Ministrul Justiției își arată din nou disprețul față de familie și față de valorile creștine. În viziunea acestei doamne, care aduce grave prejudicii de imagine guvernului României, definirea termenului de familie in legea fundamentala “ar fi un lucru intolerant”, în schimb “cuplurile homosexuale care aleg să se căsătorească merită protecție”. Nu cumva aceste declarații fac parte din arsenalul de presiuni asupra Curții Constituționale înaintea deciziei din 29 Noiembrie?
Articole cu eticheta (tag): Raluca Pruna
Românii, văzuți ca un neam obedient, cu ochii mereu în țărână, care se bucură de orice mărgică sclipicioasă îi scapă Occidentul în schimbul țițeiului, gazelor, pădurilor, au fost lăsați o vreme în boii lor. Până când mămăliga a explodat încă o dată. Mobilizarea pentru orele de religie s-a repetat și mai spectaculos la proiectul de modificare a Constituţiei, care ar împiedica practic, pentru mulţi ani de-acum încolo, legalizarea căsătoriilor homosexuale. Cine a încercat vreodată să adune adeziuni (de la anveloparea blocurilor la spaţiile de parcare) îşi poate face cât de cât o idee despre ce efort colosal dar şi ce solidaritate presupune să strângi peste 3 milioane de semnături.
Și să nu uităm punctul forte al acestei acțiuni de PR care se adresează, de astă dată, celor mai inteligenți cititori: acuzația de plagiat ar putea fi adevărată, (se consimte, iată!) dar ea servește ”forțelor întunecate”, care doresc stoparea acțiunii anticorupție. E un argument care după toate aparențele a prins destul de bine, căci se bazează pe o subtilă flaterie: ”noi oamenii inteligenți și morali înțelegem că, uneori, binele acționează sub aparența răului!” Iar consecința ar fi că numai proștii s-ar însărcina să deconspire răul la tot pasul. Afirmația aceasta a binelui camuflat e teoretic seducătoare, dar nu e recomandabilă în politica imediată dintr-un motiv foarte simplu: ea poate justifica orice, fără limite. Ea deschide un drum larg arbitrariului.
Pe de alta parte, cifrele Eurbarometrului Comisiei Europene demasca practic intreaga inselatorie pusa la cale in numele DNA, ICCJ si SRI, caci mai nou, in mod absurd, Serviciul Roman de Informatii este alaturat ideii de Justitie. Si cand spunem inselatorie, ne referim la manipularile aparatului de propaganda al institutiilor de forta, care de cativa ani incearca sa acrediteze ideea ca DNA, ICCJ si SRI sunt institutiile in care romanii au incredere cel mai mult.
Proiectul își propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituțiilor publice românești și să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informații despre toți cetățenii. De exemplu prin capitolul de „analiză comportamentală”, orice cetățean ar putea avea o fișă „de bună purtare” (constituită din informații adunate din toate bazele de date guvernamentale), inclusiv viitorii parlamentari, judecători, procurori sau antreprenori, fișe ce pot fi folosite în scopuri nelimitate. Acestea pot fi corelate cu alte informații publice (de ex. Informațiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi-a exprimat public poziţia faţă de demersurile total antagonice judecate la CCR, care vor fi decise în
septembrie: definirea familiei prin căsătoria dintre un bărbat şi o familie – pe de o parte şi recunoaşterea căsătoriilor gay – pe de altă
parte. Opinia sa este susţinută de preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos.
In final, trebuie sa decidem ce ne dorim: un stat care isi poate abuza cetatenii pe care ii are in custodie sau isi poate supraveghea necontrolat cetatenii, ori un stat in care societatea este cea care supravegheaza institutiile si denunta abuzurile functionarilor sai? Un stat cladit pe valori, cu cetateni care respecta legea si au compasiune unii fata de altii sau un stat cladit pe faradelege, cu cetateni ce se urasc/ ignora unii pe altii?”
Școala de gândire juridică ”Monica Macovei & staliniștii”; ”„În cursul urmăririi penale, revocarea măsurilor preventive ale controlului judiciar și controlului judiciar pe cauțiune, precum și înlocuirea acestor măsuri între ele se dispune(mă rog, gramatica nu e punctul forte al tehnocraților noștri, în frunte cu madam Prună) de procuror, chiar dacă măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi și libertăți”. E în OUG ul de modificare a Codului Penal, aprobată miercuri, cu binecuvântarea Ambasadei Americane. Modificare ce nu va ajunge în fața CCR; mai degrabă ajunge CCR în fața DNA, s-a mai văzut, se va mai vedea!
Cu atât mai mult sunt profund neliniştitoare şi revoltătoare veştile de acum privind reevaluarea Direcţiei a VI-a a Securităţii şi readucerea ei în prim-plan într-o formă deloc voalată. În toată tevatura, în care corul de lătrăi a denunţat vehement posibilitatea că, fără interceptări, există pericolul să scape marii corupţi, atentatorii la siguranţa naţională şi teroriştii din Statul Islamic, păreai din altă lume dacă invocai exemple din marile democraţii occidentale sau precizai că nimeni, dar absolut nimeni, nu minimalizează aceste pericole sau, Doamne fereşte!, dă dovadă de iresponsabilitate, minimalizând rolul serviciilor secrete şi rostul lor în societatea democratică românească!
Democratia din Romania a suferit o crunta lovitura. Si ea a venit din partea celui mai slab Guvern al Romaniei de dupa 1989, condus de premierul Dacian Ciolos, guvern din care fac parte birocrati prezentati sub aura de tehnocrati. La 26 de ani de la caderea regimului comunist, Guvernul Ciolos a reinviat Directia a VI-a Cercetari Penale a Securitatii, Serviciul Roman de Informatii primind calitatea de organ de cercetare penala. Asta in pofida faptului ca CCR a precizat cat se poate de clar ca SRI nu are atributii de cercetare penala. Invierea Directiei a VI-a Securitatii a fost consfintita printr-o ordonanta de urgenta ilegala, adoptata de Guvernul Ciolos, vineri seara 11 martie 2016, dupa Decizia CCR care a scos SRI din anchetele penale.
A trecut aproape neobservată declarația șocantă a Monicăi Macovei cum că serverele de interceptări ale SRI au costat un miliard de euro. Cum se justifică cifra? (în imagine, un datacenter google care a costat 1 miliard de dolari) Orice și oricum ai aduna, cu tot cu paraîndărăturile uzuale, suma n-ar putea ajunge nici măcar la 1% din miliardul vânturat pentru cele câteva mii de mandate de interceptare emise în fiecare an. Singura explicație posibilă pentru o sumă atât de mare este că absolut toate convorbirile telefonice ale fiecărui cetățean (și probabil și corespondența electronică) sunt înregistrate și stocate pentru posteritate, ilegal și în disprețul Constituției. […]
Opinia publică din România – mă refer, desigur, la oamenii suficient de bine informaţi – ştie că bugetul Serviciului Român de Informaţii a crescut an de an. O creştere exponenţială. Care a făcut ca acest buget să fie disproporţionat în raport cu toate celelalte bugete ale instituţiilor acestui stat. Şi doar cu titlu de exemplu, sunt silit să repet că bugetul SRI este de şase ori mai mare decât cel al SIE. Deci, în politica României, spionajul intern, respectiv prezumtivii duşmani din interiorul ţării, sunt de şase ori mai periculoşi decât duşmanii externi. Este o situaţie pe dos faţă de oricare al stat din Uniunea Europeană. […] SRI nu se ocupă doar de spionaj. Sau de terorism. Sau de alte tipuri de ameninţări majore aduse siguranţei statului. Şi nici nu se ocupă doar de marea corupţie. SRI interceptează tot ce mişcă. Este mai tare decât a fost vreodată Direcţia a V-a a Securităţii.
“Reasezarea din sistem” ar putea insemna intarirea autonomiei DNA in raport cu celelalte institutii de forta. Decizia CCR taie doar rolul SRI in interceptarile din dosarele anticoruptie. Pentru ca acestea sa fie duse la acelasi nivel operativ, DNA isi va construi propriul aparat si propria infrastructura necesara. Acest lucru poate ca nu se face peste noapte, insa, in perspectiva, inseamna crearea unui SUPER-DNA, cu puteri mult crescute atat in aria sa de manevra, cat si, poate mai important, in sistem.
Concomitent cu aceasta posibila concurenta intre centrele de putere de la Berlin si de la Washington, unele portavoci cer, din nou, o “moderare” a sarjei justitiei de tip DNA sub obladuirea lui Iohannis. Discutia nu e noua si, la precedentele idei despre temperarea zelului “anticorupt” al DNA, tabara pro-Kovesi a reactionat prompt si destul de vehement. Aceste dispute nu reflecta, insa, pozitii principiale despre cum ar trebui sa se faca justitia sau cum ar trebui sa fie combatuta coruptia, ci interese straine, americane sau germane.
Nici nu vedem, în acest timp, că, după perdelele Puterii, cineva rîde în hohote de noi toţi, fie că sîntem de stînga, fie că sîntem de dreapta, căci Tirania nu are mîini, ci numai interese personale! Noi, oamenii ăştia mulţi, nu facem parte nici din familia celui Puternic, nici din clanul său de prieteni. Sîntem doar o permanentă masă de manevră, căreia, din cînd în cînd, i se dă cîte un cap de Moţoc.