NSA si programul de supraveghere MYSTIC: ACAPARAREA INTEGRALA A RETELEI TELEFONICE A UNEI TARI/ Agentia americana a spionat si compania chineza HUAWEI – aleasa de autoritatile romane pentru SISTEME INFORMATICE NATIONALE

emblema programului MYSTIC al NSA

• Washington Post/Barton Gellman si Ashkan Soltani: Programul de supraveghere NSA cauta “in trecut” pentru a obtine si reasculta convorbirile telefonice

Agentia Nationala de Securitate (NSA) a construit un sistem de supraveghere capabil sa inregistreze complet convorbirile telefonice ale unei alte tari, potrivit unor surse ce cunosc in mod direct efortul depus, precum si a unor documente furnizate de Edward Snowden. Astfel, Agentia este capabila sa deruleze si sa revizuiasca conversatiile chiar pana la o luna dupa ce acestea au avut loc.

Un senior manager al programului il compara cu o masina a timpului – una care poate reda vocile oricarei convorbiri, fara a fi necesara identificarea in avans a persoanelor. Programul de interceptare vocala, numit MYSTIC, a inceput in 2009. Instrumentul sau RETRO, prescurtare de la “recuperare in retrospectiva“, si-a atins capacitatea maxima asupra unei prime natiuni “tinta” a operatiunii in 2011. Documentele de planificare de doi ani mai tarziu anticipau operatiuni similare si in alte parti.

Conform unui rezumat clasificat, in prima faza, sistemele de colectare inregistreaza fiecare conversatie la nivel national, stocand miliarde de convorbiri intr-un tampon de 30 de zile care sterge cele mai vechi inregistrari pe masura ce apar altele noi. Acest tampon deschide “o usa catre trecut”, dand utilizatorilor capacitatea sa obtina “inregistrarile de interes care nu fusesera atribuite la momentul convorbirii”. Analistii asculta doar o fractiune de 1% dintre conversatii, insa numerele absolute sunt mari. In fiecare luna, acestia trimit milioane de fragmente pentru procesare si stocare pe termen lung.

La cererea oficialitatilor americane, Washington Post nu va publica detaliile care ar putea fi folosite pentru identificarea tarii unde sistemul este folosit sau a altor tari unde folosirea acestuia este planuita.

Niciun alt program NSA dezvaluit pana acum nu a reusit acapararea intregii retele telefonice a unei natiuni. Expertii din afara au descris cateodata aceasta perspectiva drept nelinistitoare, dar indepartata, cu implicatii notabile pentru dezbaterea asupra practicii NSA de “colectare a informatiei la gramada” in strainatate.

Metodele de colectare la gramada captureaza fluxuri de date masive “fara discriminare”, dupa cum a declarat presedintele Obama in ianuarie. Aceste metode au fost gandite sa aspire toate informatiile pe care le ating – ceea ce inseamna ca majoritatea informatiilor colectate de RETRO ar fi irelevante pentru interesele de securitate nationala ale Statelor Unite.

In viziunea oficialitatilor americane, insa, aceasta capacitate este de mare pret.

Caitlin Hayden, purtatoarea de cuvant a Consiliului pentru Securitate Nationala, a refuzat sa comenteze asupra unor “pretinse activitati de spionaj”. Generalizand, aceasta a afirmat ca “amenintarile noi sau in curs de dezvoltare sunt deseori ascunse intr-un sistem larg si complex de comunicatii globale moderne, iar in anumite circumstante Statele Unite trebuie in consecinta sa colecteze informatia la gramada, pentru a putea identifica aceste amenintari”.

Purtatoarea de cuvant a NSA, Vanee Vines, intr-o declaratie prin email, a afirmat ca “raportarea selectiva si continua a unor tehnici si instrumente specifice folosite pentru legitimarea activitatilor de spionaj extern ale SUA este foarte daunatoare securitatii nationale ale Statelor Unite si ale aliatilor lor, riscand vietile celor carora am jurat sa-i protejam”.

O parte dintre documentele furnizate de catre Snowden sugereaza ca interceptarea ar putea fi curand extinsa si la alte tari, daca nu a fost deja. Instrumentul RETRO a fost construit acum 3 ani cu gandul de a fi folosit o singura data, insa bugetul de anul trecut pentru serviciul de spionaj a numit inca cinci tari pentru care programul MYSTIC ofera “acces comprehensiv la metadate”, cu o a sasea asteptata sa fie inclusa pe lista pana in octombrie anul trecut.

Bugetul nu preciza daca NSA inregistreaza in prezent convorbirile la gramada in acele tari, sau planuieste sa faca aceasta. Un document separat considera prioritara planificarea “accesului MYSTIC in conformitate cu noile cerinte de misiune, printre acestea regasindu-se si ‘vocea'”.

Supravegherea ubicua a convorbirilor, chiar si peste ocean, captureaza o cantitate impresionanta de continut de la americanii care telefoneaza, viziteaza sau lucreaza in tara tintita. Poate fi privita totodata drept contradictorie cu “zalogul” din 17 ianuarie al lui Obama conform caruia “Statele Unite nu spioneaza cetatenii de rand care nu ne ameninta securitatea nationala”, indiferent de nationalitate, “si tinem cont de ingrijorarile lor cu privire la intimitatea personala”.

Intr-o directiva prezidentiala, Obama cerea NSA si celorlalte agentii ca inregistrarea la gramada sa fie facuta doar pentru adunarea de informatii cu privire la una din sase amenintari mentionate, incluzand proliferarea nucleara si terorismul. Directiva mentiona, totusi, ca limitele inregistrarii la comanda “nu sunt aplicabile colectarii temporare de informatie cu scopul de a facilita inregistrarea precisa”.

Emblema programului MYSTIC infatiseaza un vrajitor de desene animate avand ca toiag un stalp telefonic. Dintre toate programele de colectare divulgate de-a lungul anului trecut, concentrarea pe cuvantul vorbit este unica. Cele mai multe dintre programe au inclus colectarea la gramada fie a metadatelor – care nu includ continut, fie a cuvantului scris, precum email-urile.

Apelurile telefonice sunt, deseori, considerate a fi mai efemere si mai putin adecvate procesarii, stocarii si interogarii. Exista, intr-adevar, indicii ca programul de inregistrare a apelurilor a fost franat de capacitatea limitata a NSA de a stoca si transmite fisierele de voce. In primul an al dezvoltarii sale, un ofiter al programului scria ca proiectul “a atins de mult punctul in care colectarea si transmiterea informatiilor a depasit capacitatea latimii de banda”.

Din cauza unor limitari similare in gama de programe de colectare, NSA face un salt in viitor prin folosirea de sisteme cloud si prin construirea unui depozit urias de “date de misiune” in Utah. Conform descrierii, acesta este conceput pentru “a face fata vastelor cresteri in volum ale datelor digitale care acompaniaza cresterea retelei globale”.

Christopher Soghoian, tehnologul principal al Uniunii Americane pentru Libertatile Civile, crede ca istoria ne sugereaza ca “in urmatorii ani se vor extinde in mai multe tari, vor stoca informatia pentru perioade mai indelungate si vor extinde utilizarile secundare”. 

Purtatorii de cuvant ai NSA au refuzat sa comenteze aceste presupuneri.

Bazat pe recenziile interne ale RETRO, NSA are motive solide de a-l folosi si in alte parti. Oficialitatile americane il considera de o valoare unica atunci cand un analist descopera pentru prima data un nume sau un numar de telefon de interes. Avand la indemana pana la 30 de zile convorbirile inregistrate, NSA poate alcatui un istoric al subiectului, continand miscarile, asociatii si planurile acestuia.

Informari clasificate citeaza exemple in care instrumentul a oferit informatii de maxima importanta, care nu ar fi putut fi obtinute cu programele traditionale de supraveghere, in care “subiectii” trebuie identificate in avans. Spre deosebire de majoritatea afirmatiilor publice ale guvernului cu privire la programele controversate, informarile furnizeaza nume, date, localizari si fragmente din convorbirile interceptate la nivel de detaliu foarte convingator.

Fosti si actuali oficiali americani, vorbind despre conditia anonimitatii pentru asigurarea unui program clasificat, au recunoscut ca o buna parte dintre conversatiile inregistrate includ si interlocutori americani. NSA nu incearca sa le filtreze conversatiile, definindu-le drept “comunicatii dobandite intamplator ca rezultat al colectarii directionate impotriva unor tinte straine adecvate”.

Pana acum 20 de ani, astfel de inregistrari intamplatoare erau neobisnuite, exceptand cazul in care un american comunica direct cu o tinta straina. In sistemele de colectare la gramada, care sunt exponential mai capabile decat cele folosite in timpul Razboiului Rece, convorbirile si alte informatii ale cetatenilor americani sunt ingerate in mod curent in cantitati foarte mari.

Conform regulilor interne “de minimizare” ale NSA, acele convorbiri interceptate “pot fi retinute si procesate” si incluse in rapoartele de spionaj. Agentia sterge, in general, numele apelantilor americani, insa exista cateva exceptii descrise pe larg.

Un grup independent insarcinat de catre Casa Alba cu revizuirea politicilor de supraveghere americane a recomandat ca interceptarile accidentale ale convorbirilor si email-urilor cetatenilor americani – inclusiv cele obtinute peste hotare – sa fie aproape intotdeauna distruse in momentul detectarii. Obama nu a acceptat recomandarea. In declaratia sa, Vines a afirmat ca munca NSA este efectuata in conformitate stricta cu statul de drept.

RETRO si MYSTIC opereaza sub Ordinul Executiv 12333, grantul traditional de autoritate prezidentiala dat agentiilor de spionaj pentru operatiunile din afara Statelor Unite.

Din luna august, Senatorul Dianne Feinstein, presedintele Comitetului Senatorial pentru Spionaj si altii din acel grup au lucrat la elaborarea unui plan de supraveghere sporita a operatiunilor de colectare a informatiilor in strainatate. Unii legiuitori iau acum in considerare ca Congresul sa alcatuiasca noi legi de guvernare a acelor operatiuni.

Expertii afirma ca nu exista prea multa legislatie care sa administreze munca de spionaj in afara hotarelor.

“Multe dintre colectarile de date ale guvernului american nu sunt reglementate de niciun act al Congresului”, a declarat Timothy H. Edgar, fostul director al intimitatii si libertatilor civile din cadrul personalului insarcinat cu siguranta nationala a presedintelui Obama. “Se pune mult accent pe Actul de Supraveghere a Spionajului Extern, ceea ce este de inteles; insa acesta reprezinta doar o felie din ceea ce face comunitatea de spionaj. Toata supravegherea trebuie aprobata in mod adecvat pentru un scop legitim, insa aceasta lasa un spatiu liber activitatilor nereglementate prin lege deoarece nu sunt acoperite de FISA.”

Incepand din 2007, Congresul a relaxat restrictiile in vigoare de 40 de ani cu privire la supravegherea interna, deoarece teritoriul american era strabatut de foarte multa informatie straina. Nu au existat schimbari comparabile pentru protejarea intimitatii cetatenilor si rezidentilor americani, ale caror convorbiri si email-uri depasesc acum in mod obisnuit granitele nationale.

Vines observa ca misiunea NSA-ului este de “a identifica amenintarile din cadrul largului si complexului sistem al comunicatiilor globale”, unde oamenii de rand impart cablurile de fibra optica cu tinte de spionaj legitime.

Pentru Peter Swire, membru al grupului prezidential de revizuire, faptul ca americanii si strainii folosesc aceleasi dispozitive, acelasi software si aceleasi retele, necesita o mai mare grija pentru protejarea intimitatii cetatenilor americani. “Este important sa avem protectie institutionala astfel incat capacitatile avansate folosite peste ocean sa nu fie intoarse impotriva democratiei de acasa”, a declarat acesta.

traducere pentru razbointrucuvant de B.D.

• Digi24: NSA, cu ochii pe Huawei. Agenția Națională de Securitate a SUA ar fi accesat rețeaua companiei

Nou episod în serialul dezvăluirilor privind spionajul american. Potrivit cotidianului „The New York Times”, compania chineză de telecomunicaţii Huawei s-ar număra printre ţintele Agenţiei Naţionale de Securitate din Statele Unite.

Americanii ar fi accesat reţeaua informatică a gigantului chinez pentru a afla dacă acesta ajută armata chineză să spioneze Statele Unite. În plus, specialiştii NSA ar fi dezvoltat şi echipamente compatibile cu tehnologia Huawei pentru a-i putea intercepta pe cei care folosesc produsele companiei.

Dezvăluirile sunt bazate pe noi documente secrete, furnizate de fostul colaborator al NSA, Edward Snowden. Toată această situaţie ar putea privi şi România. Gigantul chinez ar urma să se ocupe de mai multe proiecte strategice pentru ţara noastră, printre care Sistemul Naţional de Informaţii şi Comunicaţii.

În acest sens, autorităţile române şI chineze au semnat un memorandum în toamna anului trecut, document întărit chiar în aceste zile, într-o vizită a vicepremierului Liviu Dragnea la Beijing şi Shenzen.

• Hotnews: EXCLUSIV Ce contine memorandumul secret semnat de Guvern cu Huawei. Executivul promite sprijin pentru participarea companiei chineze la structuri critice de securitate. Huawei a fost exclusa de la astfel de licitatii in SUA, Canada si Marea Britanie

Memorandumul semnat de Guvern cu compania chineza Huawei in noiembrie 2013 si consultat de HotNews.ro prevede ca Ministerul Societatii Informationale (MSI) “vine in intampinarea Huawei” in vederea participarii la constructia unor sisteme IT critice, precum Sistemul de informatii si comunicatii nationale, Reteaua nationala de banda larga si Sistemul de monitorizare si supraveghere a traficului. Mai mult, Ministerul si Huawei anunta o “cooperare strategica”, in ciuda controverselor din jurul companiei chineze, acuzata de institutii oficiale din SUA, Marea Britanie sau Canada de spionaj in favoarea autoritatilor chineze. 

Memorandumul a fost semnat pe 25 noiembrie 2013, intr-o ceremonie la Palatul Victoria ocazionata de vizita premierului chinez la Bucuresti impreuna cu o delegatie de oficiali si oameni de afaceri. La 29 noiembrie 2013, premierul Victor Ponta a spus intr-o conferinta de presa ca textul Memorandumului va fi publicat in Monitorul Oficial, lucru care nu s-a intimplat pina acum. La trei luni distanta de la semnarea memorandumului, Ministerul sustine, intr-un raspuns oficial, ca sistemele IT enumerate in memorandum “nu au fost realizate si implementate de MSI” si refuza sa dea orice alte detalii. Ministrul Dan Nica nu a raspuns apelurilor HotNews.ro, iar secretarii de stat Bebe Ionica si Toma Campeanu au declarat ca nu este in competenta lor acest memorandum si nu stiu in ce stadiu de implementare se afla.

O cautare pe internet arata ca sistemele mentionate nu au fost realizate, ele fiind enuntate in diverse momente ca proiecte guvernamentale. SRI arata, intr-un raspuns pentru HotNews.ro, ca “nu a fost consultat cu privire la documentul mentionat“, si adauga ca “nu are atributii legale privind avizarea unor astfel de demersuri initiate de Guvernul Romaniei, direct sau prin institutiile subordonate”.STS, desemnat prin lege autoritatea care organizeaza telecomunicatiile speciale pentru autoritati, arata intr-un raspuns pentru HotNews.ro ca nu i-a fost cerut un aviz si nu a fost consultat pentru acest memorandum. STS mai arata ca evalueaza “eventualele consecinte si impactul asupra misiunilor noastre de a construi comunicatii de stat conform legii si eventualul impact asupra proiectelor si obligatiilor  pe care le derulam in domeniul nostru de competenta in relatia cu Uniunea Europeana si NATO”.

In memorandumul semnat in timpul vizitei unei masive delegatii oficiale chineze in Romania se arata ca “luand in considerare faptul ca Huawei are un rol important in economia Romaniei, MSI si Huawei sunt de acord sa intre intr-o relatii de cooperare strategica”. Unul dintre scopurile mentionate in memorandum il reprezinta “consolidarea rolului pozitiv al Huawei in politica economica a guvernului pentru imbunatatirea eficientei economiei romanesti si a competitivitatii internationale a acesteia”. Pe linga intentia asumata de Huawei de a-si spori activitatile din Romania, Ministerul condus de Dan Nica isi asuma “sa ofere sprijinul si atentia necesare pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de investitie ale Huawei in Romania, in conformitate cu obligatiile care ii revin in temeiul legislatiei UE”. 

Astfel, in documentul oficial se arata ca “MSI vine in intampinarea Huawei in vederea participarii la constructia Sistemului de Informatii si Comunicatii National, Sistemului de Monitorizare si Supraveghere a Traficului, proiectelor de tip Guvernare Electronica (E-Government), proiectelor de tip Oras Inteligent (Smart City) si Retelei Nationale de Banda Larga dezvoltate de catre Guvernul Romaniei”.

Mai mult, MSI se obliga sa ofere sprijin “in vederea initierii proiectului de Retea Integrata a Transelectrica al carui memorandum de Intelegere a fost semnat la Beijing la data de 6 septembrie 2012”.

Unele dintre sistemele enuntate in memorandum sint considerate de industria de specialitate sisteme critice pentru securitatea nationala: Sistemul de Informatii si Comunicatii National, Sistemul de Monitorizare si Supraveghere a Traficului si Reteaua Nationala de Banda Larga. In ce stadiu sint acum aceste proiecte? Mister. Ministerul Societatii Informationale, adica institutia semnatara a Memorandumului, sustine intr-un raspuns oficial pentru HotNews.ro ca sistemele IT enumerate in memorandum “nu au fost realizate si implementate de MSI” si refuza sa dea orice alte detalii.

Memorandumul dintre MSI si Huawei a fost aprobat in sedinta de Guvern din 20 noiembrie 2013.

De ce este importanta discutia in jurul acestui memorandum? Pentru ca accesul unor companii private la infrastructuri critice de securitate este o chestiune delicata in statele membre NATO, unde cybercriminalitatea este considerata o amenintare majora la adresa securitatii aliantei si a statelor membre.

De altfel, romanul Sorin Ducaru a devenit in 2013 asistent al secretarului general al NATO si sef al Diviziei care acopera si apararea cibernetica.

Huawei are un istoric insemnat de controverse in state membre NATO in ce priveste accesul la proiecte strategice.

Istoricul controverselor in jurul Huawei:

SUA:
Departamentul pentru Comert al SUA a blocat in 2011 participarea Huawei la o licitatie publica pentru realizarea unei retele wireless nationale. Un reprezentant al Departamentului a explicat pentru PC World ca “a fost o decizie de securitate nationala”. (Detalii aici)

Canada:
Guvernul canadian a luat masuri similare fata de Huawei in 2012, autoritatile citand cresterea amenintarii cyberterorismului. (Detalii aici)

Marea Britanie:
Guvernul condus de David Cameron a cerut in ianuarie 2014 renuntarea la echipamente Huawei utilizate pentru videoconferinte, citand “potentiale vulnerabilitati”. (Detalii aici)

Si in Australia (tara non-NATO) a existat o controversat majora: Guvernul australian a exclus Huawei in 2012 de la o licitatie pentru realizarea retelei nationale de banda larga, in urma unui raport al Australian Security Intelligence Organisation. (Detalii aici)

[…]