UCRAINA ACUZA RUSIA DE INVAZIE MILITARA/ Violentele continua in Donețk si Harkov/ Parlamentul de la Kiev a INCHEIAT MANDATUL Consiliului pro-rus din CRIMEEA/ Consiliul Europei: REFERENDUMUL din Crimeea e NECONSTITUTIONAL

sursa foto/ Reuters/RT

• Hotnews: LIVETEXT Criza din Ucraina: Kievul acuza agentii Kremlinului ca se afla in spatele violentelor din estul tarii / Armata anunta ca a respins o incercare a fortelor ruse de a intra intr-o regiune adiacenta Crimeei

Escaladarea crizei din Ucraina pare inevitabila, cu mai putin de 24 de ore inaintea referendumului privind alipirea Crimeei in Rusia, dupa ce intalnirea “ultimei sanse” intre Rusia si SUA a esuat. Premierul separatist din Crimeea, Serghei Aksionov, a indemnat si celelalte regiuni proruse din estul Ucrainei sa organizeze referendumuri pentru alipirea la Rusia, indemn ascultat de miscarea prorusa din orasul estic Harkiv. In noaptea de vineri spre sambata, doua persoane, un militant prorus si un trecator, au fost ucise la Harkiv.

Vezi mai jos principalele momente ale zilei de sambata, 15 martie
Ora 19:45 Ucraina a acuzat sambata Rusia ca i-a invadat militar teritoriul, mobilizand 80 de militari, elicoptere si vehicule blindate intr-un sat situat de cealalta parte a frontierei administrative dintre Peninsula Crimeea si Ucraina continentala. 

Ora 17:48 Distrugatorul USS Truxtun va continua sa participe la exercitii navale comune  SUA – Romania – Bulgaria in Marea Neagra, un semnal al raspunsului international la actiunile Rusiei in Ucraina. (Reuters)

Anuntul a fost facut de comandantul navei, Andrew Biehn.

Ora 17:38 Rusia a opus un vot de veto unei rezolutii occidentale care denunta referendumul de duminica din Crimeea, iar China s-a abtinut, in cadrul unui vot in Consiliul de Securitate, sambata dimineata, ransmite Mediafax.

Proiectul de rezolutie, care a primit 13 voturi pentru, a fost respins. In calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia poate sa blocheze orice luare de pozitie a acestei instante.

Ora 17:03 Rada Suprema (Parlamentul) din Ucraina a dizolvat sambata legislativul Republicii Autonome Crimeea, informeaza EFE. Decizia, care intra in vigoare imediat, a fost adoptata cu 278 de voturi din cei 296 de deputati prezenti, informeaza Agerpres citand agentia EFE.

Rezolutia adoptata de Rada prevede ca incetarea anticipata a puterilor legislativului regional se adopta in baza avizului Curtii Constitutionale a Ucrainei, care vineri a declarat neconstitutional referendumul convocat de regiunea autonoma Crimeea pentru a determina integrarea sa in Rusia. In plus, Curtea Constitutionala a dispus incetarea activitatii tuturor comisiilor electorale care pregatesc consultarea in regiunea autonoma si a interzis autoritatilor din Crimeea sa finanteze referendumul.

Ora 16:38 Armata ucraineana a respins o incercare a fortelor ruse de a intra intr-o regiune adiacenta Crimeei – Ministerul de Aparare de la Kiev (Reuters)

Potrivit Kievului, aeronavele si parasutistii rusi au incercat sa intre o fasie de teren care apartine unei regiuni adiacente Crimeei.

“Astazi, unitati ale fortelor armate ale Ucrainei (…) au respins o incercare a fortelor armate ale Federatiei Ruse de a intra pe teritoriul regiunii Herson pe Arbatskaya Strelka”, se arata intr-o declaratie de presa transmisa de minister, fiind precizat faptul ca  “acest lucru a fost respins imediat”.

In declaratie se mai precizeaza ca armata ucraineana folosit avioane, forte terestre si batalionul sau aerromobil in operatiune. Teritoriul in cauza este o fasie de teren cu o lungime de circa 130 km, ce se intinde paralel cu estul peninsulei ucrainene Crimeea, controlata in prezent de forte rusesti.

Ora 14:12 In jur de 50.000 de persoane protestau sambata dupa pranz la Moscova fata de “ocuparea” Crimeei si de politica lui Vladimir Putin, transmite AFP.

Ora 13:25 Presedintele interimar al Ucrainei, Oleksander Turchinov, a acuzat, sambata, “agenti ai Kremlinului” pentru violentele din orasele estice. Declaratia sa reprezinta una dintre cele mai directe si la nivel inalte critici adresate de Kiev presedintelui rus Vladimir Putin. (Reuters)

Doua persoane, un militant prorus si un trecator, au fost ucise in noaptea de vineri spre sambata la Harkiv, in estul Ucrainei, intr-un atac armat implicand nationalisti radicali si militanti prorusi, a anuntat o sursa din cadrul politiei, citata de AFP.

Militanti prorusi au incercat sa patrunda intr-o cladire in care se aflau mai multe persoane suspectate ca au deschis focul, vineri seara, asupra unor manifestanti prorusi, a explicat sursa, precizand ca este vorba despre informatii preliminare. Persoanele aflate in cladire au deschis focul, a adaugat, fara sa spuna daca prorusii au ripostat.

Cinci persoane au fost ranite, printre care si un politist, potrivit sursei din cadrul politiei.

Potrivit primei reconstituiri a faptelor, manifestanti prorusi reuniti vineri seara in Piata Svoboda, in centrul Harkivului, au fost tinta unor tiruri de la bordul unei masini. Masina a fost urmarita de catre prorusi, care au afirmat ca persoanele de la bord au intrat in cladirea in care se afla sediul unui grup radical de dreapta, Patriotii Ucrainei.

In momentul in care militanti prorusi au incercat sa patrunda cu forta in cladire, ocupantii imobilului au deschis focul.

Forte de ordine au sosit rapid la fata locului, iar cladirea a fost asediata timp de mai multe ore, perioada in care persoanele asediate, aproximativ 30 de barbati, au luat trei ostatici: doi paznici prezenti in cladire, in care se afla si birouri, si un politist care a intrat in cladire pentru negocieri.

Ei au eliberat ostaticii si au predat armele, dupa care au iesit din cladire si au fost arestati de catre politie, a adaugat sursa citata.

Acest nou incident soldat cu victime are loc dupa ce un manifestant a fost ucis, joi, de manifestantii pro-rusi in timpul unor ciocniri la Donetsk, oras din estul rusofon al tarii, a informat filiala locala a ministerului ucrainean al sanatatii, potrivit AFP. Tensiunile se acutizeaza in estul Ucrainei, odata cu intensificarea unor tendinte separatiste, cu o zi inainte de referendumul din Crimeea privind anexarea peninsulei la Rusia. […]

• Mediafax: 

Ucraina acuză Rusia de “INVAZIE MILITARĂ” în sud-estul ţării şi ameninţă că va răspunde “cu toate mijloacele”

Ucraina a acuzat sâmbătă Rusia că i-a invadat militar teritoriul, mobilizând 80 de militari, elicoptere şi vehicule blindate într-un sat situat de cealaltă parte a frontierei administrative dintre Peninsula Crimeea şi Ucraina continentală.

Aceasta nu este prima poziţie ocupată de către forţe ruse în afara Crimeei, barajul de control de Ciongar – controlat de forţe ruse şi miliţii proruse – aflându-se la aproximativ un kilometru nord de “frontiera” administrativă dintre Crimeea şi Ucraina.

Ministerul ucrainean de Externe a afimat că armata rusă a procedat la o operaţiune heliportată în apropiere de satul Strilkove, în regiunea Herson. Potrivit Kievului, “80 de soldaţi” au preluat controlul asupra satului, “cu susţinerea a patru elicoptere şi trei vehicule blindate de luptă”.

“Ministerul ucrainean de Externe declară că este vorba despre o invazie militară a Rusiei şi cere părţii ruse să-şi retragă imediat forţele militare de pe teritoriul Ucrainei”, adaugă ministerul în comunicat.

Ucraina “îşi rezervă dreptul de a recurge la toate mijloacele cu scopul de a stopa invazia militară rusă”.

UPDATE 21:05 Militanţi proruşi au atacat cartierul general al serviciilor de securitate de la Doneţk

Militanţi proruşi au atacat sâmbătă sediul serviciilor speciale (SBU) de la Doneţk, un bastion rusofon în estul Ucrainei, cerând eliberarea “guvernatorului” lor autoproclamat şi revendicând dreptul de a vota pentru alipirea regiunii la Rusia, relatează AFP.

Incidentul are loc după trei săptămâni de la demiterea lui Viktor Ianukovici, fostul preşedinte prorus al ţării, în urma unei mişcări de contestare, la Kiev, şi cu o zi înainte de desfăşurarea unui referendum în Crimeea privind alipirea acestei peninsule ucrainene separatiste la Rusia.

“Referendum, referendum”, au scandat cele aproximativ 5.000 de persoane adunate în Piaţa Lenin, după care au pornit către sediul SBU.

Două persoane s-au urcat pe clădire pentru a îndepărta steagul ucrainean şi a-l înlocui cu un steag în culorile Rusiei cu inscripţia “Republica Doneţk”.

Manifestanţii au cerut eliberarea lui Pavlo Gubarev, autoproclamat “guvernator popular” al regiunii. Acuzat de “separatism”, el a fost arestat la 6 martie.

“Oamenii sunt furioşi pe poliţie şi autorităţile care îi reprimă pe contestatarii noştri”, a declarat Robert Donia, care s-a prezentat drept adjunctul lui Gubarev.

“Ei i-au eliberat pe contestatarii de la Maidan (activişti proeuropeni care l-au îndepărtat pe Ianukovici de la putere), dar îi ţin pe-ai noştri în închisoare. De ce ar trebui să fie legea în favoarea lor?”, a declarat el pentru AFP.

Manifestanţii i-au dat comandantului local SBU un ultimatum de cinci minute să accepte să-l elibereze pe Gubarev. Nemulţumiţi că nu au primit niciun răspuns, unii au început să spargă ferestre, după care Donia a anunţat că a negociat eliberarea lui Gubarev pentru duminică.

“Dacă nu-l eliberează mâine (duminică), vom reveni de două ori mai mulţi”, a spus el mulţimii.

Aceasta nu este prima poziţie ocupată de către forţe ruse în afara Crimeei, barajul de control de Ciongar – controlat de forţe ruse şi miliţii proruse – aflându-se la aproximativ un kilometru nord de “frontiera” administrativă dintre Crimeea şi Ucraina.

Ministerul ucrainean de Externe a afimat că armata rusă a procedat la o operaţiune heliportată în apropiere de satul Strilkove, în regiunea Herson. Potrivit Kievului, “80 de soldaţi” au preluat controlul asupra satului, “cu susţinerea a patru elicoptere şi trei vehicule blindate de luptă”.

“Ministerul ucrainean de Externe declară că este vorba despre o invazie militară a Rusiei şi cere părţii ruse să-şi retragă imediat forţele militare de pe teritoriul Ucrainei”, adaugă ministerul în comunicat.

Ucraina “îşi rezervă dreptul de a recurge la toate mijloacele cu scopul de a stopa invazia militară rusă”.

Ministerul rus de Externe: Primim “numeroase îndemnuri la ajutor” din Ucraina. Naţionalişti ucraineni vor să ATACE estul rusofon al ţării

Rusia primeşte “numeroase îndemnuri la ajutor” din partea unor locuitori din Ucraina şi “le va examina”, a declarat sâmbătă Ministerul rus de Externe, afirmând că naţionalişti ucraineni vor să atace estul rusofon al ţării.

“Combatanţi îşi continuă actele violente în Ucraina”, a subliniat ministerul într-un comunicat, subliniind că un incident s-a soldat cu doi morţi la Harkov.

“Rusia primeşte numeroase îndemnuri la ajutor din partea unor cetăţeni paşnici. Ele vor fi examinate”, a adăugat ministerul.

Reuniune a Consiliului de Securitate ONU: Rusia a opus un vot de veto unei rezoluţii care denunţă referendumul din Crimeea. China s-a abţinut

Rusia a opus un vot de veto unei rezoluţii occidentale care denunţă referendumul de duminică din Crimeea, iar China s-a abţinut, în cadrul unui vot în Consiliul de Securitate, sâmbătă dimineaţa.

Proiectul de rezoluţie, care a primit 13 voturi pentru, a fost respins.

În calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia poate să blocheze orice luare de poziţie a acestei instanţe.

Un preot catolic a fost răpit în Crimeea, anunţă Biserica ucraineană

Preotul unei parohii catolice de rit oriental de la Sevastopol a fost răpit de către persoane înarmate din biserică, a anunţat un oficial al curiei catolice ucrainene.

Răpirea lui Mikola Kvici, preotul parohiei de la Biserica Adormirea maicii Domnului, a fost anunţată de către preotul Liubomir Iavorski, care a evocat ameninţări multiple, primite luna aceasta, de către preoţi de la biserica sa, în Crimeea. Ei au refuzat să dea acurs presiunilor de a părăsi peninsula, exercitate de către autorii ameninţărilor, a adăugat el.

UPDATE 19:30 Preotul catolic răpit în Crimeea a fost eliberat, anunţă poliţia

Preotul catolic de rit oriental răpit la Sevastopol, în Peninsula ucraineană Crimeea, a fost eliberat, a declarat poliţia din oraş, după ce a efectuat o percheziţie în apartamentul său, relatează AFP.

Poliţia din Sevastopol afirmă că a găsit veste antiglonţ în apartamentul lui Mikola Kvici, preotul parohiei în care se află Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Preşedintele interimar ucrainean a înregistrat un proiect privind încheierea mandatului Consiliului din Crimeea

Un proiect de rezoluţie privind încheierea înainte de termen a mandatului Consiliului Suprem al Republicii autonome Crimeea a fost înregistrată la Verhovna Rada (Parlament), în urma unei hotărâri a Curţii Consituţionale, relatează agenţia Interfax Ukraine în pagina electronică de sâmbătă.

Potrivit agenţiei, preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov, care este şi preşedintele Parlamentului, a înregistrat rezoluţia sâmbătă.

Interfax Ukraine citează o notă explicativă în care se arată că o decizie a Curţii Constituţionale a Ucrainei pronunţate sâmbătă, conchide că o rezoluţie a Consiliului Suprem al Crimeei privind organizarea unui referendum nu respectă Constituţia Ucrainei.

“Încheierea înainte de termen a mandatului Consiliului Suprem al Republicii autonome Crimeea va asigura respectarea Legii Fundamentale şi ordinii şi va promova stabilizarea situaţiei politice din Crimeea”, se arată în notă, potrivit agenţiei.

• RFI: Parlamentul ucrainean a dizolvat Legislativul din Crimeea

Tensiuni tot mai mari în Crimeea, acolo unde, duminică, este programat un referendum în urma căruia republica autonomă din sudul Ucrainei ar putea fi anexată de Rusia. Sâmbătă, autorităţile de la Kiev, care afirmă că referendumul este ilegal, au hotărât scoaterea în afara legii a autorităţilor din Crimeea. Rada Supremă (Parlamentul) din Ucraina a dizolvat Legislativul republicii autonome, informează EFE, citată de Agerpres.

Rezoluția adoptată de Radă prevede că încetarea anticipată a puterilor legislativului regional se adoptă în baza avizului Curții Constituționale a Ucrainei, care vineri a declarat neconstituțional referendumul convocat de regiunea autonomă Crimeea pentru a determina integrarea sa în Rusia.

Decizia, care intră în vigoare imediat, a fost adoptată cu 278 de voturi din cei 296 de deputați prezenți.

În plus, Curtea Constituțională de la Kiev a dispus încetarea activității tuturor comisiilor electorale care pregătesc consultarea în regiunea autonomă și a interzis autorităților din Crimeea să finanțeze referendumul programat pentru duminică.

Kievul, ignorat în Crimeea

Ignorând deciziile luate la Kiev, autoritățile pro-ruse din Crimeea se pregătesc pentru referendum, la care locuitorii trebuie să decidă dacă doresc integrarea regiunii în Rusia sau menținerea ei în Ucraina.

Locuitorii Crimeii sunt chemați să răspundă la două întrebări: “Sunteți de acord cu reunificarea Crimeii cu Rusia, ca subiect al Federației Ruse?” și “Sunteți de acord cu revenirea la aplicarea Constituției Crimeii din 1992 și cu statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?”.

Populația care trăiește în peninsula din Marea Neagră este formată din aproape 60 la sută ruși, 25 la suta ucraineni și 12 la sută tătari, notează EFE.

De la sfârșitul lunii februarie, soldați fără semne de identificare au preluat controlul aproape asupra întregului teritoriu al Crimeii, desfășurare denunțată de autoritățile din Ucraina ca fiind o agresiune militară a Rusei.

Președintele rus, Vladimir Putin, a negat că acești soldați aparțin forțelor armate ruse, dar în același timp a declarat că își rezervă dreptul de a interveni militar în Ucraina pentru a-i apăra pe etnicii ruși și populația vorbitoare de limbă rusă din regiune.

• Mediafax: RAPORT al Consiliului Europei: Referendumul din Crimeea este NECONSTITUŢIONAL

Consiliul Europei a apreciat într-un raport preliminar că referendumul anunţat duminică privind o alipire a Crimeei la Rusia “nu este compatibil” cu principiile constituţionale, a anunţat sâmbătă un purtător de cuvânt al organizaţiei paneuropene.

Daniel Höltgen, un purtător de cuvânt al secretarului general al CoE Thorbjorn Jagland, a confirmat pentru AFP informaţii de presă din Austria şi Germania în acest sens citându-l pe ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz.

Ministrul austriac a declarat acestor publicaţii că un raport preliminar al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept – cunoscută sub numele de Comisiei de la Veneţia, din care fac parte specialişti constituţionalişti şi care are legături cu CoE – conchide că o separare a Crimeei de Ucraina este ilegală.

Austria prezidează, în prezent, Comitetul Miniştrilor, “organul executiv” al CoE, din care fac parte miniştrii de Externe ai celor 47 de state membre ale Consiliului sau reprezentanţi ai acestora.

“Confirm anunţul ministrului austriac de Externe” cu privire la existenţa acestui raport, a declarat Höltgen.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că acest raport preliminar, care urmează să fie supus aprobării în sesiunea plenară a Comisiei de la Veneţia pe 21 martie, conchide că un asemenea referendum “nu este compatibil cu principiile constituţionale şi standardele democratice”.

Jagland, care a efectuat pe 10 martie o vizită la Kiev, împreună cu Kurz, a solicitat experţilor din cadrul Comisiei de la Veneţia să “controleze legalitatea” referendumului anunţat de către rusofoni în Crimeea.

CoE, creat în 1949, cu sediul la Strasbourg, în estul Franţei, este o organizaţie interguvernamentală din care, în prezent, fac parte 47 de state, inclusiv cele 28 de state membre UE şi Turcia. Ucraina şi Rusia sunt membre din 1995 şi, respectiv, 1996. Obiectivele principale ale CoE sunt apărarea democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept.

O serie de lideri europeni au denunţat referendumul anunţat pentru duminică în Crimeea, cu privire la o alipire a peninsulei ucrainene la Rusia. Cancelarul german Angela Merkel l-a catalogat drept “ilegal”. Preşedintele francez François Hollande a apreciat, sâmbătă, că această consultare nu are “nicio valoare legală”. Secretarul de Stat american John Kerry a ameninţat cu sancţiuni vizând Rusia.

• RL: Negocierile ruso-americane de la Londra : Rusia cere federalizarea Ucrainei şi recunoaşterea referendumului de mâine din Crimeea

Primele informaţii despre negocierile ruso-americane de la Londra în privinţa viitorului peninsulei Crimeea şi implicit al Ucrainei vin de la portalul noi.md, de la Chişinău, care citează presa ucraineană. Chiar în acest moment, la Londra, Serghei Lavrov, după cum anunţă portalul moldova.org, ministrul de Externe al Rusiei, susţine o conferinţă de presă. Rusia a înaintat un proiect de acord în care se arată că Moscova solicită federalizarea Ucrainei, apoi recunoaşterea referendumului care va avea loc mâine în Crimeea, dar şi ridicarea limbii ruse la rang de limbă oficială în statul ucrainean.

• Hotnews: Europa cauta alternative la gazul rusesc

Liderii europeni se intalnesc saptamana viitoare la Bruxelles, ocazie cu care vor cauta modalitati de a diminua dependenta blocului comunitar de gazul rusesc, pregatindu-se totodata sa impuna sanctiuni economice Moscovei, ca urmare a implicarii in criza din Ucraina, scrie EUobserver.

“Consiliul European este ingrijorat de rata ridicata de dependenta energetica a Europei, in special de gaz, si cere eforturi marite pentru a o reduce, in special in statele membre cele mai dependente”, se arata intr-un draft al concluziilor summitului, vazut de EUobserver.

Importurile de gaz natural lichefiat (LNG) – inclusiv din SUA unde revolutia gazelor de sist a scazut preturile – ar reprezenta o optiune, alaturi de imbunatatirea eficientei energetice, o mai buna infrastructura, cresterea capacitatii de stocare a gazelor si – un tel pe termen lung – cresterea productiei locale de energie solara si eoliana.

“Obiectivele de perfectionare a pietei interne de energie pana in 2014 si de dezvoltarea a interconexiunilor astfel incat sa punem capat, pana in 2015, oricarei izolari a unuia dinte statele membre de retelele europene de gaz si electricitate, raman prioritare”, se arata in draftul concluziilor.

O parte a reactiei UE la invazia Ucrainei de catre Rusia a fost inghetarea proiectului conductei South Stream care ar fi crescut dependenta tarilor din sud-estul Europei de gazul rusesc. “Nu accelerez discutiile privind gazoducte precum South Stream. Vor fi intarziate”, a declarat saptamana aceasta comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger, pentru Die Welt.

Dependenta de importurile din Rusia variaza considerabil intre statele membre: Bulgaria importa in jur de 90% din necesarul sau, in timp ce Romania – care dispune inca de propriile rezerve de petrol si gaz, precum si de hidrocentrale si centrala nucleara de la Cernavoda – importa din Rusia in jur de 25% din gazul necesar.

Germania importa din Rusia in jur de 35% din necesarul de gaz, in timp ce Marea Britanie si Franta aproape deloc, pentru ca ambele importa LNG iar Franta dispune de centrale nucleare. Pe de alta parte, Polonia – care importa circa 70% din necesarul sau de gaze din Rusia – Ungaria, Republica Ceha si Slovacia – asa-numitul Grup de la Visegrad – au cerut Statelor Unite sa indeparteze obstacolele legislative din calea exporturilor de gaze americane spre Europa.

Premierul polonez Donald Tusk a adus in discutie acest subiect miercuri, cu ocazia primirii la Varsovia a cancelarului german Angela Merkel. “Am discutat despre posibilitatile tehnice pentru importul gazelor din America, daca acest lucru ar putea fi facut pe viitor. Si am concluzionat ca suntem in aceeasi tabara”, a declarat Tusk intr-o conferinta de presa comuna cu Merkel.

Premierul polonez a reiterat solicitarea de lunga durata a Poloniei ca tarile UE sa se consulte reciproc inainte de semnarea unor acorduri pe o perioada indelungata cu Rusia, o solicitare despre care Angela Merkel nu a parut convinsa pentru ca “companiile private si nu guvernele sunt cele care cumpara gaz”.

Secretarul de Externe britanic William Hague a aratat, referindu-se la importurile de gaz american, ca liderii UE au inceput sa exploreze aceasta varianta ca o alternativa la gazul rusesc. “Acest lucru incepe sa fie discutat acum intre politicienii europeni, inclusiv noi, si americani”, a declarat seful diplomatiei britanice intr-un interviu acordat BBC saptamana trecuta.

Marea Britanie cumpara din Rusia in jur de 1% din necesarul sau de gaz, in schimb are cinci terminale LNG. Potrivit asociatiatiei companiilor de infrastructura de gaze din UE (Gas Infrastructure Europe – GIE), blocul comunitar are rezerve pentru cel putin o luna, in eventualitatea in care sunt taiate exporturile rusesti de gaze care vin, in mare parte, prin conducte de pe teritoriul Ucrainei.

“Cele mai multe din sistemele de transport european pot rezista la ora actuala intreruperii gazului rusesc prin Ucraina. Reteaua de conducte este disponibila pentru redirectionarea fluxului de gaze, in cazul problemelor de aprovizionare din Rusia, din depozite si LNG pe piata”, a aratat GIE intr-un comunicat de presa transmis la inceputul saptamanii. Pe 10 martie, UE avea depozite de circa 37 miliarde de metri cubi de gaze si 2,5 miliarde metri cubi din importuri de LNG. Consumul mediu lunar de gaze al tarilor UE este de circa 40 miliarde metri cubi.