Presedinta Braziliei convoaca summit international pentru a contesta HEGEMONIA AMERICANA asupra INTERNETULUI/ O companie de telefonie mobila si mai multe ONG-uri CRITICA legea care desfiinteaza ANONIMITATEA cartelelor pre-pay

• ZF: Preşedinta braziliană Dilma Rousseff, înfuriată de scandalul interceptărilor efectuate de către NSA, a convocat un summit internaţional fără precedent

Preşedinta braziliană Dilma Rousseff, înfuriată de scandalul interceptărilor efectuate de către NSA, a convocat miercuri şi joi, la Sao Paulo, un summit internaţional fără precedent, cu obiectivul de a pune în discuţie tutela americană asupra guvernanţei Internetului, relatează AFP.

Acest NETmundial de două zile se impune deja ca un eveniment fondator, atât prin audienţa de care se bucură – alături de reprezentanţi din 87 de state participă universitari, institute tehnice, actori privaţi şi ONG-uri -, cât şi prin ambiţie – stabilirea principiilor guvernanţei şi o foaie de parcurs valide, în premieră, pentru toţi actorii Internetului.

Demersul este considerat oportun de către actorii Netului, în momentul în care reţeaua tocmai aniversează 25 de ani de la creare, iar potrivit ONU un sfert din umanitate este potenţial conectată.

Pentru Brazilia, obiectivul este, înainte de toate, să pună capăt hegemoniei americane asupra instanţelor de reglementare a Internetului. Este vorba despre un demers motivat de către scandalul de spionaj vizând e-mailurile lui Rousseff şi ale colaboratorilor săi de către Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA).

“Brazilia vrea să insiste cu putere asupra unui proces de schimbare a guvernanţei Internetului”, a rezumat, în faţa presei, Diego Sant’Ana, secretarul general al preşedinţiei Braziliei.

“Avem nevoie de o schimbare acum”, a subliniat el.

Brasilia şi-a confirmat marţi seara statutul de avangardă a apărării şi confidenţialităţii, prin adoptarea în Congres a unui “Cadru Civil” care stabileşte drepturile şi obligaţiile puterilor publice, firmelor şi utilizatorilor webului.

Prezentat de către Guvern drept o adevărată “Constituţie a Internetului”, textul garantează libertatea de exprimare, dar mai ales protecţia confidenţialităţii de a-l utiliza fără vreo încălcare şi utilizarea nepotrivită a datelor, de-acum pasibile de sancţiuni ad-hoc.

În vara lui 2013, dezvăluirile fostului consultant NSA Edward Snowden au declanşat furie în Brazilia, au provocat răcirea relaţiilor cu Statele Unite şi au motivat-o pe Rousseff să vrea să “facă ordine în casa” Internetului, pentru ca asemenea fapte să nu se mai repete.

La puţin timp după scandalul interceptărilor, Dilma Rousseff a avansat, la ONU, ideea unui control multilateral asupra utilizării Internetului, un ecou la aspiraţiile mai multor organisme din domeniu, îngrijorate de independenţa lor faţă de Washington.

– Washingtonul a intrat în horă

Din motive în principal istorice, Statele Unite controlează sau găzduiesc principalele organisme care administrează adresele, numele de domeniu, normele şi protocoalele webului, un lucru care provoacă, de mai mulţi ani, frustrări şi nemulţumire în rândul actorilor din domeniu şi anumitor Guverne.

Mult timp inflexibile, Statele Unite s-au pliat sub o presiune diplomatică, luna trecută, cedând teren cu privire la supervizarea ICANN (“Internet Corporation for Assigned Names and Numbers”), organismul care acordă nume de domeniu pe Internet – ca de exemplu .com sau .gov – şi care are sediul în California.

În urma declaraţiilor americane, o tranziţie către un nou statut al ICANN a fost deja angajată şi are ca termen de finalizare ianuarie 2015.

“Schimbarea relaţiei speciale dintre ICANN şi Statele Unite va fi o acţiune simbolică. Este necesar să se marcheze o distanţare”, a subliniat pentru AFP Rodrigo de La Parra, vicepreşedintele ICANN pentru America Latină.

– “O direcţie pentru viitorul Internetului”

Afişându-şi voinţa de a colabora cu NETmundial, Washingtonul a fost asociat organizării evenimentului, alături de alte 11 state. Departamentul de Stat s-a declarat “entuziasmat” de ideea “dezvoltării unei viziuni comune a unui model de tip multi-actori pentru guvernanţa Internetului, în căutarea unui sistem mai deschis, participativ şi reactiv”.

Intitulată NETmundial în acest în an al Cupei Mondiale din Brazilia, această reuniune internaţională şi-a dat delicata misiune de a concilia interesele statelor-victime ale spionajului NSA (între altele Brazilia, Germania, Mexic) cu cele ale statelor care controlează accesul şi conţinutul Internetului (China), cu ale unor actori privaţi invidiaţi pentru libertatea lor (Google) şi ale liberatienilor radicali (WikiLeaks).

În faţa unei asemenea provocări, mulţi se tem că documentul final va fi golit de substanţă. Chiar dacă nu au caracter constrângător, aceste principii vor avea meritul să marcheze punctul de pornire al unei adevărate guvernanţe mondiale.

Într-un proiect de rezoluţie prezentat participanţilor din aproximativ 80 de ţări şi publicat de către WikiLeaks, organizatorii afirmă că “guvernanţa este necesar să fie deschisă, participativă, multipartită, neutră din punct de vedere tehnologic, sensibilă la drepturile omului şi fondată pe principiile transparenţei şi responsabilităţii”. “Este clar că ceea ce se va defini aici sunt principii generale, nu vom soluţiona toate problemele, ci vom oferi o direcţie viitorului Internetului“, a subliniat de la Parra.

• Hotnews: Ce cred oficialii Cosmote despre initiativa Guvernului de a introduce obligativitatea inregistrarii si stocarii datelor de identificare ale utilizatorilor prepaid

 Oficialii Cosmote, al treilea mare operator local de telefonie mobila, spera sa-si poata exprima in Parlament punctul de vedere asupra initiativei Guvernului de a introduce obligativitatea inregistrarii si stocarii datelor de identificare ale utilizatorilor prepaid si a contribui la asigurarea unui echilibru intre cerintele clientilor, ale companiilor si ale autoritatilor, potrivit unui raspuns comunicat HotNews.ro. Acestia amintesc ca este al patrulea proiect initiat in ultimii trei ani cu scopul introducerii obligativitatii inregistrarii utilizatorilor de cartele prepaid si ca, recent, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a invalidat asa numita Directiva ‘Big Brother’ privind stocarea datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie si internet.

• “Avand in vedere ca proiectul urmeaza a fi inaintat spre adoptare Parlamentului, ne exprimam increderea ca in cadrul dezbaterilor parlamentare ni se va fi oferi prilejul de a ne exprima punctul de vedere, astfel incat sa putem contribui, din perspectiva experientei dobandite in furnizarea de servicii de comunicatii, la asigurarea unui echilibru intre cerintele utilizatorilor, ale companiilor si ale autoritatilor Statului Roman.
• Reamintim ca proiectul in cauza este cel de-al patrulea initiat in ultimii trei ani cu scopul introducerii obligativitatii inregistrarii utilizatorilor de cartele prepaid. Dorim, de asemenea,  sa evidentiem ca la nivelul UE, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a invalidat Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, ca urmare a constatarii ca aceasta nu si-a dovedit eficacitatea si reprezinta o imixtiune disproportionata in drepturile fundamentale la protectia datelor cu caracter personal”, au precizat pentru HotNews.ro reprezentantii Cosmote Romania, al treilea mare operator local de telefonie mobila.

La finalul lui martie 2013, numarul total de clienti ai Cosmote Romania (inclusiv Zapp) a fost de 6,07 milioane utilizatori (n.a SIM-uri valabile), 75,1% dintre acestia fiind utilizatori de cartele preplatite. 

Potrivit expunerii de motive la acest proiect legislativ (vezi documentul atasat), piata de telefonie mobila din Romania este dominata de clientii de tip prepay, care reprezinta aproximativ 67% din numarul total de utilizatorii de comunicatii mobile.

Guvernul a initiat si aprobat in data de 9 aprilie 2014 un proiect de lege privind inregistrarea detinatorilor de cartele telefonice pre-platite, incepand cu 1 ianuarie 2015.

• “In ultima sedinta a CSAT s-a luat decizia de a promova urgent un act normativ pentru prevenirea si contracararea riscurilor la adresa securitatii nationale. Este vorba despre obligatia detinatorilor de cartele prepay de a le inregistra, de a depune un act de identitate. Si, de asemenea, obligatii pentru operatorii de telefonie mobila”, a declarat Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, la finalul sedintei de Guvern din data de 9 aprilie.

In termen de sase luni din momentul in care legea va intra in vigoare, toti cei care detin astfel de cartele vor trebui sa se inregistreze la operatorii de telefonie. Aceleasi obligatii le vor avea si cei care doresc sa achizitioneze cartele noi, indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice.

• “Daca nu vor face acest lucru, operatorul de telefonie mobila va sista furnizarea serviciului pana cand detinatorul cartelei va inregistra cartela pe baza unui document de identitate. Furnizorii de servicii vor avea obligatia de informa, de a notifica toti detinatorii de cartele prepay cu privire la aceasta obligatie. Practic, din momentul intrarii in vigoare a legii, toti cei care vor dori sa achizitioneze cartele prepay vor avea obligatia de a depune un document de identitate”, a spus Cazanciuc.

Aceste masuri se vor aplica si in cazul firmelor, acestea urmand sa fie obligate sa prezinte documente de constituire a societatii.

• Ce obligatii de inregistrare si stocare a datelor sunt introduse la utilizarea retelelor Wi-Fi gratuite

Potrivit proiectului, “in cazul punctelor de conectare la internet puse gratuit la dispozitia publicului de catre persoane juridice, este obligatorie securizarea accesului pe baza de parola, precum si asigurarea procedurilor si echipamentelor necesare stocarii pe o perioada de 6 luni a datelor furnizorului de servicii pentru a identifica utilizatorii conectati in aceste puncte. Utilizatorii acestor puncte au obligatia de a-si comunica datele de identificare la accesarea acestor servicii.

La sfarsitul perioadei de retinere, toate datele retinute exclusiv in temeiul acestei legi, cu exceptia datelor accesate si retinute conform legii, puse la dispozitia autoritatilor, trebuie distruse, prin procesuri ireversibile, la data expirarii termenului de 6 luni.

Acest proiect de lege initiat de Guvern a fost inregistrat la Senat in data de 14 aprilie 2014.

• Mai multe ONG-uri au cerut parlamentarilor sa nu voteze proiectul:Sub pretextul protejarii securitatii nationale, toti cetatenii sunt considerati suspecti si sunt supravegheati in stil orwellian

Nici societatea civila nu a primit pozitiv acest nou proiect legislativ. Astfel, in data de 11 aprilie, reprezentantii Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), ai Asociatiei pentru Tehnologie si Internet (ApTI), ai ActiveWatch – Asociatia de Monitorizare a Presei si ai Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI)au cerut parlamentarilor sa nu voteze acest proiect de lege.

• “Acest proiect de lege a fost adoptat la numai o zi dupa ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), a fost invalidata Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind pastrarea datelor utilizatorilor de telefonie si internet – cunoscuta si ca ‘Directiva Big Brother’ – pe motiv ca aceasta reprezinta o imixtiune deosebit de grava si disproportionata in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal.
• Semnatarii considera ca si proiectul de lege adoptat de Guvern in sedinta din 9 aprilie 2014 urmeaza acelasi caracter dispoportionat al directivei recent invalidate de instanta europeana, intrucat, sub pretextul protejarii securitatii nationale, toti cetatenii sunt considerati suspecti si sunt supravegheati in stil orwellian, specific unei societati totalitare”, au atentionat semnatarii acestui apel.

Potrivit acestora, “proiectul este neclar si are influente asupra mai multor domenii decat cartelele telefonice preplatite. De exemplu:

• – toti cetatenii care se conecteaza le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificati;
• – toti cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie sa se inregistreze in termen de 6 luni de la data adoptarii legii, in caz contrar serviciul le este dezactivat;
• – inregistrarea utilizatorilor se face in conditii incerte, nu se stie cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Semnatarii solicita Guvernului sa nu se transforme intr-o anexa, cu mai putin personal, a serviciilor de informatii sau a CSAT-ului si sa retraga acest proiect de lege, care afecteaza grav dreptul la respectarea vietii private”.

• Din trei initiative legislative ale PD-L de identificare a celor care cumpara cartele preplatite, una se dezbate inca in Parlament/Guvernul Ponta a transmis pe 20 mai 2013 ca nu sustine nici acest proiect legislativ

Despre obligatia inregistrarii cartelelor pre-platite s-a mai discutat si in iulie 2013, existand o intentie a deputatului PSD Sebastian Ghita de a depune o initiativa legislativa care sa permita identificarea celor care cumpara cartele preplatite. Insa, intentia anuntata de Ghita a starnit controverse deoarece prin acea initiativa legislativa s-ar fi permis posibilitatea interceptarii cartelelor telefonice pre-platite de catre serviciile secrete. Atunci, premierul Victor Ponta a declarat ca sustine intentia deputatului PSD Sebastian Ghita care intr-un interviu din 17 iulie 2013 catre HotNews.ro a spus ca vrea sa depuna aceasta initiativa legislativa care sa permita identificarea celor care cumpara cartele preplatite. Ponta a mai spus ca nu doar ca sustine aceasta initiativa, ci exista si o decizie in acest sens luata de Consilul de Securitate si Aparare a Tarii (CSAT) in luna august 2012, in urma atentatului din Bulgaria.

Trei initiative similare de identificare a celor care cumpara cartele preplatite au fost lansate in Guvernarea PD-L, una dintre acestea fiind inca in dezbatere in Parlament.

Astfel, propunerea legislativa privind colectarea si stocarea datelor necesare identificarii celor care cumpara cartele preplatite, initiata in luna decembrie 2011 de deputatul PD-L Daniel Pirpiliu, a fost respinsa pe 21 mai 2012 de catre Senat si ulterior pe 16 aprilie 2013 si de catre Camera Deputatilor, care era camera decizionala. Primul Guvern Ponta, al carui mandat a inceput pe 7 mai 2012, nu a sustinut adoptarea acestei initiative legislative.

• Comisia IT din Camera Deputatilor a respins initiativa PD-L pe motiv ca masura colectarii datelor prepaid este inutila din punct de vedere practic

Inclusiv Comisia IT&C din Camera Deputatilor a respins aceasta propunere PD-L privind colectarea si stocarea datelor necesare identificarii clientilor serviciilor de comunicatii electronice furnizate prin intermediul cartelelor preplatite, din urmatoarele considerente:

• – masura colectarii datelor necesare identificarii clientilor de servicii de comunicatii electronice furnizate prin intermediul cartelelor preplatite este inutila din punct de vedere practic.Utilizarea de persoane interpuse este o practica frecventa care face introducerea in zona infractionala a unor categorii de persoane extrem de sarace, credule sau chiar minori. Utilizarea de date aferente unor carti de identitate false sau furate (ori pierdute) este, de asemenea, posibila avand in vedere zona larga de persoane implicate in distribuirea cartelelor telefonice preplatite, inclusiv prin Internet. Metodele investigative aflate la dispozitia organelor de aplicare a legii sunt suficiente pentru identificare inclusiv a titularilor cartelelor preplatite (pot fi folosite date de trafic, inclusiv geo-localizare, corelarea IMSI cu cartela, etc).;
• – aceasta propunere legislativa creeaza costuri suplimentare pentru operatori si distribuitori si are un impact negativ asupra utilizatorilor, avand in vedere ca la ora actuala in Romania 60- 70% din cartelele SIM de pe piata sunt preplatite;
• – legea romaneasca se aplica persoanelor fizice si juridice romane, dar cartele SIM preplatite pot fi achizitionate in state terte cum ar fi Republica Moldova, iar posesorii lor pot intra pe teritoriul Romaniei si pot folosi aceste cartele prin activarea serviciul de roaming, ceea ce face ca eficacitatea acestei legi sa se reduca semnificativ;
• – la nivelul Uniunii Europene nu exista un act normativ de natura sa oblige statele membre sa identifice utilizatorii cartelelor de telefonie de tip PrePay. In Raportul de evaluare a Directivei 2006/24/CE privind retinerea datelor, Comisia Europeana precizeaza ca eficacitatea masurii inregistrarii obligatorii a identitatii utilizatorilor de servicii preplatite nu a fost dovedita, iar in momentul de fata Comisia nu este convinsa de necesitatea de a actiona in acest domeniu la nivelul UE.

Deputaţii PNL au depus o iniţiativă de abrogare a Legii 82/2012, prin care era reglementată reţinerea pentru şase luni de zile a datelor comunicaţiilor electronice, justificând prin respingerea unei directive europene de Curtea de Justiţie a UE.

“Iniţiativa grupului PNL din Camera Deputaţilor pe care am depus-o astăzi are ca obiect abrogarea Legii 82/2012, cunoscută de toată lumea ca Legea Big Brother (…) Guvernul ar fi trebuit să reacţioneze imediat ce Curtea de Justiţie a UE a invalidat directiva pe care România a transpus-o prin Legea Big Brother, însă înţelegem că cei de la putere sunt ocupaţi să se plimbe cu barca împinşi de pompieri sau alte cele”, a declarat deputatul PNL Alina Gorghiu.

Deputatul PNL a precizat că iniţiativa de abrogare a legii este necesară întrucât “stocarea de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice a datelor despre apeluri telefonice, SMS-uri şi mesaje electronice de la populaţie reprezintă un abuz şi încalcă dreptul la viaţă privată”.

“Suntem în măsură să cerem abrogarea acestei legi după ce Curtea de Justiţie a constatat că: «datele care trebuie păstrate conform prevederilor directivei pot furniza indicaţii precise cu privire la viaţa privată a persoanelor, prin urmare directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale cu privire la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal»”, a citat Gorghiu din decizia CJUE.

Gorghiu a susţinut că în rândul avocaţilor, la momentul adoptării Legii Big Brother, concluzia a fost că “peste 450 de milioane de persoane (la nivelul UE – n.r.) sunt suspecte de terorism sau de spălare de bani, dacă toţi trebuie să aibă datele stocate de furnizorii de servicii şi comunicaţii”.

“Vom asista probabil la foarte multe dosare în instanţă, foarte mulţi cetăţeni care se vor prevala de această decizie a Curţii de Justiţie, care vor cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de încălcarea drepturilor lor, şi asta înseamnă nu doar bani pe care statul va fi ţinut să-i plătească, ci şi angrenarea sistemului judiciar într-o nouă serie de procese judiciare care altfel nu ar fi avut loc”, a mai declarat deputatul PNL.

De asemenea, europarlamentarul PNL Renate Weber, care coordonează domeniul libertăţilor civile din partea ALDE, a declarat că directiva în cauză pleacă de la prezumţia cetăţenilor ca potenţiali infractori.

“Deşi prin directivă şi legislaţia subsecventă nu ai acces la conţinutul ca atare al conversaţiilor, sau a ceea ce vrei să stochezi, în realitate prin multitudinea de date pe care cineva le obţine poate să aibă o adevărată agendă de lucruri, de activităţi ale persoanelor despre care se stochează datele. Iar persoanele suntem noi toţi, ori nu este normal să faci o legislaţie europeană plecând de la prezumţia că oricare din noi este un potenţial infractor”, a susţinut Weber.

Ea a susţinut că datele stocate reprezintă alte date decât cele de conţinut al convorbirilor, însă este vorba despre datele despre apeluri şi comunicaţii între persoane care sunt stocate de operatori timp de şase luni de zile.

“Aceste date se stochează o perioadă de şase luni, ideea fiind că, dacă în perioada aceasta de timp apar indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, cei care se ocupă de o investigaţie, de o anchetă, pot să se uite în aceste înregistrări ale tuturor apelurilor făcute şi în felul acesta să determine cine cu cine a vorbit, nu neapărat despre ce anume a vorbit”, a explicat Weber.

Europarlamentarul PNL a susţinut că problema directivei a fost legată de definiţiile generale şi accesul neîngrădit, fără mandat eliberat de judecător, al organelor de poliţie sau intelligence la aceste date.

Weber a fost întrebată dacă PNL ia în calcul modificarea actualei legi a siguranţei naţionale, unde este prevăzut accesul fără mandat eliberat de judecător pentru astfel de date, în condiţiile în care actul normativ este afectat de abrogarea legii propuse de liberali.

“Noi aveam obligaţia de a modifica legislaţia privind siguranţa naţională pe baza unei decizii a CEDO, de mai multă vreme, şi din păcate nu am făcut acest lucru”, a răspuns europarlamentarul PNL.

La observaţia jurnaliştilor că modificarea legii siguranţei naţionale a fost făcută anul trecut în Parlament, Weber a răspuns: “Dar fără a respecta de fapt ceea ce era esenţa din decizia CEDO. Eu de mai multă vreme spun că în România ar trebui să ne aşezăm serios cu toată legislaţia care ţine de siguranţa naţională şi să facem o revizuire a ei şi a legilor care guvernează activitatea diferitelor instituţii. Nimeni nu este astăzi absurd să nu recunoască că, sigur că da, există o puternică provocare din partea celor care într-adevăr au diferite activităţi teroriste. Dar de aici până la a considera că aceasta justifică orice, este cale lungă (…) Cu această decizie (a Curţii de Justiţie a UE – n.r.) orice legislaţie care nu respectă litera şi spiritul acestei decizii, eu cred că ea trebuie modificată”.

Europarlamentarul PNL a precizat că, în cazul adoptării iniţiativei PNL de abrogare a Legii Big Brother, datele deja stocate ar trebui distruse imediat.

De asemenea, deputatul PNL Alina Gorghiu a afirmat că în cazul modificării Legii siguranţei naţionale nu există o decizie la nivelul PNL.

“Despre subiectul abrogării altor articole din Legea securităţii naţionale, acest lucru evident că necesită o dezbatere. În momentul acesta, prioritate pentru noi era punerea în acord a deciziei Curţii Europene de Justiţie cu legislaţia transpusă în baza directivei (…) despre corelarea acestei decizii cu articole din alte legi pe care România le-a elaborate de-a lungul timpului, evident că vom discuta şi vom lua o decizie”, a precizat deputatul PNL.

În Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, care a fost modificată anul trecut, se precizează că instituţiile cu atribuţii în apărarea securităţii naţionale pot obţine inclusiv date reţinute de operatorii de comunicaţii electronice.

Legea menţionează la articolul 13: “În situaţiile prevăzute la art. 3 (situaţiile considerate ameninţări la adresa securităţii naţionale – n.r.) organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot, în condiţiile legii privind organizarea şi funcţionarea acestora: […] e) să solicite obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul acestora, şi reţinute de către aceştia potrivit legii”.

Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României prevede obţinerea unui mandat din partea judecătorului doar pentru cazuri de supraveghere sau interceptarea convorbirilor care privesc conţinutul comunicaţiilor.

De asemenea, conform Legii 51/1991, organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt: Serviciul Român de informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat, în 8 aprilie, Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informaţional, cunoscută şi ca Directiva Big Brother.

CJUE a statuat că, prin impunerea păstrării datelor şi permiţând accesul autorităţilor naţionale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea şi utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor privată este obiectul unei supravegheri constante.

Admiţând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalităţii şi siguranţa publică, Curtea a constatat că legiuitorul UE a depăşit limitele impuse de respectarea principiului proporţionalităţii.

Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (şi implicit directiva) reprezintă o interferenţă serioasă cu dreptul fundamental la viaţă privată statuat în articolul 7 din Carta drepturilor fundamantale a UE.