ANAF, ACUZATA DE SABOTAREA FIRMELOR PRIN “FORMULARUL 088″/ Agentia pune presiune pe micii contribuabili si este “blanda” cu MARII DATORNICI si cu MULTINATIONALELE

2-03-2016 15 minute Sublinieri

ANAF

Noua procedură a înregistrării în scopuri de TVA a devenit un chin pentru firmele din România. Pe lângă birocrația excesivă acuzată de reprezentanții mediului de afaceri, există și indicii temeinice că formularul 088 ar putea încălca directive comunitare.

“Limitarea accesului pe piață pentru firmele care urmăresc fraudarea TVA“. Acesta este scopul lăudabil al formularului 088 și ar fi incorect să spunem că nu-și îndeplinește menirea. Totuși, la fel ca cele mai multe din măsurile ANAF din ultimul timp, noua procedură a înregistrării în scopuri de TVA are mai multe efecte negative decât pozitive asupra economiei. Astfel, chiar dacă intențiile par bune, mai marii ANAF nu au luat în calcul efectul prin ricoșeu pe care îl transmite obligația de completare a acestui formular, respectiv obligațiile fiscale declarative suplimentare și, implicit, costurile logistice care apar la nivelul firmelor de bună credință.

Formularul 088 pe înțelesul tuturor

Pentru aproape orice se întâmplă într-o societate, adică modificarea acțio­nariatului, schimbarea sediului și înregistrarea în scopuri de TVA (fie că vorbim de o firmă nouă, fie de o fimă neplătitoare de TVA care a depășit plafonul), apare această nouă procedură de verificare a capacității economice prin care companiile trebuie să justifice că au capacitatea economică să fie plătitoare de TVA. Astfel, trebuie depus un formular în care se găsesc răspunsuri la mai multe întrebări care nu au nicio legătură cu logica economică: ce studii și ocupații au administratorii persoane fizice, care sunt veniturile brute realizate de asociați și de administratori persoane fizice sau care sunt indicatorii financiari realizați de administratori și acționarii persoane juridice. „Una dintre principalele probleme este solicitarea unui volum mare de informații și documente fără o legătură efectivă cu regulile ce stabilesc persoana impozabilă din perspectiva TVA-ului. De exemplu, atât directiva cât și Codul fiscal românesc nu fac, și nici nu pot face, un criteriu de stabilire a persoanei impozabile din perspectiva TVA din nivelul veniturilor administratorilor sau acționarilor. Solicitarea acestei sume exacte a veniturilor globale duce la mari probleme de confidențialitate, precum și la mari probleme în a obține documente care să probeze acest venit, documente care se obțin de la autorități din alte țări, care apoi trebuie traduse“, explică Vlad Boeriu, partener Deloitte România.

De asemenea, potrivit lui Alexandru Cristea, Tax Partner la Țuca Zbârcea și Asociații, apar situații „anormale“, când administratori străini, nu­miți de societăți străine la conducerea filialelor românești nou înființate, au trebuit să facă proba studiilor și a veniturilor personale globale obținute de aceștia în fața autorității române în scopul obținerii codului de TVA. Cererea de înregistrare fiscală se realizează prin formularul 010/098, iar acest lucru a rămas neschimbat. Formularul 088, care în fapt este o anexă, reprezintă o declarație pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA. Prin urmare, contribuabilul care urmărește un singur scop, obținerea codului de TVA, trebuie să completeze două acte diferite, deși mai simplu și mai eficient ar fi fost să rămână unul singur. „Firește că ar fi de preferat un număr cât mai mic de declarații/formulare, atât în cazul TVA-ului cât și pentru celelalte obligații fiscale“, susține Vlad Boeriu.

Lipsa de transparență

Conținutul formularului 088 este controversat, dar nu aceasta este cea mai mare problemă a noii birocrații a înregistrării în scopuri de TVA. În acest moment, nu există niciun fel de procedură transparentă de stabilire a modului în care firmele sunt evaluate și, mai ales, nu există un punctaj minim pe care acestea ar trebui să-l obțină. Astfel, companiile nou înființate trebuie să depună celebrul formular 088 prin care să răspundă la 20 de întrebări. Ce se întâmplă dacă un funcționar ANAF consideră că un răspuns nu este corespunzător? „Declarația 088 este evaluată de o aplicație informatică, potrivit ANAF. Însă, criteriile nu sunt transparente. Din această cauză, o societate nu cunoaște motivele respingerii. Prin urmare, dacă un singur criteriu cu punctaj mare nu a fost îndeplinit, compania nu primește codul de TVA. Uneori, motivele pot fi erori de completare“, spune Andreea Steinhart, par­tener Contexpert.

Definiția problemei într-un studiu de caz

Un eșec în obținerea codului de TVA poate însemna, pentru cele mai multe companii, dispariția. Asta pentru că noua procedură a înregistrării în scop de TVA, coroborată cu noul Cod fiscal, dă naștere unor situații extrem de complicate. Să analizăm prevederile art. 11 din Codul fiscal: „Persoanele impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 316 nu beneficiază, în perioada respectivă, de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate, dar sunt supuse obligaţiei de plată a TVA colectate, în conformitate cu prevederile titlului VII, aferentă operaţiunilor taxabile desfăşurate în perioada respectivă“. Acesta a fost alineatul 8, iar continuarea o găsim în alineatul 9: „Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 316 şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 316 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective“.

Ca să înțelegem fenomenul, mai simplu este să urmărim un studiu de caz: societatea S1 înregistrată în scopuri de TVA achiziționează materii prime la prețul de 1.000 lei + 200 lei (TVA 20%). Factura totală va fi de 1.200 lei. Produce bunuri pe care le vinde la prețul de 1.100 lei + 220 lei (TVA 20%) către societatea clientă C1, înregistrată în scopuri de TVA. Plătește TVA la buget diferența între suma de 220 lei încasată la buget și suma de 200 lei TVA plătită la furnizor. Clientul C1 revinde bunurile la o persoană fizică cu prețul de 1.200 lei + 240 lei (TVA 20%). În acest caz, aceasta plătește TVA la buget în sumă de 20 lei, ca diferență între TVA de la client și TVA plătită la furnizor în sumă de 220 lei. Să vedem efectul devastator al anulării înregistrării în scopuri de TVA prin formularul 088 de la societatea S1. Aceasta nu are dreptul să deducă TVA de la achiziția materiei prime, dar e obligată la plata TVA când vinde la clientul său. Achiziționează materii prime la prețul de 1.000 lei + 200 lei (TVA 20%), total factură 1.200 lei. Produce bunuri pe care le vinde la prețul de 1.100 lei + 220 lei (TVA 20%) către societatea clientă C1.

Societatea S1 încasează TVA de la client în suma de 220 lei, pentru care are de plată 440 lei, reprezentând 220 lei la buget, pentru că i s-a anulat dreptul de deducere (scădere) a TVA de la achiziții și încă 220 lei TVA catre furnizorul de materie primă. Nu este nici o greșeală de calcul. Societatea încasează TVA 220 lei și plătește TVA 440 lei.

Dezastrul este însă și mai mare! Clientul C1 achiziționează bunuri la prețul de 1.100 lei + 220 lei (TVA 20%) și revinde la 1.200 lei + 240 lei (TVA 20%). Acesta pierde dreptul de deducere (scădere) a TVA de la cumpărare, dar are obligația de plată a TVA de la vânzare. Respectiv încasează de la persoana fizică TVA în sumă de 240 lei și achită TVA în sumă de 460 lei, formată din 240 lei către buget și 220 lei către societate S1. Ce va face C1? Evident, nu mai cumpară de la S1. În acest moment, societatea S1 este o bombă fiscală și este eliminată din piață. Niciun plătitor de TVA nu face achiziții de la furnizori cu cod de TVA anulat de ANAF pentru că își pierde dreptul la deducerea TVA, furnizorii devin cu 20% mai scumpi decât anterior. Gândiți-vă că S1 SRL este o societate cu multe milioane de euro cifra de afaceri și zeci sau sute de salariați. Aceștia își vor pierde locul de muncă și statul pierde multe taxe.

Acest studiu de caz este edificator în momentul în care aruncăm o privire spre legislația europeană. Tocmai pentru a se evita astfel de abuzuri ale autorităților pentru TVA, în directivele comunitare s-au impus câteva principii. Unul dintre acestea este principiul neutralității TVA, adică dacă o societate plătitoare de TVA colectează TVA la vânzarea, cumpăratorul plătitor de TVA poate să deducă. Nu încape nicio discuție că acest principiu este încalcat. Un alt principiu prevede că dreptul la deducere nu este condiționat de restricții justificative. „Atâta timp cât în directivele comunitare și în diverse pronunțări ale Curții Europene de Justiție regăsim incriminate tocmai astfel de proceduri, ne punem întrebarea firească dacă această tendință va continua și ne va conduce într-o situație de infringement pe TVA împotriva României“, explică consultantul fiscal Adrian Bența.

„Procedura de obținere a codului de TVA diferă de la țară la țară, dar eu nu cunosc niciun alt caz al unui stat membru UE cu o procedură atât de greoaie și de complexă. Având în vedere nivelul crescut de fraude în do­meniul TVA-ului, România trebuia să încerce limitarea acestui fenomen. Problema acestei proceduri este că îi împiedică și pe cei cinstiți. Cred că ar trebui găsită o modalitate prin care doar paraziții din cultură să fie eliminați și nu «pesticidul» să fie unul care distruge și o mare parte din cultura însăși“, încheie, sugestiv, Vlad Boeriu. 

Declarația 088 este evaluată de o aplicație informatică, potrivit ANAF. Însă, criteriile nu sunt transparente.
Din această cauză, o societate nu cunoaște motivele respingerii.

Andreea Steinhart, partener Contexpert

Dintre informațiile cerute în formularul 088:

  • studiile asociaților și adminis­trato­rilor;
  • veniturile asociaților și administra­torilor; sumele de bani cu care asociații și administratorii au creditat alte so­cietăți la care au deținut participații în ultimii cinci ani;
  • dacă asociații și administratorii au avut participații sau mandat de administrare la firme în insolvență; la ce firme au avut participații asociații și administratorii în ultimii cinci ani și situația datoriilor restante către buget pentru aceste firme în ultimii cinci ani;
  • numărul de angajați cu contracte de muncă;
  • spaţiul cu destinație de sediu social este în proprietate sau închiriat;
  • dacă domiciliul fiscal declarat este diferit de sediul social;
  • dacă societatea detine spații cu des­tinația de sedii secundare decla­rate;
  • conturile bancare din țară și/sau străinătate.

(Sursa: Contexpert)

De la începutul anului sute sau chiar mii de firme se confruntă cu mari dificultăți în procedura înregistrării sau neînregistrării în scopuri de TVA. Fiscul a anunțat că va veni cu modificări și un nou formular, însă acestea se lasă așteptate.

Începând cu acest număr, revista Capital demarează o campanie de susținere a contribuabililor care se lovesc de această birocrație. Vă invităm să ne trimiteți pe adresa redacției situațiile cu care vă confrunțati și noi vom încerca să găsim o soluție de rezolvare împreună cu consultanții fiscali și firmele de avocatură cu care colaborăm. Vă reamintim că în ultimele două luni, ANAF a trimis o mulțime de notificări pentru reînregistrarea în scopuri de TVA contribuabililor ce au avut în 2015 schimbări de administratori/asociați sau sediu social. Replica venită din partea oficialilor ANAF a încercat să justifice necesitatea acestei birocrații în lupta contra evaziunii fiscale. Gelu Diaconu, șeful Fiscului, chiar declara, într-un interviu acordat Europa FM, că sunt mii de firme înfiinţate doar în Bucureşti, pe adresele unor firme de avocatură şi pe numele unor persoane care nu au capacitatea de a derula o activitate economică, în spatele cărora se află grupări de infractori.

„Pe o mare parte din aceste firme, prin controalele operative, le distrugem în activitatea curentă, dar este absolut necesar să nu mai permitem pătrunderea în lanţurile de tranzacţionare prin atribuirea codului de înregistrare în scop de TVA şi a altor astfel de firme“, a explicat, președintele Fiscului. În aceeași zi, ANAF anunța, printr-un comunicat de presă, că „este necesară elaborarea unui nou ordin al preşedintelui ANAF pentru aprobarea „Procedurii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată“, însă ordinul nu a mai venit.

Ce contribuabili sunt afectați

Pentru a înțelege mai bine de ce formularul 088 a devenit un coșmar, am întrebat mai mulți specialiști din domeniu. Vă prezentăm pe scurt câteva din răspunsurile lor, urmând ca în numerele viitoare să vă prezentăm analize mai detaliate și posibilele soluții. „Practic nu există un set de criterii clare sau un scoring pe care aplicantul trebuie să-l îndeplinească și în consecință să existe o predictibilitate asupra procesului de înregistrare“, ne-a explicat Alexandru Cristea, Tax Partner al Țuca Zbârcea și Asociații Tax. În prezent, companiile nou înființate trebuie să depună celebrul formular 088 prin care să răspundă la 20 de întrebări. „ANAF ne asigură ca răspunsul la una din aceste întrebări nu determină în mod individual neacceptarea înregistrării fiscale, ci se judecă neîndeplinirea unui cumul de criterii care situează contribuabilul în categoria de risc mare. Dar, din nou, nu există o transparență cu privire la raționamentul pe care îl va aplica organul fiscal, iar acesta poate să respingă pe loc cererea aplicantului“, ne-a explicat Alexandru Cristea.

La rândul său, consultantul fiscal Adrian Bența susține că „atâta timp cât în directivele comunitare și în diverse pronunțări ale Curții Europene de Justiție regăsim incriminate tocmai astfel de proceduri, ne punem întrebarea firească dacă această tendință va continua și ne va conduce într-o situație de infringement pe TVA împotriva României sau vom înțelege cu toții că acțiunile de combatere a evaziunii fiscale trebuie făcute chirurgical, prin reacții la cazuri punctuale, având în vedere că totuși ANAF este unul dintre cei mai mari angajatori din România și poate dispune de echipe competente“.

Printre cele mai controversate întrebări adresate prin formularul 088 se numără: ce studii/profesii si ocupații au avut administratorii persoane fizice, care sunt veniturile brute realizate de asociați și administratori persoane fizice sau care sunt indicatorii financiari realizați de administratori și acționari persoane juridice. Astfel, apar situații anormale, când administratori străini, numiți de societăți străine la conducerea filialelor românești nou înființate, au trebuit să facă proba studiilor și a veniturilor personale globale obținute de aceștia în fața autorității române în scopul obținerii codului de TVA. „Una este să ceri declararea veniturilor de către o persoană fizică (una din cerințele de completare ale formularului 088), rezidentă fiscal sau nu în România dar fără istoric fiscal,  care înființează prima dată o firmă și solicită prin opțiune înregistrarea în scopuri de TVA și cu totul alta este să ceri același lucru în cazul unor cetățeni străini, care sunt reprezentanții unui concern de tradiție și care doresc să înființeze o firmă în România, pentru a face investiții de un nivel considerabil“, ne-a transmis Dragoș Pătroi, managing partner al DRP Tax. El propune și o soluție, și anume: un sistem în care informațiile solicitate în cuprinsul formularului să fie corelate în raport de fiecare situație specifică care impune necesitatea completării formularului 088.

În numărul următor vă vom prezenta câteva situații reale și cum această procedură încalcă câteva articole din directiva europeană, inclusiv decizii ale Curții Europene de Justiție.

“Sunt foarte multe firme care aparţin fie persoanelor cu handicap, fie celor care nu au capacitatea de a derula o activitate economică, dar în spatele cărora stau grupări organizate, grupări de infractori în stare pură şi care au speculat slăbiciunea organului fiscal tocmai în atribuirea acestui cod de înregistrare de TVA”.
Gelu Diaconu, fost președinte ANAF

“E nevoie de instituirea unei proceduri mai suple și mai nebirocratice, care să țină seama de obiectivele majore ale statului în prevenirea fraudei fiscale, dar care să ridice în bună măsură împovărarea excesivă a contribuabililor prin metode alternative la dispoziția instituțiilor statulu”.
Alexandru Cristea – Tax Partner al Țuca Zbârcea și Asociații Tax

“Recentele acțiuni întreprinse de autoritatea fiscală oscilează între metoda combaterii evaziunii fiscale folosind strategii ce afectează o foarte mare parte a contribuabililor nevinovați și depășirea unei linii fără întoarcere, soldate cu dispariția unor contribuabili”.
Adrian Bența, consultant fiscal

“Una este să ceri unui mare contribuabil să completeze formularul 088 pentru că s-a produs schimbarea administratorului de la tată la fiu și alta este să ceri completarea acestui formular ca urmare a desemnării ca administrator a unui cetățean străin”.
Dragoș Pătroi, managing partner DRP TAX

“Dacă până acum au întâmpinat probleme firmele care solicitau înregistrarea, în ultima lună sunt vizate și cele care trebuie să demonstreze capacitatea de a desfășura activități economice, ca urmare a schimbărilor menționate”

Formularul 088 “Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, pe care firmele care solicită înregistrarea în scopuri de TVA trebuie să-l depună, este interpretat de senatorul PNL Cristian Bodea ca fiind un intrument prin care un agent ANAF poate închide, după bunul plac, afacerea oricui.

“De la începutul anului, ANAF trimite firmelor notificări pentru reînregistrarea în scopuri de TVA, în cazul în care au avut în 2015 schimbări de administratori/asociați sau de sediu social. Este vorba despre deja celebrul formular 088, prin care trebuie să justifici “intenția și capacitatea de a efectua activitate economică”, completat până acum la înființarea unei firme, dar care se cere din 2016 și la schimbarea administratorilor / asociaților, la schimbarea sediului social și la depășirea plafonului de 220.000 lei. Justificat de oficialii ANAF prin necesitatea acestuia în lupta contra evaziunii fiscale, în fapt formularul 088 aproape blochează un startup să poată deduce TVA. Companiile trebuie să răspundă unui set de 20 de întrebări, trebuie să aducă acte doveditoare de studii ale acționarilor, trebuie să declare venituri din alte surse (inclusiv acționarii străini, cu venituri din afara țării, o practică neobișnuită și invazivă) și, la final, un angajat de la Finanțe stabilește dacă cererea aplicantului se acceptă sau este respinsă”, spune senatorul intr-o interpelare adresata ministrului de Finante.

“Sesizați oare fractura logică și lipsa de discernământ economic? Să vă explic: deductibilitatea TVA este un drept. Prin urmare firmele nu trebuie să se roage să-l primească. Este implicit. Este neconstituțional să tratezi ca posibili infractori, din start, pe toți aceia care înființează firme și să-i obligi să se disculpe înainte de a începe activitatea, pentru a primi ceea ce este un drept implicit. Mai mult, asupra anularii unui drept ar trebui să decidă Justiția, nu un angajat subiectiv de la Finanțe. ANAF declară că sunt multe firme în spatele cărora stau grupări de infractori. Nu contest.  Însă evazioniștii trebuie tratați cazual, particular. Ei sunt excepția, nu regula. Prin urmare, nu poți lua drepturile tuturor pentru a le da înapoi după preferințe subiective, doar unora. În acest fel se poate ajunge la inechitate economică, sau chiar sabotarea concurenței prin intermediul unui birocrat din minister. O firmă care își pierde dreptul de TVA intră în insolvență. Și ce face atunci, atacă în instanță ca să își ceară drepturile? Și așteaptă să curgă termenele? Normal ar fi să iși păstreze dreptul, în cazul unei suspiciuni a ANAF, și să se poată apăra în Justiție – singura ce poate să i-l revoce (și nu invers). Acesta ar fi cursul firesc într-un stat normal. În România, însă, ANAF și-a asumat și rolul de Judecător. Formularul 088 a anulat, cumva, separarea puterilor în stat?”, mai spune acesta.

Episodul descinderii ANAF la sediul Antenelor a reprezentat unul dintre cele mai zbuciumate momente ale politicii și societății românești de la venirea guvernului tehnocrat. S-au aprins vechi rivalități din politică și mass media, s-au rostit cuvântări înflăcărate în Senat, l-au părăsit internauții pe președintele Iohannis și i-a prilejuit domnului Băsescu ocazia de a mai ieși la televizor.

Apariția în prim planul evenimentelor a ANAF ne-a dat ocazia unei mai ample viziuni asupra activității sale, încercând să înțelegem dacă actuala organizare și funcționare a acesteia corespunde rolului pe care îl are într-o economie bazată pe democrație economică și liberă concurență. Ar fi multe lucruri de spus și de comentat referitor la episodul evacuării Antenelor dar, din punctul meu de vedere, important este tocmai faptul că asistăm la un  moment al adevărului pentru ceea ce este și ceea ce face ANAF-ul în România secolului XXI, țară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. Subliniez contextul istoric și geopolitic în care activează această instituție deoarece, după părerea mea, elemente de arbitrar și anacronism sunt evidente.

În documentul oficial denumit ” Strategia de administrare fiscală 2012-2016” este subliniat nu numai rolul pe care ANAF îl are dar și manierea în care își propune să îndeplinească acest rol. Astfel, se arată că : ” Pentru a colecta mai bine, administraţia fiscală nu trebuie însă să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor. Rolul ANAF. este mai mult de atât. Veniturile mai mari trebuie colectate nu numai mai rapid, dar şi mai eficient, ceea ce înseamnă o conformare voluntară foarte bună, sprijinită pe servicii de asistenţă moderne şi de calitate, proceduri simplificate şi „prietenoase” şi un mediu de afaceri sănătos, echitabil, în care concurenţa să se desfăşoare corect. ANAF. sprijină contribuabilii pe de o parte prin prestarea de servicii moderne – asistenţă fiscală de calitate, simplificarea şi modernizarea procedurilor – iar pe de altă parte prin aplicarea unui tratament echitabil şi nediscriminatoriu, asigurând astfel asigurarea egalităţii cetăţenilor în faţa impozitului şi un mediu de afaceri sănătos.”

Cum reușește ANAF să-și îndeplinească rolul atât de crect expus în documentul citat mai sus ?

 Pentru a răspunde , se cer raspunsuri la alte întrebări subsidiare : a. Cât și cum colectează ? b. Este activitatea sa echitabilă și nediscriminatorie ? c. Este un factor de stimulare sau de inhibare a procesului de creare a unui mediu de afaceri sănătos și de concurență corectă ?

a. Potrivit unui raport al Uniunii Europene din iulie 2013, decalajul de colectare în domeniul TVA la nivelul statelor membre în intervalul 2000-2011 este semnificativ, România situându-se la 42%, în timp ce media europeană este 17%. Acest lucru înseamnă că România colectează numai 58% din totalul potenţialului TVA de colectat la bugetul statului. Romania se plaseaza pe penultimul loc in Uniunea Europeana la ponderea veniturilor bugetare obtinute din taxe si contributii sociale obligatorii, cu doar 27,4% din PIB, potrivit raportului Taxation Trends in the European Union pe anul 2015, care prezinta sintetic datele comparabile pentru tarile membre dupa definitivarea PIB (ceea ce inseamna situatia pentru anul 2013 )

Ultimul Raport al Curții de Conturi, dat publicității de instituție și updatat la nivelul anului 2014, referitor la Instituția Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) conține un capitol consistent privind maniera în care Fiscul repectă prevederile legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat, precum și chestiunile de administrare ale acestuia.

Cel puțin din perspectiva Curții de Conturi, lucrurile sunt relativ diferite față de veștile bune pe care ANAF le transmite săptămânal în materie de colectare a bugetului sau de combatere a fenomenelorinfracționale din economie. Astfel, deși în termeni nominali se constată că veniturile colectate de ANAF au înregistrat un trend ascendent în ultimii ani, o analiză mai atentă relevă faptul că încasările ANAF s-au situat la un nivel relativ constant în ultimii 10 ani, în jurul a 27-28% din Produsul Intern Brut (conform estimărilor privind PIB publicate de Institutul Național de Statistică). Din analiza comparativă a încasărilor ANAF în perioada 2004-2014 Curtea de Conturi observă că, în termeni nominali, veniturile colectate au înregistrat o evoluție ascendentă, însă numai datorită creșterii economice: raportat la PIB, rata de colectare a rămas neschimbată.

 Modul în care și-a desfășurat activitatea ANAF în perioada guvernării Ponta, considerată a fi pozitivă, relevă elemente de arbitrar și neprofesionalism, comparabile cu declanșarea unui adevărat război împotriva contribuabililor mici și mijlocii. ANAF transmite lunar statistici optimiste în privința sumelor colectate la bugetul statului dar se omite faptul că numărul de acțiuni în instanțe deschis de contrinuabili împotriva deciziilor de impunere se dublează de la an la an începând cu 2012. Casele de avocatură și consultanță raporteaza rate mari de succes împotriva ANAF, rezultat al modului în care Fiscul interpretează eronat legea.

Acest indicator poate constitui un avertisment deoarece arată că performanța ANAF nu se bazează neapărat pe anihilarea marilor rețele de evaziune sau pe aducerea la suprafață a economiei negre ci pe radicalizarea actelor de control efectuate în economia la vedere ceea ce conduce la restituirea de către Stat a banilor pe care ANAF îi raportează și pe care apoi îi pierde în instanță. Un argument în sustinerea acestei realitati il constituie inclusiv campania agresiva din perioada guvernarii Ponta derulata de ANAF impotriva profesiilor liberale și de reconsiderare a veniturilor realizate din activități independente.

Practica blocării conturilor fără nici o strategie de negociere și de reeșalonare a datoriei a dus și ea la intrarea în faliment a cca. 300.000 de IMM-uri ( Vezi rapoartele Asociațiilor de profil).

b. Nu mai este un secret faptul că, indiferent de culoarea guvernării, ANAF a apărut a fi o armă îndreptată, în funcție de interesul economic de grup sau electoral, împotriva adversarilior politici sau a unor eventuali concurenți al clientelismului politic în lupta de acaparare a banilor publici. Politizat fără limită, ANAF s-a remarcat și prin implicarea unor conducători ai ei în acțiuni de corupție cu consecințe penale. Drept urmare, este dificil de afirmat că ANAF ar avea o activitate echitabilă și nediscriminatorie. În primul rând, din acest punct de vedere se renarcă faptul că ANAF nu are o politică de prioritizare a executării silite în funcție de micii și marii contribuabili. Analizele ( vezi Curs de Guvernare) au arătat că există presiune pe micii contribuabili, deși marii debitori sunt marii contribuabili: 76% din datoriile recuperabile sunt la 2,7% din contribuabili. Cea mai mare parte a arieratelor înregistrate la ANAF aparține unui număr restrâns de contribuabili.

Astfel, doar 2,7% din totalul debitorilor înregistrați la 31.12.2014 (aproximativ 11.300 de contribuabili) cumulează datorii de circa 12,9 miliarde de lei, adică 75,7% din totalul arieratelor recuperabile de la persoanele juridice din evidențele ANAF. Contribuabilii cu datorii mici (până în 15 mii lei), deși reprezintă marea masă a contribuabililor (aproximativ 80% din totalul debitorilor cu arierate recuperabile), cumulează doar 5,5% din totalul arieratelor.Din aceleași analize rezultă că ANAF practică o politică discriminatorie și față de capitalul național în relație cu societățile multinaționale. Statistica din acest punct de vedere este edificatoare : 86 dintre societățile analizate (primii 100 de contribuabili) fac parte din grupuri multinaționale, restul de 14 societăți fiind deținute de statul român, din cei 100 de contribuabili analizați, au fost efectuate, pe parcursul ultimilor cinci ani, inspecții fiscale care au vizat impozitul pe profit la un număr de 43 de contribuabili,din cele 43 de inspecții fiscale efectuate la contribuabili-persoane afiliate, s-a solicitat întocmirea și prezentarea dosarului prețurilor de transfer doar pentru un număr de 3 contribuabili, la care nu au fost stabilite sume suplimentare. Este evident un interes redus manifestat de ANAF în controlul fiscal al prețurilor de transfer în ultimii ani, deși impactul în economia sumelor încasate la bugetul de stat din impozitul pe profit suplimentar determinat de impozitarea profiturilor companiilor multinaționale ar fi semnificativ, conform raportulului Curții de Conturi.

c. În acest moment precis al situației politice și economice din România, ANAF este mai mult un factor de inhibare decât de stimulare a procesului de creare a unui mediu economic sănătos. Desigur, cele artate mai sus au darul, prin ele însele, să argumenteze acest lucru, dar mă voi referi la un aspect mai special, specific acestei perioade. Este vorba despre tandemul DNA-ANAF în procesul de recuperare a prejudiciilor. Activitatea DNA este doar prima verigă  a unui lanț de măsuri care ar trebui să înceapă cu anchetarea și pedepsirea vinovaților dar care trebuie continuat cu măsuri de natură legală menite  să recupereze prejudiciile, să împiedice reapariția corupție și să contracareze efectelor perverse pe care activitatea DNA le poate avea. […]/ integral pe capital.ro

[…]

Marea problemă: Presiune pe micii contribuabili, deși marii debitori sunt marii contribuabili: 76% din datoriile recuperabile sunt la 2,7% din contribuabili

Analizând structura debitorilor la 31.12.2014, se constată că 76% dintre arierate reprezintă obligații fiscale ale unor contribuabili cu datorii peste 150 mii lei.

arierate2De asemenea, 19% dintre arieratele recuperabile sunt de la contribuabili ce datorau impozite și taxe într-un cuantum cuprins între 15 mii lei și 150 mii lei.

În concluzie, debitorii cu sume peste 15 mii lei cumulează peste 95% dintre arieratele recuperabile existente în sold la 31.12.2014.

Cea mai mare parte a arieratelor înregistrate la ANAF aparține unui număr restrâns de contribuabili. Astfel, doar 2,7% din totalul debitorilor înregistrați la 31.12.2014 (aproximativ 11.300 de contribuabili) cumulează datorii de circa 12,9 miliarde de lei, adică 75,7% din totalul arieratelor recuperabile de la persoanele juridice din evidențele ANAF.

Contribuabilii cu datorii mici (până în 15 mii lei), deși reprezintă marea masă a rău-platnicilor (aproximativ 80% din totalul debitorilor cu arierate recuperabile), cumulează doar 5,5% din totalul arieratelor.

Concluzia evidentă: resursele executării silite nu sunt prioritizate.

ANAF și și companiile multinaționale: ”Interes redus în ultimii ani”

Din analiza Situației privind primii 100 de contribuabili din România, selectați după criteriul cifrei de afaceri, în ordine descrescătoare, întocmită pentru anii 2012-2014, au rezultat următoarele:

  • 86 dintre societățile analizate (primii 100 de contribuabili) fac parte din grupuri multinaționale, restul de 14 societăți fiind deținute de statul român
  • din cei 100 de contribuabili analizați, au fost efectuate, pe parcursul ultimilor cinci ani, inspecții fiscale care au vizat impozitul pe profit la un număr de 43 de contribuabili
  • din cele 43 de inspecții fiscale efectuate la contribuabili-persoane afiliate, s-a solicitat întocmirea și prezentarea dosarului prețurilor de transfer doar pentru un număr de 3 contribuabili, la care nu au fost stabilite sume suplimentare

Această situație/stare de fapt denotă un interes redus manifestat de ANAF în controlul fiscal al prețurilor de transfer în ultimii ani, deși impactul în economia sumelor încasate la bugetul de stat din impozitul pe profit suplimentar determinat de impozitarea profiturilor companiilor multinaționale ar fi semnificativ, afirmă raportul Curții de Conturi.

Suplimentar, Curtea de Conturi a mai constatat, în activitatea de soluționare a contestațiilor:

  • nu se respectă, în toate situațiile, termenul legal de 45 de zile pentru soluționarea contestațiilor, învederat de Codul de procedură fiscală
  • nu se respectă procedura operațională „Emiterea deciziilor de soluționare a contestațiilor” cu privire la executarea, în termen de 30 de zile, a deciziei de desființare a obligațiilor fiscale stabilite de către organele de inspecție fiscală din ANAF.

[…]/ integral pe cursdeguvernare.ro


Categorii

1. DIVERSE, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare