A DOUA DESCALECARE A UNGURILOR IN ARDEAL. Parada vicepremierului Ungariei la Targu Secuiesc/ Umflatul nationalist in pene s-a luat si la KELEMEN HUNOR/ Liderii maghiari fac AGITATIE AUTONOMISTA

LASZLO TOKES: ADOPTAT DE FIDESZ PENTRU EUROALEGERI?

CANDELA ROMANITATII IN HARCOV

• Gandul: Peste 10.000 de oameni la manifestările de Ziua maghiarilor, de la Târgu Secuiesc. Vicepremierul Ungariei a defilat călare

Peste 10.000 de persoane participă, sâmbătă, la Târgu Secuiesc (Covasna), la manifestările de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, iar vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a defilat călare alături de preşedintele Consiliului Judeţean Covsna, Tamas Sandor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Manifestările de 15 Martie au început, la Târgu Secuiesc, cu defilarea reprezentanţilor şcolilor din zonă şi cu parada locuitorilor din comunele aflate în apropierea oraşului, cei din urmă venind cu căruţe în centrul municipiului.

De asemenea, la defilare au participat câţiva membri ai Mişcării Tinerilor din 64 de Comitate (HVIM), care au avut un steag secuiesc de dimensiuni mari.

Invitatul principal al evenimentului de la Târgu Secuiesc este vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, care a defilat călare, alături de şeful CJ Covasna, Tamas Sandor, şi deputatul UDMR Fejer Laszlo Odon.

Potrivit organizatorilor, peste 10.000 de persoane participă la manifestări, centrul oraşului fiind decorat cu steaguri secuieşti şi ale Ungariei. La ora transmiterii acestei ştiri au loc discursuri ale oficialităţilor. În judeţul Covasna, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni este sărbătorită aproape în fiecare localitate, pe parcursul întregii zile având loc spectacole, ceremonii religioase şi comemorative la monumentele mai multor eroi.

La Sfântu Gheorghe, manifestările vor începe la ora 14.00, în centrul oraşului, unde în fiecare an se adună mii de oameni. Partidele maghiare organizează împreună, la Sfântu Gheorghe, sărbătoarea zilei de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, invitatul principal în acest an fiind secretarul de stat în Ministerul de Externe al Ungariei Nemeth Zsolt.

• Antena3: Vicepremierul Ungariei: Autonomia POATE DEVENI REALITATE

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a declarat, în faţa maghiarilor adunaţi pentru ziua naţională a maghiarilor, la Târgu Secuiesc, că autonomia poate deveni realitate. 

“Oficialul s-a bazat pe ideea drepturilor minorităţilor, a vorbit despre autonomie în discursul său. Oficialul a dat exemple unde s-a obţinut această independenţă faţă de alte state, din Europa. Le spunea maghiarilor că au aceleaşi drepturi ca şi alţii, <ce au voie alţii avem voie şi noi>”, a relatat corespondentul Antena 3, Ana Maria Roman.

• Mediafax: Peste 10.000 de participanţi la evenimentele de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, la Sfântu Gheorghe. Antal: Fiecare cetăţean român trebuie să înţeleagă că noi nu suntem imigranţi

Peste 10.000 de persoane au participat, sâmbătă după-amiază, la manifestările organizate la Sfântu Gheorghe de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, secretarul de stat în Ministerul de Externe ungar Nemeth Zsolt spunând că maghiarii se pot baza pe sprijinul Ungariei în obţinerea autonomiei.

Antal, de Ziua Maghiarilor: Fiecare cetăţean român trebuie să înţeleagă că noi nu suntem imigranţi

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a spus, sâmbătă, la manifestările de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, că maghiarii din România nu sunt imigranţi veniţi dintr-o ţară săracă pentru o viaţă mai bună, ci acesta e pământul lor natal, iar acest lucru va fi repetat până când vor înţelege toţi.

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a spus, în discursul ţinut la manifestările organizate în municipiu de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, că în 15 Martie maghiarii trebuie să îşi pună întrebarea dacă sunt destul de curajoşi pentru a-şi cere drepturile, de a rămâne pe pământul natal sau de a le aduce aminte celor care în urmă cu 95 de ani au promis autonomie că promisiunile nu se prescriu.

Antal a subliniat că, indiferent dacă reprezentanţii comunităţii maghiare sunt sau nu la guvernare, ei întotdeauna trebuie să lucreze ca autonomia Ţinutului Secuiesc să se realizeze, ca limba maghiară să devină oficială în Ţinutul Secuiesc, ca această regiune să fie una prosperă şi bogată.

“Acestea sunt ţelurile noastre şi pentru realizarea lor trebuie să muncim, fie că plouă, fie că bate vântul”, a spus el.

Primarul a precizat că în fiecare an s-a spus şi se va repeta dacă va fi necesar că maghiarii nu se tem, pentru că ştiu că pe teamă nu se poate construi un viitor şi că fiecare cetăţean român trebuie să înţeleagă că maghiarii nu sunt imigranţi veniţi dintr-o ţară săracă.

“Vom repeta până când fiecare cetăţean român, indiferent că ne iubeşte sau nu, va înţelege că noi nu suntem imigranţi, nu am imigrat în România dintr-o ţară săracă în speranţa unei vieţi mai bune. Acesta este pământul nostru natal, noi nu ne-am mişcat de aici, doar graniţele s-au mişcat deasupra capului nostru”, a adăugat edilul.

Ulterior, Antal Arpad a precizat, pentru jurnalişti, că este responsabilitatea celor care conduc România să adopte legi prin care maghiarii se pot simţi confortabil.

“Mesajul principal al discursului meu este că noi nu suntem nişte imigranţi, care am venit dintr-o ţară săracă cu speranţa de a primi aici, în România, bunăstare. Noi stăm aici de peste o mie de ani, pe pământul nostru natal, doar graniţele s-au mişcat peste capul nostru. Eu cred că este responsabilitatea celor care conduc această ţară să adopte legi prin care noi ne putem simţi confortabil. Nu vrem să facem absolut nimic împotriva românilor, vrem să trăim împreună cu ei în bunăstare, în pace. Vrem legi care ne permit să luăm decizii pentru comunitatea noastră”, a subliniat edilul.

Manifestările de la Sfântu Gheorghe au început, sâmbătă după-amiază, cu un marş din două direcţii spre centrul oraşului, respectiv din zona gării şi din cartierul Simeria, la care au participat aproximativ 100 de călăreţi din grupurile păstrătoare de tradiţii ale husarilor, fanfare, cercetaşi, alături de autorităţi locale şi localnici, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Marşul a fost urmat, în Piaţa Libertăţii, de inaugurarea unui tablou panoramic de 43 de metri lungime, cu imagini în memoria lui Gábor Áron.

La manifestare au participat, potrivit organizatorilor, peste 10.000 de persoane, centrul municipiului fiind împodobit cu cocarde în culorile roşu-alb-verde, iar participanţii au desfăşurat un steag secuiesc de 250 de metri şi un steag maghiar, tot de 250 de metri lungime.

În acest an, invitatul principal al manifestării a fost Nemeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul de Externe al Ungariei, care, în discursul rostit în faţa mulţimii, a invocat faptul că mesajul de la 1848, şi anume “să fie pace, libertate şi înţelegere”, este actual şi în zilele noastre.

Totodată, el a subliniat că libertatea înseamnă drepturi, iar acolo unde există drepturi există şi libertate. Nemeth a vorbit şi despre problema autonomiei, subliniind că pentru realizarea acestui scop maghiarii se pot baza pe sprijinul Ungariei. “Puteţi să vă bazaţi în această luptă pe sprijinul Ungariei”, a spus secretarul de stat, în aplauzele mulţimii. Manifestarea s-a încheiat cu un moment cultural, fiind intonate cântece tradiţionale, iar apoi imnul Ungariei şi cel secuiesc.

Formaţiunile maghiare au organizat împreună, la Sfântu Gheorghe, sărbătoarea zilei de 15 Martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Kelemen: Duşmanii libertăţii noastre nu au dispărut. Libertatea unei minorităţi este fragilă

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă seară, la Oradea, că “libertatea unei minorităţi e fragilă” şi că “duşmanii libertăţii maghiarilor nu au dispărut”, astfel că aceştia trebuie să lupte pentru fiecare clasă cu predare în maghiară, pentru plăcuţele bilingve sau instituţiile de cultură.

Sâmbătă seară, la manifestările dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni organizate de la UDMR la Oradea, la statuia paşoptistului Szacsvay Imre din Parcul Libertăţii, au participat toţi consilierii locali şi judeţeni ai UDMR, senatorul Biro Rozalia, deputatul Szabo Odon, reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate, dar şi câteva sute de copii, numărul celor prezenţi ridicându-se, potrivit Jandarmeriei, la o mie de persoane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

La festivitate au participat, de asemenea, toţi şefii de partide din Bihor, preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa (PNL), vicepreşedinţiiIoan Mang (PSD) şi Alexandru Kiss (lider al UDMR Bihor), primarul Ilie Bolojan şi viceprimarii Mircea Mălan (PNL) şi Ovidiu Mureşan (PSD), preşedintele PDL Bihor, Găvrilă Ghilea, dar şi al PDL Oradea, Cristian Puşcaş.

Pentru eveniment, zona din jurul statuii lui Szacsvay a fost decorată cu steaguri ale României, Uniunii Europene, UDMR, dar şi ale municipiului Oradea şi Republicii Ungare. După intonarea imnului naţional al Ungariei, prefectul Claudiu Pop a citit mesajul premierului Victor Ponta, iar consulul ungar Vizi Gabriela a transmis mesajul premierului Viktor Orban.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi-a centrat discursul pe ideea că Uniunea a obţinut pentru maghiari mai multe libertăţi faţă de câte aveau acum 15 ani, dar luptă în continuare pentru mai multe şcoli maghiare, mai multe instituţii de cultură şi o mai rapidă restituire a imobilelor.

“În acest an sărbătorim şi rămânem atenţi la adversarii noştri. Libertatea unei minorităţi e fragilă, nu e ca panglica de la capătul unui drum. Nu poţi să o tai, iar apoi să te aşezi liniştit, ca şi cum ţi-ai fi terminat treaba. Libertatea e mai degrabă ca şoseaua, care merge spre un ţel pe care îl atingem dacă în fiecare zi luptăm pentru el”, a spus liderul UDMR.

Potrivit acestuia, “ceea ce în urmă cu 25 de ani părea de neatins acum e realitate, însă dacă nu ne propunem noi obiective, rezultatele pot fi în pericol”.

“Duşmanii libertăţii noastre nu au dispărut, pericolul nu a trecut. (…) Trebuie să ne luptăm pentru fiecare clasă cu predare în limba maghiară, pentru fiecare şcoală. Trebuie să ne luptăm pentru a putea folosi limba maternă, pentru plăcuţele bilingve, pentru instituţiile de cultură. Din nou şi din nou, trebui să începem să ne apărăm imobilele pe care le-am recuperat şi să urnim procedura de restituire, care e tot la viteza melcului. Simbolurile noastre sunt atacate de persoane care nu înţeleg că nicio comandă şi nicio poruncă nu poate să smulgă din inimile noastre simbolurile noastre, cultura, limba. Ei sunt cei care lucrează cu măsuri duble: spun să renunţăm la identitatea noastră naţională, pentru că ne ţine în loc, ca şi cum s-ar îngrijora pentru noi, când, în realitate, vor să ne ia libertatea. (…) Mă revoltă şi le spun să nu fie cu două măsuri”, a spus preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor şi-a încheiat discursul mulţumind, inclusiv în limba română, prefectului de Bihor, preşedintelui Consiliului Judeţean şi primarului din Oradea pentru modul în care au înţeles să colaboreze la crearea şi menţinerea unui climat de bună înţelegere între locuitorii oraşului de diverse etnii.

La finalul manifestării, participanţii au mărşăluit, într-o coloană deschisă de “husari”, către Parcul “Petofi”, pentru a depune flori la bustul poetului maghiar.

Festivităţile din Oradea sunt programate să ia sfârşit cu un spectacol la Teatrul Maghiar, unde trupa “Szigligeti Ede” va susţine un spectacol de poezie şi muzică folclorică.

Reprezentanţi şi simpatizanţi ai Jobbik au marcat Ziua Maghiarilor de Pretutindeni în comuna Biharia

Circa 70 de persoane care s-au declarat simpatizanţi sau membri ai Jobbik şi ai Asociaţiei Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate au sărbătorit, sâmbătă, în comuna Biharia, aflată la 11 kilometri de Oradea, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, depunând coroane şi vorbind despre revoluţia din 1848.

Purtând în piept cocarde roşu-alb-verde şi ţinând în mâini steaguri ale Ungariei pe care era scris Nagyvarad (denumirea maghiară a oraşului Oradea), ale Ţinutului Secuiesc, ale Jobbik, dar şi steagul arpadian, aproximativ 70 de tineri au ajuns, sâmbătă după-amiază, la Biharia, spunând că aşteaptă sosirea unor reprezentanţi locali ai Jobbik, ceea ce s-a şi întâmplat în scurt timp, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Întrebaţi despre scopul demersului lor, participanţii le-au spus jurnaliştilor că sărbătoresc Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

“Care-i problema? Aşa cum voi sărbătoriţi 1 Decembrie, aşa sărbătorim noi 15 Martie. Da, suntem simpatizanţi Jobbik. E vreo problemă?”, a spus unul dintre tineri.

La eveniment au participat şi persoane vârstnice, care au depus flori şi coroane la mormântul lui Gaspar Andras, fost general al armatei maghiare din secolul al XIX-lea. La cimitirul din comună, mai mulţi reprezentanţi ai Jobbik, atât din Biharia, cât şi din Cluj, au vorbit despre Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, în memoria eroilor paşoptişti, recitând poezii, intonând cântece paşoptiste şi criticând politicienii din România şi Ungaria.

“Mulţumim televiziunilor române că au venit alături de noi. Să sperăm că presa va reda cum se cuvine acest moment”, a spus Dula Zsolt, membru supleant în Congresul naţional al Jobbik.

De altfel, ulterior, Dula a ţinut să îi asigure pe jurnalişti că partidul său “nu este împotriva românilor” şi, mai mult, că apreciază românii.

“După cum aţi observat, toată comemorarea s-a desfăşurat paşnic, cu respectarea tuturor cerinţelor legale. De asemenea, nu cred că aţi observat niciun discurs antiromânesc. Inclusiv eu, care am fost un pic mai radical şi am criticat clasa politică şi din Ungaria, dar şi clasa politică din România, apreciez că mesajul către români a fost deosebit de realist, potrivit zilelor noastre. Noi apreciem – şi asta este şi ideea partidului Jobbik – că noi, popoarele din Europa centrală trebuie să ne unim, ca să realizăm un viitor comun, pentru că amândouă popoarele practic suferă din aceleaşi motive”, a declarat Dula Zsolt.

Întrebat despre decizia Ministerului de Interne potrivit căreia membri a patru formaţiuni extremiste, printre care Jobbik şi Garda Maghiară, nu vor putea intra pe teritoriul României, existând şi o listă cu “indezirabili”, Dula a spus că “tot scandalul este o furtună într-un pahar cu apă”.

“Apreciem că preşedintele Băsescu pur şi simplu a încercat să întoarcă un serviciu colegului său de alianţă europeană, Viktor Orban, care este deosebit de îngrijorat pentru creşterea popularităţii partidului nostru în Ungaria”, a spus Dula Zsolt. Întrebat dacă după decizia autorităţilor membrii Jobbik îşi vor schimba în vreun fel comportamentul, acesta a spus: “Nu avem ce să schimbăm”.

“Noi pur şi simplu nu ne-am manifestat niciodată violent, nu am avut niciodată un limbaj violent. După părerea mea – şi se regăseşte şi în declaraţia liderului Vona Gabor, de anul trecut din august – s-a uitat un singur lucru: anume că Jobbik nu este împotriva românilor. Asta vrem să subliniem din start, că Jobbik nu a fost înfiinţat şi nu este împotriva românilor. De asemenea, doresc să subliniez că noi apreciem că poporul român şi oamenii români sunt cei mai apropiaţi de Jobbik, întrucât dezideratele pentru care milităm noi sunt acceptabile şi pentru poporul român”, a afirmat el.

Dula a arătat că la Biharia au fost invitaţi şi membri ai Gărzii Maghiare (care au venit din Hajdu-Bihar) şi a subliniat că aceştia nu sunt violenţi şi şovini.

“Aţi văzut că s-au manifestat deosebit de paşnic, contrar informaţiilor care au apărut în această săptămână”, a spus Dula, referindu-se la marşul de luni al Organizaţiei 64 de Comitate, unde participanţii au scandat lozinci cu caracter xenofob şi s-au îmbrâncit cu jandarmii. “Aceste uniforme (ale Gărzii Maghiare – n.r) nu s-au putut vedea la Târgu Mureş şi doresc să specific, să nu fie o confuzie: manifestaţia din Târgu Mureş nu a fost organizată de Jobbik, dacă au participat cam 10 persoane din partea Jobbik. Evenimentul a fost organizat de către Consiliul Naţional Secuiesc, ăsta este adevărul”, a spus el.

Întrebat de ce a venit la Biharia, Dula a răspuns că este prima ceremonie de acest fel la care Jobbik participă în Bihor, iar localitatea a fost aleasă doar pentru că “aici se găseşte acest mormânt al unui general paşoptist”. Pe de altă parte, întrebaţi şi ei de jurnalişti dacă au avut probleme la frontieră, membrii Gărzii Maghiare au precizat că nu au avut probleme, iar controlul s-a desfăşurat normal.

Evenimentul de la Biharia a fost supravegheat de mai multe echipaje ale Poliţiei şi Jandarmeriei. Autorităţile române au decis nepermiterea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili, anunţa, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

“În urma activităţii de evaluare a riscului la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale a legislaţiei comunitare, autorităţile române competente au luat decizia instituirii unor măsuri preventive în vederea preîntâmpinării unor evenimente de natură a afecta ordinea publică şi securitatea naţională. Astfel, au fost instituite măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României şi s-a solicitat instanţei competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetăţeni ungari, care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik”, declara Dajbog.

Despre aceştia, preciza purtătorul de cuvânt al MAI, s-a stabilit “cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi de natură a justifica măsurile dispuse în condiţiile legii”. “La acest moment, suntem într-o procedură de informare a autorităţilor ungare, pentru a avea certitudinea că şi persoanele vizate sunt informate”, spunea Monica Dajbog.

Nemeth Zsolt: Autorităţile ungare nu au fost informate de interzicerea intrării în România a unor cetăţeni

Secretarul de stat în Ministerul de Externe al Ungariei Nemeth Zsolt afirmă că autorităţile ungare nu au fost încă informate despre decizia privind interzicerea intrării în România a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, dar vor analiza dacă este în armonie cu legislaţia internaţională.

Secretarul de stat în Ministerul de Externe al Ungariei Nemeth Zsolt a declarat, sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, că Guvernul Ungariei nu a fost încă informat despre decizia autorităţilor române privind interzicerea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, transmite corespondentul MEDIAFAX.

“Vom analiza, dar până în prezent nu am primit nicio informare din partea Guvernului român”, a spus secretarul de stat în Ministerul de Externe al Ungariei.

Nemeth a precizat că, după ce vor primi o informare oficială, autorităţile ungare vor analiza dacă decizia autorităţilor române este în armonie cu legislaţia europeană şi cea internaţională asumată de România.

“Subiectul analizei noastre se va direcţiona, principal, dacă decizia Guvernului român este în armonie cu angajamentele statului privind legislaţia europeană şi internaţională”, a afirmat secretarul de stat ungar.

Autorităţile române au decis interzicerea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili, anunţa, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

“În urma activităţii de evaluare a riscului la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale ale legislaţiei comunitare, autorităţile române competente au luat decizia instituirii unor măsuri preventive în vederea preîntâmpinării unor evenimente de natură a afecta ordinea publică şi securitatea naţională. Astfel, au fost instituite măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României şi s-a solicitat instanţei competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetăţeni ungari, care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik”, declara Dajbog.

Despre aceştia, preciza purtătorul de cuvânt al MAI, s-a stabilit “cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi de natură a justifica măsurile dispuse în condiţiile legii”.

“La acest moment, suntem într-o procedură de informare a autorităţilor ungare, pentru a avea certitudinea că şi persoanele vizate sunt informate”, spunea Monica Dajbog.

• Gandul/ Marian Sultanoiu: Autonomia ni se cuvine

Poate că e civilizat şi european să acorzi credit tuturor „călăreţilor” electorali, veniţi din Ungaria, ca să descalece, simbolic, în Piaţa „Gabor Aron” din Târgu Secuiesc. Tot aşa cum e creştineşte să-i înţelegi şi pe extremiştii Jobbik, şi pe liderul lor „european”, Vona Gabor, care lasă impresia că au venit în Ardeal, foarte agitaţi, doar ca „să lupte” electoral, deşi neam să existe vreun „secui” eligibil pe listele lor de candidaţi, provenit din suta de mii de maghiari cu dublă cetăţenie.

Poate c-ar fi normal să-i credem pe reprezentanţii puterii, opoziţiei şi extremelor de la Budapesta, că descalecă aici ca să facă spectacol naţionalist numai spre a convinge electoratul de acasă de îngrijorarea cu care ocrotesc soarta minoritarilor, disputându-şi astfel încă vreun milion de voturi.

Or fi interesante şi credibile toate aceste interpretări, doar că mie mi se pare că avem de-a face cu mai mult decât atât, lucruri demne de luat în seamă şi ele.  

În primul rând, mă bucură comportamentul european al românilor ardeleni – indiferent de naţionalitatea lor -, manifestat în ultima perioadă, în raport cu ieşirile, scandările şi aroganţa politicienilor maghiari şi ale liderilor formaţiunilor extremiste din Ungaria. Apoi, mă declar foarte surprins, negativ, de agitaţia naţionalistă tot mai accentuată a unor guvernanţi unguri, precum şi de cea a „însoţitorilor lor” guvernamentali, de etnie maghiară, din România.

Este evident că românii n-au avut niciun fel de reacţie de respingere a manifestărilor de comemorare a Revoluţiei de la 1848, de către maghiarii din ţară sau din Ungaria. Un astfel de comportament n-ar fi avut justificare.

Dar în contextul unui atare sărbători să fie invocată, fără drept de apel, necesitatea pretinderii autonomiei „Ţinutului Secuiesc” sau a Ardealului, pur şi simplu, chiar de către un oficial guvernamental de la Budapesta – şi l-am numit aici pe vicepremierul Semjen Zsolt -, mi se pare un act de totală frondă politică.

De la o depunere de coroane şi manifestări culturale decente, până la stârnirea orgoliilor naţionaliste, iredentiste şi separatiste, este o abatere abruptă şi necivilizată faţă de decenţa românilor ardeleni, care n-au dat şi nu dau vreun semn de ură şi xenofobie faţă de minoritatea mahgiară.

Nu poţi să vii în Transilvania, tu, Semjen Zsolt, vicepremier în executivul de la Budapesta, şi, după un număr de echitaţie şi un descălecat simbolic în secuime, să spui: „Autonomia ni se cuvine!”. Pentru că nu este un fel de specialitate secuiască. Pentru că în UE este posibilă autoguvernarea şi autodeterminarea şi, deci, acestea pot fi valabile şi pentru maghiari!

Un mesaj tendenţios şi incitant, lansat, din nou, de un reprezentant important al executivului de la Budapesta. E mult, e puţin? E doar campanie electorală?

Poate doar în măsura în care şi declaraţia pastorului Tokes, făcută în momentul în care devenea “cetăţean al Ungariei”, era, şi ea, tot campanie electorală.

„Mulţumim din inimă Guvernului maghiar că a rectificat dezastrul din 5 decembrie 2004, când a avut loc în Ungaria un eşec al referendumului privind dubla cetăţenie a maghiarilor. De data aceasta facem faţă cu rectificarea acestui referendum, respectiv cu vindecarea rănilor cauzate de pactul de la Trianon, cu 90 de ani în urmă, deoarece am fost dezmembraţi. Cu această ocazie avem poate cea mai frumoasă sărbatoare de 15 martie din viaţa mea şi din ultimii 90 de ani, deoarece acordarea cetăţeniei maghiare se întamplă în spiritul punctului 12 din Revoluţia de al 1848, care prescrie uniunea cu Ardealul”.

• Hotnews/ Claudiu Zamfir: Pe cine vor sa convinga politicienii de la Budapesta aflati in campanie in Romania: pe maghiarii din Ardeal sau pe alegatorii din Ungaria? Vezi ce spun cifrele si surprizele din lege

​Intensificarea mitingurilor si a marsurilor nationaliste maghiare, atat la Budapesta cat si in Romania, sustinuta de partidele din Ungaria, nu se justifica direct prin voturile etnicilor maghiari din Romania, ci se bazeaza, in continuare, mai degraba pe retorica nationalista aducatoare de voturi tot din Ungaria. In lipsa unor programe economice viabile, care sa ridice nivelul de trai al cetatenilor romani si unguri, atat politicenii din Romania, cat si cei din Ungaria se hranesc si anul acesta din retorica nationalista.

15 Martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni (data izbucnirii Revolutiei Maghiare de la 1848), pica anul acesta inaintea a doua randuri de alegeri importante, si pentru politicienii unguri, si pentru politicienii romani. Pe 6 aprilie, alegatorii unguri sunt asteptati la urne pentru alegerea parlamentarilor nationali, iar pe 25 mai isi vor alege reprezenantii in Parlamentul European. Tot pe 25 mai vor fi alegeri europene si pentru reprezentantii Romaniei in Parlamentul European, iar in noiembrie 2014 urmeaza alegerile prezindentiale.

Pentru politicienii de la Budapesta, actiunile motivate electoral pe teritoriul Romaniei, referitoare la autonomia asa-numitului Tinut Secuiesc, nu urmaresc atat voturile maghiarilor din Romania, cat voturile alegatorilor din Ungaria, care sa fie atrase de retorica nationalista.

Alegerile europarlamentare si legislative din Ungaria pica de data aceasta in contextul in care Guvernul Orban de la Budapesta a inceput sa acorde cetatenia ungara si maghiarilor din tarile vecine.

Legislatiile europeana, romaneasca si ungara coroborate indica, insa, faptul ca maghiarii din Romania care au si cetatenia ungara foarte puti pot influenta direct  rezultatul alegerilor parlamentare intrene din Ungaria si inca si mai putin scrutinul pentru desemnarea reprezentantilor Ungariei in Parlamentul European. 

Efectul voturilor maghiarilor din Romania in Parlamentul Ungariei

La alegerile legislative interne, pentru Parlamentul de la Budapesta, din 6 aprilie, vor avea drept de vot si maghiarii din afara granitelor, care au primit si cetatenia ungara. 

Pana la data de 1 ianuarie 2014, aproximativ 360.000 de cetateni maghiari din Romania au obtinut si cetatenia ungara, potrivit datelor oficiale transmise HotNews.ro de catre Ministerul Administratiei Publice si Justitiei de la Budapesta. 

Insa pentru a vota la alegerile legislative interne din Ungaria, cetatenii unguri care au domiciliul sau resedinta in afara Ungariei (inclusiv maghiarii din Romania, cu dubla cetatenie) trebuie sa se inregistreze in Registrul electoral al Ungariei pana pe 22 martie 2014. 

Pana in prezent, 174.369 de cetateni unguri care traiesc in afara Ungariei au fost inregistrati pentru a vota prin corespondenta, a precizat, la randul sau, Biroul Electoral National de la Budapesta, pentru HotNews.ro.

Autoritatile ungare nu detin, insa, date referitoare la numarul maghiarilor din Romania, cu cetatenia ungara, care sa se fi inregistrat pentru a vota pentru alegerile legislative din 6 aprilie.

Putem, insa, estima numarul acestora deducandu-l proportional. Numarul total al cetatenilor maghiari din afara Ungariei, care au primit cetatenia ungara, este de 510.000 de persoane, din care 65% sunt cei din Romania, potrivit cifrelor oficiale ale oferite HotNews.ro de catre Cabinetul premierului Ungariei, Viktor Orban. Daca se pastreaza proportia, ajungem la un numar probabil de alegatori maghiari din Romania pentru alegerile interne din Ungaria de aproximativ 113.000 de persoane. Pe langa votul prin corespondenta, maghiarii din Romania care au dubla cetatenie vor mai putea vota si la Ambasada Ungariei de la Bucuresti sau la consulatele de la Cluj-Napoca si Miercurea-Ciuc.

Influenta directa a maghiarilor din Romania asupra rezultatului alegerilor este destul de redusa, avand in vedere ca numarul alegatorilor din Ungaria este de circa 7,8 milioane de persoane (la o populatie de aproape 10 milioane). Prin urmare, ponderea alegatorilor din Romania va fi in jurul a 1,2%. 

Influenta lor asupra Parlamentului Ungariei va fi inca si mai mica, pentru ca in Legislativul de la Budapesta 65% dintre mandate rezulta din votul in colegii uninominale de pe teritoriul Ungariei si numai 35% sunt alese pe lista. Cum Ungaria nu are colegii electorale pentru diaspora (asa cum are, de exemplu, Romania), cetatenii unguri din afara tarii, inclusiv maghiarii din Romania cu dubla cetatenie, pot vota doar pentru cele 35% dintre mandate. 

Potrivit unei estimari existente la nivelul UDMR, toti cetatenii unguri din afara Ungariei, cu drept de vot ( cei 174.369, inregistrati pana acum, potrivit cifrelor oficiale), adunati la un loc vor putea decide soarta a numai 2 mandate din totalul de 200 din Parlamentul de la Budapesta (1%). 

“Daca vor vota aproximativ 150.000-200.000 de maghiari din afara Ungariei, ei vor influenta soarta a 2 mandate din totalul de 200. Deci este un lucru simbolic, nu este un lucru practic, nu ajuta pe nimeni. 2 mandate nu influenteaza rezultatul algerilor“, a declarat, pentru HotNews.ro, secretarul general al UDMR, Peter Kovacs.

Din datele UDMR, maghiarii din Romania voteaza intr-o majoritate covarsitoare, de 85-90%, cu Fidesz, partidul premierului ungur Viktor Orban. Doar vreo 3% voteaza cu partidul de extrema dreapta Jobbik, iar restul, cu socialistii, estimeaza Kovacs. 

Conform unui sondaj de opinie realizat de Ispos, Fidesz are in Ungaria cam 32% din intentiile de vot, Alianta Unitate a opozitiei are 23%, iar Jobbik 11%. Fidesz si Jobbik, partide cu un discurs nationalist, sunt, insa pe crestere, cu cate 2 puncte procentuale, in luna martie fata de februarie. Daca in cazul Fidesz, cele 2 puncte procentuale nu sunt semnificative, pentru ultra-nationalistii de la Jobbik cele 2 puncte procentuale castigate de ei inseamna o crestere cu aproape un sfert a scorului lor electoral.

Asadar, voturile maghiarilor din Romania nu schimba matematic, in mod direct, ecuatia de putere de la Budapesta, insa discursul nationalist ilustrat prin manifestatii si manifestari autonomiste si chiar iredentiste pe teritoriul Romaniei ajuta, in primul rand in Ungaria, partidele care utilizeaza aceste teme de campanie. 

“In momentul acesta, sondajele de opinie arata ca Fidesz conduce confortabil. Cu sau fara maghiarii din Transilvania, castiga alegerile. Pe de alta parte, retorica nationalista se intensifica intotdeauna in anii electorali, mai ales in preajma sarbatorii de 15 Martie”, comenteaza jurnalistul Balazs Barabas, un bun cunoscator al vietii politice din Ungaria.

Efectul alegatorilor maghiari din Romania asupra alegerilor europarlamentare din Ungaria

Maghiarii din Romania vor avea un cuvant inca si mai mic de spus asupra Budapestei la alegerile pentru desemnarea reprezentantilor Ungariei in Parlamentul European.

Potrivit legislatiei europene, fiecare cetatean al statelor Uniunii Europene are dreptul la un singur vot in alegerile europarlamentare. Astfel, un maghiar din Romania, cu dubla cetatenie, poate vota, in 25 mai, fie pentru partidele din Ungaria, fie pentru cele din Romania.

Influenta maghiarilor din Romania se restrange si mai mult, pentru ca drept de vot pentru pentru alegerea europarlamentarilor Ungariei au doar cetatenii unguri cu resedinta in Ungaria.

“La alegerile europene, resedinta in Ungaria este conditia drepturilor electorale. Conform legii electorale ungare, dreptul electoral se decide in functie de cetatenia ungara si de rezidenta. In afara ceteteniei ungare, noi nu luam in calcul daca cineva are si alta cetatenie in paralel“, a precizat, pentru HotNews.ro, Biroul National Electoral de la Budapesta.

“Cei care sunt cetateni ai unei tari membre UE si locuiesc in alta tara UE pot decide daca vor sa voteze in tara de resedinta sau in tara de origine. Daca cineva vrea sa voteze pentru lista de candidati din tara de resedinta, poate cere sa fie inregistrat acolo. In acel caz, tara de resedinta notofica statul de origine, pentru ca votantul respectiv sa fie sters din registrul electoral al acelui stat. Astfel se previne votul dublu. Dar in cazul dublei cetatenii, aceasta metoda nu functioneaza. Daca cineva are si cetatenie romana, si cetatenie ungara, poate vota doar daca traieste in Ungaria. Legislatia europeana prevede doar un vot pentru o singura persoana”, a mai explicat Budapesta.

Prin urmare, ungurii care voteaza in Ungaria la alegerile europarlamentare nu pot fi decat persoane cu resedinta in Ungaria si astfel ei nu mai figureaza in listele electorale din Romania actualizate.

Pentru a se evita votul dublu, legislatia romaneasca, in speta Legea 35/2003, prevede notificari si informari intre Autoritatea Electorala Permanenta din Romania si institutiile similare din statele membre UE pentru “radierea din copia de pe lista electorală permanentă a alegătorilor români înscrişi în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene”.

Si atunci, de ce Fidesz i-a mai oferit eurodeputatului roman Laszlo Tokes (ales in 2009 pe lista UDMR) un loc eligibil pe lista pentru reprezentantii Ungariei in Parlamentul European, daca Tokes nu vine dupa el in Fidesz si cu voturile maghiarilor din Romania cu dubla cetatenie? 

Toro Tibor, presedintele actualului partid al lui Tokes, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), a declarat, pentru HotNews.ro, ca Laszlo Tokes va accepta, probabil, sa candideze la europarlamentare pe listele Fidesz. “Noi i-am propus sa accepte oferta Fidesz”. 

In schimb, Toro subliniaza ca intrarea lui Tokes pe lista lui Orban nu va un efect semnificativ in voturi pentru Fidesz din partea maghiarilor din Romania (cu resedinta in Ungaria), insa va da un mesaj nationalist indreptat catre electoratul de dreapta din Ungaria, pe care se bazeaza Fidesz-ul.

“Fidesz nu castiga votanti directi din Romania, pentru ca la europarlamentarele din Ungaria pot sa voteze doar acei cetateni maghiari din Romania care se duc la autoritatile romane si iau o dovada ca au cerut radierea de pe listele electorale din Romania. Cu aceasta hartie se duc la Biroul Electoral Central din Ungaria si cer sa fie inregistrati pe listele electorale suplimentare, iar acest lucru pot sa-l faca doar daca au in Ungaria un domiciliu stabil. Dar acest proces va fi urmat de foarte putini, cateva sute de oameni, deci nesemnificativi“, a declarat Toro Tibor.

“Fidesz-ul face, insa, un gest simbolic, pentru ca Viktor Orban a vorbit primul despre modificarea natiunii, fara a se modifica granitele. Deci prezenta lui Laszlo Tokes pe listele Fidesz trimite un mesaj pentru toata natiunea maghiara. Mesajul acesta este si catre bazinul intern de alegatori, pentru ca Fidesz intotdeauna a promovat o strategie nationala, iar mesajul acesta are priza si la electoratul intern”, a mai spus liderul PPMT, pentru HotNews.ro. 

Nici UDMR nu se teme ca alegatorii sai vor opta pentru scrutinul din Ungaria, intrucat este nesemnificativ numarul maghiarilor originari din Romania care au obtinut cetatenia ungara si si-au luat si resedinta in Ungaria.

“1-2-3% dintre maghiarii din Romania au domiciliu si in Ungaria. Acestia sunt cei care muncesc acolo si traiesc acolo. Noi, UDMR, mizam pe orice maghiar care are si cetatenia romana. Nu avem date concrete privind numarul maghiarilor cu cetatenie romana care traiesc in Ungaria, insa UDMR primeste cateva sute de voturi din Ungaria la alegeri. Deci un numar infim fata de cat primim din Romania“, a declarat, pentru HotNews.ro, Peter Kovacs.

Mai mult, plecarea lui Tokes pe lista Ungariei pentru Parlametul European ajuta UDMR, care scapa astfel de un competitor redutabil, care ar fi muscat direct din electoratul maghiar cu drept de vot in Romania (daca acesta ar fi candidat din partea PPMT).

“Noi credem ca, in cazul in care domnul Laszlo Tokes va candida in Ungaria, ar fi singura decizie rationala a dansului de a mai putea intra in Parlamentul European, pentru ca pe listele partidului sau, PPMT, nu ar avea nicio sansa, iar la UDMR nu este membru. Partidul dansului a fost infiintat impotriva UDMR“, a explicat  secretarul general al Uniunii Democrate Maghiare din Romania.

Economia si saracia de sub retorica nationalista

Mitingul cu scantei, din 10 martie, de la Targu Mures, alimentat masiv si de Budapesta, a dat prilejul politicienilor de la Bucuresti sa raspunda tot cu mesaje nationaliste [adica orice atitudine critica fata de nationalismul iredentist e nationalism? – n.n.].

Presedintele Traian Basescu a cerut Guvernului, la televizor, declararea ca indezirabil in Romania a liderului Jobbik, Vona Gabor. La randul sau, premierul Victor Ponta (aliat cu UDMR la guvernare) s-a grabit sa anunte ca Ministerul de Interne incepuse deja procedura in privinta politicianului de la Budapesta.

Din Ungaria, Vona Gabor le raspunde lui Basescu si Ponta tot belicos: “Daca aveti o problema cu programul Jobbik sau cu mine, fiti barbati si spuneti clar: problema cu mine este ca sprijin autonomia secuilor!”. 

De asemenea, Viktor Orban il trimite pe vicepremierul Szolt Semjen (seful Partidului Democrat Popular Crestin, aliatul Fidesz-ului) sa defileze calare la Targu Secuiesc, de “15 Martie”.

Sub aceste gesturi politice de consum electoral intern stau ascunse realitati economice dure, atat in Ungaria cat si in Romania, pentru care politicienii unguri si romani nu au reusit sa dea raspunsuri credibile alegatorilor.

Veniturile romanilor si ungurilor sunt printre cele mai scazute din Uniunea Europeana. 

In Romania, produsul intern brut pe cap de locuitor, ca putere de cumparareeste numai 13.500 de lei pe an, adica 54% din media europeana, potrivit celor mai recente date, din anul 2012. Romania are astfel al doilea cel mai scazut PIB pe cap de locuitor ca putere de cumparare, dupa Bulgaria.

In Ungaria, PIB pe cap de locuitor ca putere de cumparare este ceva mai mare, 16.900 de euro, insa foarte scazut, 67% din media europeana, sub majoritatea statelor impreuna cu care a aderat la UE in anul 2004: Cehia (81%), Slovacia (76%), Slovenia (84%), Lituania (72%), Estonia (71%). 

Desi in anul 2013 a avut o crestere economica procentuala de 3,5%, pe seama anului agricol bun si a exporturilor, Romania a cunoscut scaderea investitiilor straine directe. In primele 6 luni ale anului 2013, investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au scazut la 666 milioane euro, de la cei 826 milioane de euro inregistrati in ianuarie – iunie 2012, potrivit BNR.Romania, desi cu o inflatie in scadere, a cunoscut scumpiri procentuale importante in anul 2013, comparativ cu celelalte state UE.  Romania a avut in decembrie 2013 o crestere medie a preturilor de consum de 3,2% pe ultimele 12 luni, cea mai mare rata din Uniunea Europeana. In privinta inflatiei anuale, Romania a inregistrat in luna decembrie 2013 o rata de 1,3%, situandu-se pe locul al cincilea in UE.De partea cealalta, Ungaria se poate lauda cu investitii straine mai mari decat Romania, insa in privinta cresterii economice nu sta bine deloc: in 2012 a fost pe scadere (-1,7%), iar in 2013 a avut o crestere firava (1,1%),data si de asa-numitul efect de baza (avansul procentual din anul 2013 se raporteaza la anul slab 2012).

•  Doxologia/ Nicolae Pintilie: O candelă ce pâlpâie româneşte în judeţele Covasna şi Harghita