ANIMAȚIILE CARE OTRĂVESC. Cum au devenit desenele animate calea fermecată de a învăța copiii să spună răului bine și binelui rău (Video/Timeline)
ANIMAȚIILE CARE OTRĂVESC
Cum au devenit desenele animate calea fermecată de a învăța copiii să spună răului bine și binelui rău
Animațiile: ce poate fi mai frumos decât o poveste desenată, însuflețită, îmbinând atât de reușit lumea fantastică (personaje de basm, eroi, monștri, zâne etc.) cu elemente de real și concret (voce, mișcare, dinamism)? Mai cu seamă în zilele noastre, când posibilitățile de creație animată sunt atât de complexe, iar filmele animate sunt din ce în ce mai atractive (și… adictive totodată).
Și ce poate fi, totodată, mai lipsit de pericole decât un filmuleț de desene animate destinat copiilor? O lume a inocenței și năzdrăvăniilor, a ”celor mici”, care va să zică lipsită de acele elemente obositoare din lumea ”celor mari” pe care trebuie să le filtrăm și ”traducem” atenți când ajung în văzul și auzul copiilor noștri.
Și totuși. Animațiile sunt cele mai ”politice” produse ale industriei showbiz. Mult mai politice decât filmele Hollywoodiene, unde, de altfel, mitologiile sunt destul de ușor de recunoscut și narațiunile sunt simple, aproape ”la vedere”. Prin ”politice” înțelegem produse care sunt construite atent pentru a promova o ideologie anume, idei, concepții și atitudini care, transpuse în firul epic al poveștii, sunt mult mai ușor de receptat și reprodus de copii decât dacă ar fi fost, să zicem, transmise prin mijloace didactice.
Afirmația poate părea șocantă. Cum să fie animațiile produse ideologice, cum să fie astfel acele filme bazate în proporție covârșitoare pe cadre unde abundă umorul de situație și acțiunea, unde dialogurile sunt constituite din replici scurte și ușor de înțeles, unde totul e simplu și se împarte în eroul pozitiv, eroul negativ și galeria de rigoare?
Din Cuprins
- Ratatouille – Ordine naturală? Nu, schimbare
- Ernest și Celestine – Incendierea fundamentelor societății
- Clopoțica și Fiara de Nicăieri. Completa inversiune a Binelui cu Răul
- Propaganda animată a Ideologiilor Noii Ordini Sociale
- Desenele Animate & Propaganda – Scurt Istoric
Excelenta analiza! Felicitari!
https://www.youtube.com/watch?v=b4O49wNBzFo
Pareri?
Dragii mei, va mulțumesc pentru aceste descifrari pe care nu e simplu sa le faci singur. Si ca sa întăresc cele de mai sus vreau sa va povestesc un mic episod din viața noastră. Având doi copii ahtiati dupa povesti am tot citit de câțiva ani multe povesti, in multe variante, mai lungi sau mai scurte etc. De fiecare data cand ajungeam la cele clasice rămâneam nemulțumita spunând ca totuși nu e nici asta asa cum o știam eu de copil. De Crăciun am luat, din nou, o carte de povesti, atrasa de inscripția: poveștile originale. Am rămas profund surprinsă sa citesc o versiune …. religioasă. M-a surprins povestea celor unsprezece cocori, poveste care pare desprinsa din Filocalie; la fiecare pas prințesa Elsa se închina, se însemnează cu semnul crucii si se roagă la Dumnezeu. Si sa știți ca si Albă ca Zăpada s-a însemnat cu semnul crucii. Poate fi o cale de a le arata copiilor si alta dimensiune, sau mai bine zis, dimensiunea de valoare a poveștilor. Va mulțumesc pentru ca existați si îmi sunteți aproape zilnic.
O analiza a animatiilor din perspectiva feminismului:
https://www.washingtonpost.com/news/wonk/wp/2016/01/25/researchers-have-discovered-a-major-problem-with-the-little-mermaid-and-other-disney-movies/
http://www.nytimes.com/2015/12/24/fashion/coming-out-as-gay-superheroes.html
http://thefederalist.com/2016/02/05/the-queer-lobby-wants-to-make-comic-books-unequal/
https://www.theatlantic.com/entertainment/archive/2014/04/its-not-just-frozen-disney-has-always-been-subtly-pro-gay/361060/
Queer kids can uniquely identify with Disney protagonists, who are usually outcasts set apart from society by some innate desire.