşedintele Franţei a dat de înţeles că la Bruxelles propunerea sa s-a bucurat de interes din partea majorităţii guvernelor europene.
Angela Merkel preferă ideea livrării de arme
Francois Hollande pare să fi supraestimat sprijinul colegilor săi, căci premierul suedez, Fredrik Reinfeld, a dat de înţeles că pe viitor fiecare stat ar trebui, ca şi până acum, să-şi finanţeze singur misiunile proprii. Abia atunci când e vorba de un ajutor umanitar, acesta ar putea fi susţinut financiar de toţi partenerii UE laolaltă.
Cancelara Germaniei, Angela Merkel, care tocmai şi-a început cel de-al treilea mandat, a arătat să nu este adepta intervenţiilor militare europene, deoarece “noi, europenii nu putem rezolva pretutindeni în lume problemele existente. În schimb ar trebui să susţinem diferitele regiuni ca să-şi poată rezolva ele singure apoi problemele cu care se confruntă”.
Cu alte cuvinte, în locul misiunilor militare s-ar putea livra armament şi echipament militar.
O UE puternică, dar nu în detrimentul NATO
Premierul britanic, David Cameron, pledează şi el pentru o strânsă cooperare militară în rândul statelor UE. Dar nu în aşa fel încât să se creeze structuri militare paralele cu cele ale NATO. Nu numai că ar însemna o risipă de bani, dar ar slăbi Alinaţa Nord-Atlantică. Anders Fogh Rasmussen, secretatrul general al NATO însuşi l-a corectat, apreciind că o capacitate militară sporită a europenilor nu ar dăuna nicium alianţei NATO. Invers însă, “dacă noi, europenii nu ne mai putem asigura singuri securitatea, riscăm ca America să se distanţeze de noi, ca Europa şi America să se îndepărteze una de cealaltă”. Pentru a-l linişti pe Cameron, Rasmussen a adăugat că nu se pune problema “creării unei armate europene”.
Europa doar o “putere slabă”?
În timp ce chestiunile concrete privind cooperarea militară la niveul UE mai rămân a fi discutate, la Bruxelles s-a convenit totuşi asupra dezvoltării, în perioada 2020-2025, de drone militare europene. Şapte state s-au arătat interesate să participe la acest proiect, între care şi Germania.
Mulţi europeni deplâng slăbiciunea militară a UE, alţii, în schimb, nu văd nimic rău în asta, apreciind că Europa e puternică pe tărâm diplomatic. “Soft power” – în aceşti termeni califică, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz rolul UE pe viitor. “În niciun caz nu vom deveni o putere miltiare”, a conchis Schulz, fără a adăuga dacă aceasta i se pare ceva bun sau nu.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Comentarii