Ce face guvernul Ciolos cu banii europeni. SRI deruleaza un program de SUPRAVEGHERE si CONTROL SOCIAL al INTREGII POPULATII cu fonduri europene/ Cu putin timp inainte, ANAF venise cu un program BIG BROTHER de monitorizare a platilor cu cardul/ RALUCA PRUNA, MINISTRUL JUSTITIEI cu studiile facute la FACULTATE PRIVATA. Acolo o fi invatat ca “drepturile civile” sunt un “lux teoretic”?

Sursa imagine: https://www.amnesty.org.uk/uk-government-gchq-ipt-mass-spying-surveillance

• APADORCH: SRI primește fonduri europene într-un proiect de supraveghere generalizată a cetățenilor, deghizat în eGuvernare 

APADOR-CH împreună cu alte trei organizații neguvernamentale a trimis astăzi această scrisoare deschisă mai multor instituții naționale și europene ( Comisia Europeană, Ministerul Fondurilor Europene, Primul Ministru, MCSI, Comisia de control a SRI, CSAT), exprimându-și îngrijorarea cu privire la un proiect de supraveghere în masă implementat de Serviciul Român de Informații, cu o finanțare europeană.

SRI a câștigat un proiect pe fonduri europene (axa 2 – OS 2.3. Creșterea utilizării sistemelor de e-guvernare) prin care intenționează să achiziționeze software și hardware de 25 de milioane de Euro pentru „consolidare și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice”.

Proiectul, numit „SII Analytics”, are un potențial de supraveghere generalizată a întregii populații a României – un adevărat sistem informatic Big Brother – fără a avea prevăzută vreo măsură de garantare a drepturilor cetățenești sau de limitare a accesului SRI sau al altor instituții publice la datele personale colectate și integrate în acest sistem, scăpare ce încalcă serios drepturile fundamentale.

Principalele probleme ale proiectului:

1. Supraveghere generalizată prin combinarea bazelor de date

Proiectul își propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituțiilor publice românești și să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informații despre toți cetățenii. De exemplu prin capitolul de „analiză comportamentală”, orice cetățean ar putea avea o fișă „de bună purtare” (constituită din informații adunate din toate bazele de date guvernamentale), inclusiv viitorii parlamentari, judecători, procurori sau antreprenori, fișe ce pot fi folosite în scopuri nelimitate. Acestea pot fi corelate cu alte informații publice (de ex. Informațiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale.

2. Lipsa oricăror garanții și potențialul de abuz

Prin agregarea bazelor de date, SRI va avea acces necontrolat la orice informație despre toți cetățenii, o chestiune nereglementată în acest moment în legislația română. Legea de funcționare a SRI datează din 1991 și ea nu prevede mecanisme eficiente de control prin care să se garanteze că riscul abuzurilor de orice fel este redus și că atunci când se produc abuzuri ele vor putea fi sancționate, iar victimele despăgubite.
Acest proiect, de exemplu prevede că informațiile despre cetățeni pot fi accesate de pe un număr uriaș de terminale (peste 750), deci practic orice persoană din cele peste 1000 ce vor avea acces la sistem va avea posibilitatea să îl folosească și în orice scop personal, fără a putea fi controlate efectiv sau fără ca cetățeanul să știe.

3. Bani europeni pentru încălcarea drepturilor europene

Proiectul a fost depus pe 9.06.2016, la o zi după ce apelul pentru fondurile europene structurale (axa 2 – OS 2.3) a fost lansat public, și a fost aprobat foarte repede, în ciuda faptului că acesta încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, în speță dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal (Art 7 și 8) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În acest moment SRI derulează deja o licitație pentru achiziția echipamentelor necesare și a softurilor.

4. Rolul SRI în eGuvernare & scopul ascuns al proiectului

Conform legii, SRI nu are nicio competență pe domeniul eGuvernării sau pe „dezvoltarea funcției de prevenție, detectare și luare de măsuri pentru reducerea redundanței plăților în zona publică”, așa cum sunt scopurile declarate ale proiectului. Mai mult, anumite părți din proiect (vezi capitolele de „Recunoaștere facială” sau „Interceptarea comunicațiilor” din documentul explicativ) ne indică faptul că proiectul are de fapt și un scop nedeclarat – acela de supraveghere generalizată a întregii populații. De exemplu, baza de date de recunoaștere facială cu aproximativ 50-60 de milioane de imagini frontale (gen carte de identitate sau pașapoarte), la care SRI are acces nelimitat și nesupravegheat, nu are nici o utilitate/justificare în „prevenirea fraudei”, așa cum pretinde SRI în descrierea proiectului, fiind de fapt o formă de spionare a vieții private a tuturor cetățenilor.

O analiză de interpretare a caietului de sarcini care ne ridică aceste suspiciuni majore o regăsiți în acest document explicativ.

Semnatarii acestei scrisori publice, ce a fost adresată atât autorităților române cât și celor europene, solicită de urgență:

• anularea licitației și a proiectului care încalcă drepturile fundamentale;
• includerea în condițiile de accesare a fondurilor europene, explicit, a interdicției folosirii acestora pentru încălcarea sau limitarea drepturilor cetățenilor.
• dezbaterea publică a rolului exact al SRI în societatea românească, inclusiv a legislației conexe, ca și a garanțiilor eficiente pentru stoparea abuzurilor de acest tip și transparenței instituționale pentru orice proiect care depășește cadrul original de securitate națională.

• Dana Girbovan:

Demararea de catre SRI a unui program (“SII Analytics”) pe fonduri europene, cu potential de supraveghere generalizata a intregii populatii a Romaniei, a starnit profunde ingrijorari legitime din partea unei parti a societatii civile, care l-au numit “un adevarat sistem informatic Big Brother”.

Amploarea riscului intruziunii in viata privata a fiecarui cetatean din Romania de catre un serviciu secret al statului, semnalata de organizatii, constituie o problema extrem de serioasa, motiv pentru care trebuie sa fie tratata transparent si responsabil de autoritati.

Importanta subiectului reclama si o discutie mai ampla la nivel de societate, un rol fundamental revenind presei, ce trebuie sa fie “cainele de paza al democratiei”.

Orice putere crescanda a unui serviciu secret, cu atat mai mult cu cat face posibila violari grave ale drepturilor si libertatilor individuale, inseamna o indepartare de la democratie.

Fiecare cetatean trebuie sa stie, de aceea, ce implica o astfel de intruziune a unui serviciu secret in viata privata, sa intelega exact consecintele ingradirii propriilor drepturi si libertati si de ce plateste acest pret.

Problema este cu atat mai importanta cu cat finantarea acestui proiect cu potential de supraveghere in masa a romanilor se face din fonduri europene, iar Uniunea Europeana este fondata pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, ca valori comune ale statelor membre.

Scrisoarea deschisa a societatii civile din Romania ce militează pentru respectarea drepturilor cetatenilor romani a fost trimisa mai multor institutii nationale și europene (Comisia Europeana, Ministerul Fondurilor Europene, Primul Ministru, MCSI, Comisia de control a SRI, CSAT) si poate fi consultata aici:

http://www.apador.org/sri-primeste-fonduri-europene-intr-u…/

De asmemena, Asociatia pentru Tehnologie si Internet – ApTI a facut o analiza tehnica a caietului de sarcini, prezentand argumentat riscurile la adresa democratiei si a drepturilor fundamentale ale acestui proiect, precum si care sunt regulile ce trebuie respectate de o buna guvernanta.

https://www.apti.ro/…/Document%20de%20analiza%20caiet%20sar…

In analiza facuta de ApTI se arata ca: “aceste dispozitive si programe nu au nici un rost in cadrul proiectului de Big Data sau e-Guvernare, pentru datele transmise legal – acestea au un rol doar pentru interceptarea comunicatiilor fara acordul utilizatorilor. Mai mult in mod normal supravegherea comunicatiilor se poate face doar in contextul stabilit de Codul de Procedură Penala, deci cu autorizarea judecatorului, altfel aceste activitati sunt ilegale. Unde va instala SRI-ul aceste echipamente, ce date doresc sa intercepteze si cu ce autoritate vor analiza si stoca datele și informațiile rezultate în urma acestei monitorizări?”

In analiza citata se mai arata: “Practic SRI își creează un sistem (unde s-ar putea ca și alții să aibă acces conform descrierii generale) unde ar putea căuta orice informație despre orice persoană fizică care apare într-o bază de date a autorităților publice, nerespectând în mod flagrant legislația privind protecția datelor cu caracter personal și neaplicând nicio măsură de protecție a acestor date.”

Institutiile statului trebuie sa raspunda public de indata acestor argumente și critici aduse unui program de supraveghere potentiala in masa a romanilor. Este ingrijorator sa vedem tot mai des astfel de programe sau propuneri – cum a fost recent si cea privind plățile cu cardul – prin care se incearca ingradirea tot mai accentuata a drepturilor si libertatilor castigate prin eliberarea de comunism in 1989.

• Voxpublica/ Costi Rogozanu: SRI în fonduri europene şi în toate, chiar nu e o noutate

APADOR-CH şi alte organizaţii protestează împotriva unui proiect european în care e probabilă posibila încălcare a dreptului la viaţă privată. Foarte frumos. Sunt de acord. Dar sunt la fel de îngrijorat de ofensiva la nivel multinaţional împotriva vieţii private. (Până la urmă, torenţii mor, streamingurile sunt business curat şi încet încet o libertate tehnologică, presupus eliberatoare şi novatoare în consum, se transformă în fix business retrograd şi supraveghere. Dar asta-i altă discuţie.)

Serviciile secrete trebuie stopate dintr-o mai mare ofensivă a ultimului deceniu, aceea de lua în posesie diverse hălci din învăţământul superior, mediul oengistic, spaţiu civic de diverse culori, presă, mediul de afaceri. Iată că intră în competiţie şi pe fonduri europene.

Învăţământul universitar nu e sfidat doar cu o Academie de Informaţii care a devenit cuib de plagiatori de joasă speţă. Nu e doar centru de reeducare pentru jurnalişti, politicieni tineri ambiţioşi, e centru de formare în spiritul “nou”, ceva între discurs neoliberal şi business “strategic”.

SRI se bagă şi în Universitate, şi în multe alte locuri. O scriu simplu pe site (aici), au parteneriate cu facultăţi, bănci, companii de telecomunicaţii etc. Cum v-am spus, în ce priveşte strict dreptul la viaţă intimă, nu ştiu cum să-mi împart neîncrederea între tonele de date înregistrate deja în zona privată şi accesul SRI. Discuţia trebuie purtată ceva mai complexm, dar trebuie purtată.

Ce nu e complex e fix cum SRI a intrat în tot şi în toate. Şi ar trebui restrânsă activitatea din învăţământul superior, din zona civică amestecată cu “strategica” (paranoia e maximă în legătură cu ofensiva rusească în spaţiul poublic românesc – cine la ce referă? mister). De altfel, ascensiunea SRI în spaţiul public a coincis cu ridicarea unui naţionalism doizero de toată frumuseţea, unul care nu se calcă pe bătături cu tot ce înseamnă cheltuială strategică.

Deci o întrebare ar fi: câţi aţi dat afară după nebunia cu Oprea şi Academia lui, lansată cu fineţea de Maior împreună?Ministerul educaţiei ar trebui s-o blocheze minimum 5 ani pentru nebunia declanşată în zona studii doctorale. Deşi e proastă, şcoala asta funcţionează ca o treaptă exclusivistă pentru “elite”. Dup-aia ne mirăm de ce vorbesc toţi la fel prin parlament şi presă când le spui că ceva e în neregulă cu politicile Big Brother.

Apoi nu trebuie să ignorăm importanţa europeană acordată acestui nou soi de combinaţie între civism şi supraveghere. SRI e  parte (prin institutele de cercetare) şi în proiecte trans-europene: CityCop, de exemplu, program de dezvoltare a unor aplicaţii prin care raportăm mult mai uşor infracţiuni (şi, desigur, prin care ne şi putem transforma în nişte turnători isterici).

Prin intermediul Institutului de Studii de Intelligence s-au luat multe proiecte pe bani europeni: le puteţi analiza aici pe îndelete. Uitaţi cum sună unul mai vechi, despre percepţii .

Citez din sesizarea APADORCH. E bine că apare un astfel de protest. El nu poate fi văzut decât în contextul unei dicuţii mai mari despre cât de mult a intrat SRI în golurile lăsate de piaţa civică devastată de piaţa liberă economică şi despre cum ne controlăm companii private sau de stat cărora, noi, cetăţenii, începem să le funcţionăm ca purtători de semnal GPS. Cum să facem să le apară şi drepturile pe radar? […]

• Hotnews (27 iulie): Intruziune majora in viata privata: Fiscul vrea sa primeasca fara mandat judecatoresc toate datele celor care cumpara cu cardul

Fiscul vrea sa primeasca, fara un mandat judecatoresc, ‘toate detaliile disponibile cu privire la identitatea detinatorului cardului’, ori de cate ori se efectueaza plati electronice cu cardul bancar prin intermediul POS-urilor, se arata intr-un proiect de act normativ pus in dezbatere publica de Ministerul de Finante. In plus, Fiscul vrea sa primeasca date precum: ID-ul comerciantului, numarul si valoarea bonului fiscal, precum si data, ora si minutul emiterii bonului fiscal.

“In cazul platilor electronice, efectuate cu cardul bancar prin intermediul POS-ului, entitatea care gestioneaza certificarea/autorizarea tranzactiei, va comunica Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, simultan cu transmiterea tranzactiei catre institutia acceptanta si urmatoarele date:
a) ID terminal;
b) ID comerciant;
c) numarul bonului fiscal;
d) valoarea bonului fiscal;
e) data, ora si minutul emiterii bonului fiscal;
f) institutia acceptanta;
g) numarul cardului utilizat pentru efectuarea platii;
h) cod autorizare plata;
i) toate detaliile disponibile cu privire la identitatea detinatorului cardului”.

Aceasta prevedere apare intr-una din Anexele unui proiect de Hotarare pentru modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 479/2003, document scos in dezbatere publica pe site-ul Ministerului de Finante in data de 12 iulie 2016.

HotNews.ro a solicitat Ministerului de Finante si ANAF explicatii in legatura cu aceste prevederi care ar reprezenta o intruziune majora in viata privata, in conditiile in care astfel de date personale, desi sunt retinute de banci, nu pot fi utilizate discretionar de autoritati, ci numai prin mandat judecatoresc.

Un exemplu il reprezinta procurorii care daca vor sa aiba acces si sa utilizeze astfel de date o pot face numai dupa obtinerea unui mandat in acest sens de la un judecator.

• Realitatea.net (28 iulie): Lucian Isar: Proiectul ANAF este de import! Consultanții din România nu ar fi fost de acord

Economistul Lucian Isar a dezvăluit, în direct la Realitatea TV, în cadrul emisiunii Jocuri de Putere, că proiectul prin care ANAF ar fi avut acces nelimitat la toate plățile efectuate de români cu cardul este unul realizat de consultanți din străinătate, susținând că, dacă ar fi fost vorba de consultanți din România, aceștia nu ar fi considerat oportun acest moment pentru implementarea unei astfel de inițiative.

“După cum știți, România este o țară foarte bogată. În 26 de ani a tot făcut experimente economice, marea majoritate greșite. România s-a împrumutat de curând de la instituțiile internaționale ca să plătească consultanți externi pentru a veni cu această inițiativă. Acest proiect este rezultatul unei consultări. Propunerea aceasta este de import, putem să o vedem într-o țara cum e Finlanda. Dar, cu siguranță, niște consultanți care trăiesc, mănâncă și dorm în România nu ar fi considerat că este oportun proiectul la acest moment”, a spus Lucian Isar.

Agenţia Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat, joi seară, că proiectul de act normativ care prevedea acces nelimitat al Fiscului la toate plăţile cu cardul va fi modificat, astfel încât să nu mai fie solicitate informaţii precum codul de autorizare a plãţii, numãrul de card sau detaliile privind identitatea deţinãtorului unui card în cazul plăţilor cu cardul la POS-urile comercianţilor.

Economistul a explicat că, în acest moment, la nivelul ANAF există trei tipuri de regimuri fiscale, contribuabilii mici, antreprenorii români și multinaționalele, dintre aceștia cei care vor avea de suferit fiind oamenii simpli și afaceriștii din România.

“Probabil că este foarte ușor să te ia valul când ești într-o poziție de conducere. În acest moment, ANAF are cel puțin trei abordări diferite în România. Prima e legată de contribuabilul mic, care este considerată că nu se poate apăra foarte bine. A doua categorie independentă de traumatizați e legată de antreprenorii români. Există o formă de căpușare a antreprenorului român. A treia abordare este la multinaționale. Auzim pe surse de mari investigații la marii producători și distribuitori de petrol. Este evident că ceva nu este în regulă acolo, dacă stai 15 ani pe pierdere și nimeni nu zice nimic, iar după ce intră procurorii raportezi imediat profit”, a susținut Isar.

Totodată, legat de proiectul prin care ANAF ar fi avut acces nelimitat la plățile cu cardul, acesta este de părere că este un experiment care continuă seria de experimente economice din ultimii 26 de ani, însă crede că, odată cu alegerile parlamentare, se va stabili clar rolul statului în economie.

“Nu puteam să avem un astfel de experiment decât dacă periteam experimente timp de 26 de ani. Eu sunt convins că, cel puțin în alegerile din acest an, se va spune în mod foarte clar rolul statului în economie și raportarea cetățeanului la stat, pentru că, în realitate, România fiind o țară atât de bogată, echilibrul dintre stat și cetățean nu este la nivelul la care trebuie să-l urmăresc de unde și-a cumpărat pasta de dinți. Pentru că întâi autoritățile statului trebuie să meargă după marea sifonare din economie. Eu cred că ar trebui să ne preocupăm, în dezbaterile din această toamnă, să recalibrăm rolul ANAF-ului, să readucem bogăția României în buzunarele noastre și, de acolo, să reformăm acest ANAF”, a conchis Lucian Isar.

• Adevarul: APADOR-CH: „Fiscul vrea să fie mai tare ca procurorii“. Organizaţia cere retragerea proiectului prin care sunt supravegheate plăţile cu cardul

Organizaţia pentru protecţia drepturilor omului APADOR-CH a cerut, joi, Guvernului, să retragă proiectul de hotărâre de Guvern prin care ANAF va putea colecta date privind tranzacţiile cu cardul la POS-uri, inclusiv numărul acestuia, valoarea tranzacţiei sau ora derulării operaţiunii.

Organizaţia susţine că „ANAF-ul şi Ministerul de Finanţe vor să fie mai «tari» decât procurorii (care au, totuşi, nevoie de autorizaţie de la judecător pentru intruziunile grave în viaţa privată), aceste structuri fiscale doresc să se situeze deasupra Constituţiei şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO)“.

APADOR-CH precizează că „datele privind operaţiunile efectuate de către deţinătorul unui card sunt date cu caracter personal, potrivit art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001 şi fac parte integrantă din ceea ce înseamnă viaţa privată a persoanei“, iar „dreptul la viaţa privată este prevăzut în art. 26 din Constituţie şi în art. 8 din CEDO“.

De asemenea, APADOR-CH susţine că restrângerea drepturilor fundamentale nu se poate face decât prin lege.

„Astfel, potrivit prevederilor constituţionale, drepturile şi libertăţile fundamentale nu pot fi restrânse/afectate decât prin lege, nu şi prin alte acte normative cu putere inferioară legii, cum sunt HG-urile. În acest sens, art. 115 al. 6 din Constituţie interzice expres restrângerea, afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin ordonanţă de urgenţă (OUG), deoarece numai legea le poate restrânge/afecta. Este de la sine înţeles că dacă prin OUG nu pot fi afectate drepturi şi libertăţi, cu atât mai puţin acestea pot fi afectate prin HG, act normativ cu putere inferioară legii şi OUG“, menţionează organizaţia non-guvernamentală.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) vrea să aibă acces la toate datele privind plăţile efectuate cu cardul de către persoanele fizice la POS-urile instalate în magazine, măsura fiind propusă în cadrul proiectului de conectare a tuturor caselor de marcat ale firmelor la sistemul informatic al Fiscului, arată un proiect de Hotărâre de Guvern publicat în 12 iulie de către Ministerul Finanţelor.

Proiectul de act normativ acordă angajaţilor Fiscului acces la informaţii detaliate despre toate plăţile făcute cu cardurile în România şi despre posesorii cardurilor care au făcut plăţile. Potrivit notei de fundamentare, „în cazul plăţilor electronice, efectuate cu cardul bancar prin intermediul POS-ului, entitatea  care gestionează certificarea/autorizarea tranzacţiei, comunică Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, simultan cu transmiterea tranzacţiei către instituţia acceptantă ,date despre  ID –ul terminalului, ID-ul comerciantului, numărul, valoarea, data, ora,  minutul emiterii bonului fiscal, instituţia acceptantă, numărul cardului utilizat pentru efectuarea plăţii, cod autorizare plată, toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului“.

Ministerul Finanţelor a anunţat joi că, în urma consultărilor cu reprezentanţii băncilor, a modificat proiectul de act normativ care dădea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) acces la toate datele privind plăţile efectuate cu cardul de către persoanele fizice la POS-urile instalate în magazine, eliminând unele date precum numărul cardului bancar, însă a sugerat că nu renunţă la măsură.

„În urma consultărilor cu patronatele din domeniul bancar ce au avut loc miercuri, 27 iulie 2016,  Ministerul Finanţelor şi ANAF au luat deja în considerare modificarea articolului 4, alin 3, din Anexa menţionată în materialele de presă, în sensul eliminării unor date (spre exemplu numărul cardului bancar din motive de securitate), inclusiv netransmiterea unor date pe care instituţia emitentă nu le deţine“, se precizează într-un comunicat transmis joi de minister.   Totuşi, instituţia nu ia în considerare renunţarea la măsură, susţinând că proiectul de act normativ.

• ActiveNews: Ministrul Justiției, Raluca Prună, a studiat Dreptul la „parti”, într-o facultate NEAUTORIZATÃ

„Nu cumva merităm mai mult decât un rebut intelectual de acest tip?”, se întreba retoric ministrul Justiției, referindu-se la „un tip pe nume VV Ponta”. Ȋn afară de înălțimea funcției, care e trecătoare, ce altceva îi conferă doamnei Prună autoritatea pentru a pune astfel de etichete? 

Născută la 24 septembrie 1969, Raluca Prună a devenit studentă abia în 1990. Adică, la vârsta de 21 de ani, după trei sesiuni de admitere ratate. Ȋn CV-ul domniei sale, disponibil aici,  nu este precizat cu ce anume s-a ocupat în acea perioadă, însă e trecută facultatea la care a reușit să intre actualul ministru al Justiției: Facultatea de Drept din Universitatea Ecologică București.

Puțini sunt cei care își mai amintesc de începuturile învățământului superior privat din România. De facultățile neacreditate și de scandalul diplomelor false. „Totul a început ca o escrocherie, a unuia, Dolfi Drimer!”, povestea profesorul Ion Coja într-un interviu din 2012. „În februarie 1990 a anunțat că el înființează o universitate, că primește studenți în anul I la medicină – era facultatea cea mai căutată pe vremea aceea, îi primește fără examen de admitere, dar, firește, cu o taxă substanțială! A încropit un sediu, un corp profesoral și i-a dat drumul! Universitatea Ecologică!…”.

Pe lângă Facultatea de Medicină, Universitatea Ecologică avea și o Facultate de Drept. Aici a fost studentă și Raluca Prună până în 1994, când a absolvit. Ȋnsă Facultatea de Drept cu pricina a primit autorizația de funcționare provizorie abia în august 1995, prin Hotărârea nr. 568/1995 cu privire la acordarea autorizației de funcționare provizorie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 88/1993, privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.

Și, uite așa, abia prin februarie 1996, după ce această hotărâre de Guvern a intrat în vigoare, Raluca Prună s-a putut înscrie și ea la examenul pentru obținerea licenței. Nu a mers la Facultatea de Drept a Universității București (pe care Ponta, cel numit de ea „rebut intelectual”, o absolvise deja în 1995), ci s-a dus tocmai la Universitatea Al. I. Cuza din Iași.  

Devenită licențiată în drept la vârsta de 27 de ani, după doar o lună Prună a plecat, bursier TEMPUS, la Universitatea Paris VII Nanterre (Departamentul de Filosofie), iar apoi a  devenit asistent universitar la Facultatea de Filosofie și la Școala Națională de Studii Politice și Administrative – Facultatea de Științe Politice din Universitatea București. 

Ȋn noiembrie 1996, la nouă luni după ce și-a dat examenul de licență la Iași, Raluca Prună a devenit și avocat în Baroul București. Universitatea Ecologică din București a fost însă acreditată instituțional abia în 26 iunie 2003, prin Legea nr.282/2003..

„Poate își ia un avocat neintrat pe ușa din dos în barou”

„Un tip pe nume VV Ponta ma face stalinistă. Din nou, a suta oară. Mai bate câmpii si cum ca as fi membru ISIS. Am predat filosofie politica, nu voi zăbovi: l-as fi pus sa repete anul. Pentru delir ideologic. Suntem însă in alt joc si el e (încă) in politica mare. Il anunț public – ca avocat intrat pe bune in profesie, ca pentru toate calomniile il voi invita de azi înainte sa probeze in instanța astfel de afirmații. Poate își ia un avocat neintrat pe usa din dos in barou, ca argumentele formulate de unul singur nu conving oameni raționali, care au silogismul acasă si care cunosc rigorile legii.

Pe cei mulți, scârbiți de cum sunteți reprezentati, de aici si de aiurea de prin exilul global, va invit la reflecție: nu cumva meritam mai mult decât un rebut intelectual de acest tip?! Hai sa dam delete, putem, e o chestie utilitarista (pt VV Ponta, asta e o chestie legată de număr, va explic gratis)”, scriaRaluca Prună zilele trecute, pe pagina personală de Facebook.

Să recapitulăm: Ponta a devenit, la 19 ani, student la Drept, la o facultate de stat. Prună a fost admisă la 21 de ani, la o facultate de Drept privată și neautorizată. După absolvirea facultății cu examen de licență, Ponta a devenit procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, iar între 1998 și 2002, procuror al Parchetului General, secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică.

După absolvirea facultății, Raluca Prună a fost nevoită să aștepte 2 ani, până ce Universitatea Ecologică a primit o autorizație de funcționare provizorie, ca să-și poată da și ea licența. La Iași. 

 

[…]/ integral pe activenews.ro