BIG DATA BROTHER SI NOILE SISTEME ALE OBEDIENTEI. CHINA introduce, in premiera mondiala, un SISTEM DE RATING al cetatenilor sai. Clasificarea persoanelor se va face prin INTEGRAREA TUTUROR DATELOR despre viata si comportamentul cotidian al acestora. Se confirma predictia lui Morozov despre OMUL-RATING

20-11-2017 10 minute Sublinieri

Ilustratie: Kevin Hong via Wired (https://www.wired.co.uk/article/chinese-government-social-credit-score-privacy-invasion)

China ar putea deveni prima țară din lume care creează un sistem de rating pentru cetățenii săi. Programul anunțat de guvern ar purta numele Social Credit System și ar urma să fie lansat în 2020, relatează Wired.

Sistemul de rating va colecta tot felul de date despre cetățeni (ce cumpără, din ce magazine, unde se află în orice moment, ce prieteni au, câte ore petrec jucându-se pe calculator sau uitându-se la televizor, ce taxe și facturi plătesc etc). Iar pe baza interacțiunilor dintre ei, fiecare va primi un punctaj.

„Scorul de cetățean” al unei persoane va putea fi acordat de oricine interacționează cu ea și ar urma să stabilească dacă persoana respectivă este sau nu de încredere.

Aceste ratinguri ar fi publice. Asta înseamnă că oricine se poate folosi de acest sistem pentru a afla ce spun ceilalți despre persoana pe care intenționează să o angajeze, să o ia în chirie sau cu care vrea să aibă o relație.

Guvernul chinez susține că o astfel de măsură ar construi „o cultură a sincerității” și „un spațiu public în care este mereu important să fii o persoană de încredere”. De asemenea, spun oficialii chinezi, ratingurile vor oferi o imagine mai bună Chinei pe plan internațional, în politicile de afaceri externe sau în negocieri.

Există însă și voci care afirmă că un astfel de sistem nu ar face decât să aducă țara comunistă și mai aproape de universul descris de George Orwell, în romanul „1984”.

Deocamdată, participarea în sistemul cu scoruri pentru cetățeni este voluntară. Însă în 2020, ea va deveni obligatorie, iar comportamentul fiecărui chinez va fi evaluat cu cifre, indiferent că le place sau nu. Iar un rating prost le-ar putea aduce probleme: viteză scăzută la internet, accesul restricționat în restaurante și chiar interdicția de a călători în străinătate. De asemenea, ei nu vor mai putea lua împrumuturi bancare la fel de ușor, vor avea interdicția de a lucra în anumite domenii sau funcții, iar ratingul le va fi luat în considerare atunci când vor să închirieze o locuință. Ar putea fi afectați și copiii cetățenilor cu un scor nefavorabil: aceștia nu vor mai fi admiși la școlile private.

Începând din 2020, cetățenii chinezi vor fi incluși, obligatoriu, într-un sistem național de rating. Fiecare individ va obține, în funcție de niște criterii stabilite de stat, un scor de cetățean, care îi va permite să aibă acces la anumite servicii sau, dimpotrivă, îi va interzice anumite drepturi, dacă scorul său este prea mic sau nesatisfăcător.

Deocamdată, Sistemul de Credite Sociale funcționează pe bază de voluntariat, însă câteva milioane de oameni s-au înscris deja, de bună voie, în programul-pilot.

Firmele chineze care au patentat algoritmul le oferă beneficii, în funcție de ratingul obținut, celor care s-au înscris în schema gigantică de monitorizare și supraveghere concepută de Guvern.

Aceștia pot obține, de pildă, împrumuturi bancare pe care să le foloseasă strict pentru cumpărături pe site-ul Alibaba, călătorii în Singapore și altele asemenea.

Dar mirajul cel mai vânat este că un scor social mare duce la obținerea unui punctaj mai mare pe echivalentul chinezesc al Twitter-ului, care se numește Weibo, precum și pe cel mai vizibil site de matrimoniale din China, Baihe. Iar asta poate afecta șansele oricui de a obține o întâlnire ori un partener pentru căsătorie.

Sistemul implementat până acum − care te duce cu gândul la un episod al serialului Black Mirror − îi aparține firmei Sesame Credit.

Potrivit revistei Wired, acest sistem este “o versiune gamificată a metodelor de supraveghere ale Partidului Comunist”.

Sesame Credit este o companie condusă de Ant Financial Services Group (AFSG), care e afiliată gigantului Alibaba. AFSG vinde asigurări și oferă împrumuturi către firme mici și mijlocii și, de asemenea, deține AliPay, un fe de PayPal, un buzunar online din care oricine poate plăti restaurantul, taxiul, taxele de școlarizare, bilete la cinema ș.a.m.d..

Sesame Credit a semnat un parteneriat cu concurentul Uber din China − Didi Chuxing − și cu cel mai mare site de matrimoniale din țară, Baihe. Cantitatea de date pe care o prelucrează deja este incredibilă.

E o metodă foarte abilă de a impune conformismul și stabilitatea, care nu se mai bazează pe frică, ci, ca în jocurile video, pe dorința userului de a-și îmbunătăți scorul personal, fiindcă obține anumite beneficii. Guvernul încearcă să obțină o schimbare de mentalitate: obediența prin joc”. (Sursa: Wired)

Cum funcționează sistemul de rating social

Sesame Credit acordă fiecărui cetățean între 350 și 950 de puncte, în funcție de notele obținute pe cinci paliere.

Primul criteriu este istoricul datoriilor: cetățeanul își plătește la timp factura la curent sau la telefon?

Al doilea criteriu este capacitatea de a duce la îndeplinire sarcinile și obligațiile care îi revin.

Al treilea listează informații personale.

Al patrulea evaluează preferințe și comportamente: cumpărăturile în mediul online sau folosind cardul de credit sunt convertite în trăsături de caracter.

Dacă cineva se joacă pe calculator 10 ore pe zi, va fi considerat leneș. Dacă cumpără frecvent scutece, probabil că este părinte, iar asta înseamnă un caracter mai responsabil.

Al cincilea criteriu de evaluare îl reprezintă relațiile interpersonale.

Contează cine îți sunt prietenii, ce fel de mesaje postezi online, dar și ce fel de mesaje postează prietenii tăi. Dacă apreciezi activitatea guvernului sau performanțele economiei țării, obții puncte în plus.

Ratingul personal îți este afectat, de pildă, dacă prietenii tăi din online postează mesaje negative.

“Să ne imaginăm o lume în care activitățile cotidiene sunt în permanență monitorizate și evaluate: ce cumpărăm din magazine și din online, unde ne aflăm la un anumit moment al zilei, cine sunt prietenii noștri și cum interacționăm cu ei, cât timp petrecem uitându-ne la conținut filmat sau jucându-ne jocuri video, ce facturi plătim și ce taxe lăsăm neplătite.

Nu e greu să ne imaginăm asta, fiindcă o mare parte din această contra-utopie se întâmplă deja, grație activității derulate de mamuți precum Google, Facebook sau Instagram.

Dar acum să ne închipuim un sistem în care toate aceste comportamente ale noastre sunt analizate și evaluate fie ca pozitive, fie ca negative, în conformitate cu reguli stabilite de guvern.

În funcție de asta, fiecare individ ar obține un Scor de Cetățean. Acesta le-ar spune tuturor celor interesați de persoana ta − de la angajatori la bănci care ar trebui să decidă dacă te creditează sau nu, la grădinițe care să îți accepte sau nu copiii și la persoane care să accepte sau nu invitația ta la cină − dacă ești sau nu de încredere”. (Sursa: Wired)

Deocamdată, reprezentanții companiei Sesame Credit spun că nimeni nu este penalizat direct pentru că nu ar fi de încredere. Dar sistemul este gândit să trieze cetățenii care înregistrează scoruri mai mici: aceștia nu vor mai putea închiria mașini sau împrumuta bani.

După 2020, când înregistrarea în Sistemul de Credite Sociale va deveni obligatorie, sancțiunile se vor înmulți. Persoanele cu rating mic vor avea o viteză a internetului mai mică, restricții de a călători sau de a intra în unele restaurante, cluburi sau terenuri de golf. Li se va putea interzice chiar plecarea în străinătate.

Cetățenii cu scor mic nu vor putea să se angajeze în anumite domenii, de pildă în administrație, presă sau justiție, unde cinstea este, evident, absolut necesară.

Evgheni Morozov, “carcotasul” de serviciu al lumii noilor tehnologii, scria acum cativa ani despre statul algoritmic si omul-rating. Diferenta este ca, daca in China avem un sistem etatist, in lumea occidentala va fi un sistem etatist-corporatist.

Statul algoritmic va defini comportamentul uman si relatiile sociale intr-un mod fara precedent

Astfel de inițiative își propun sa reprogrameze statul de drept și să-l facă prietenos fata de feedback-ul cetățenesc, eliminând alte mijloace de a face politică. Pentru ca toate aceste aplicații de urmărire, algoritmi și senzori să poată lucra, bazele de date au nevoie de interoperabilitate – este ceea ce toate aceste organizații pseudo-umanitare, cu credința lor fierbinte în transparenta datelor, cer. Și atunci când guvernul este prea lent pentru a se mișca la viteza din Silicon Valley, aceste organizații se mișcă ele în interiorul guvernului. Astfel, Jennifer Pahlka, fondatorul Cod pentru America și un protejat al O’Reilly, a devenit șef adjunct pe tehnologie (Chief Technology Officer) al guvernului SUA – în timp ce lucra pe o “bursa de inovare” de un an, primita de la Casa Albă.

Guvernele ce au probleme cu fluxul financiar sunt deschise fata de colonizarea lor de către experții în tehnologie – mai ales în cazul în care procesul ajută la identificarea și curățarea seturilor uriașe de date care pot fi apoi vândute profitabil către companiile care au nevoie de aceste date în scopuri publicitare. Disputele recente pe marginea vânzarii de date din dosarele de sănătate și ale studenților din Marea Britanie ne dau o idee despre ce urmeaza: după ce toate activele statului au fost privatizate, datele [personale] sunt următoarea țintă. Pentru O’Reilly, transparenta datelor este “un factor cheie al revoluției in măsurare”.

Aceasta “revoluție in măsurare” încearcă să cuantifice eficiența diverselor programe sociale, de parca motivatia de baza a legaturilor sociale pe care unele din ele le genereaza s-ar reduce la eficienta. Motivația reala, desigur, ar fi aceea de a permite o viață împlinită prin eliminarea unor factori de anxietate, astfel încât cetățenii să-si poată urmări proiectele lor de viață relativ netulburați. Această viziune a generat un vast aparat birocratic și criticii de stânga ai “statului bunăstării” – cel mai vocal fiind Michel Foucault – aveau dreptate cand evidentiau tendintele sale disciplinare. Cu toate acestea, nici perfecțiunea, nici eficiența nu au fost “rezultatul dorit” al acestui sistem. Astfel, comparația intre “statul bunăstării” și “statul algoritmic“, pornind de la aceste fundamente, este înșelătoare.

Dar putem compara viziunile lor referitoare la împlinirea umană – și rolul pe care îl atribuie atât piețelor cât și statului. Oferta Silicon Valley este clară: datorită buclelor de feedback omniprezente, putem deveni toți antreprenori îngrijindu-ne fiecare de propriile noastre afaceri! Asa cum Brian Chesky, directorul executiv al Airbnb, spunea jurnalului The Atlantic, anul trecut: “Ce se întâmplă atunci când toată lumea este un brand? Când toată lumea are o reputație? Fiecare persoană poate deveni un antreprenor.”

În conformitate cu această viziune, toți vom scrie cod (pentru America!) dimineața, vom conduce mașini Uber după-amiaza, și vom închiria bucătăriile noastre, ca restaurante – prin amabilitatea Airbnb – seara. Asa cum O’Reilly scrie despre Uber și companii similare, “aceste servicii cer fiecărui pasager sa facă o evaluare a șoferului lor (și solutionism2șoferilor cer, la rândul lor, sa facă o evaluare a pasagerilor lor). Conducătorii auto care prestează servicii de calitate proasta sunt eliminați. Reputația face o treaba mai buna decât orice cantitate de reglementari ale statului în a asigura o experiență extraordinara pentru client.” [autorul se refera aici la o companie de taxiuri ce foloseste o aplicatie prin care soferii primesc “ratinguri” de la clienti (si invers), reputatia (eficienta) lor fiind stabilita prin agregarea ratingurilor de catre noile tehnologii. Astfel, in functie de ratingul obtinut, soferul isi poate pastra sau pierde slujba, iar clientul devine unul fidel sau unul indezirabil. Generalizand, in lumea utopica guvernata prin noile tehnologii, am avea interactiuni sociale si economice ce ar avea la baza “reputatia” noastra calculata de algoritmi pe baza “ratingurilor” primite – n.n.]

Statul din spatele “economiei colaborative” nu dispare; ar putea fi necesar pentru a se asigura că reputația acumulata pe Uber, Airbnb și alte platforme ale “economiei colaborative” este complet lichida și transferabila, creând o lume în care este înregistrată și evaluată fiecare interacțiune socială pe care o avem, eliminând orice diferențe ar putea exista între domeniile sociale. Cineva, undeva, în cele din urmă, vă va acorda un rating fie ca e vorba de un pasager, o casă de oaspeți, un student, un pacient, un client. Dacă această infrastructură tip clasament va fi descentralizată, furnizată de către un gigant precum Google sau chiar de stat nu este încă clar, dar obiectivul principal este acela de a transforma reputația personala într-o rețea socială feedback-friendly, care ar putea proteja cetățenii cu adevărat responsabili de vicisitudinile dereglementarii.

Admirând modele de reputație folosite de companiile Uber și Airbnb, O’Reilly vrea ca guvernele sa facă posibila “adoptarea lor în cazul în care nu există nici un efect negativ demonstrabil“. Dar ceea ce punctează drept “efect negativ“, și cum să-l demonstrezi este o întrebare-cheie care face parte din tipul de politică actuala, chiar cel pe care reglementarea algoritmică vrea sa îl suprime. Este ușor sa demonstrezi “efectele negative“, în cazul în care obiectivul reglementarii este eficienta, dar ce se întâmplă în cazul în care obiectivul urmărit este cu totul altul decât eficienta? Cu siguranță, există unele avantaje – mai puține vizite la psihanalist, probabil – în a nu avea fiecare interacțiune socială înregistrată și clasificata?

Imperativul de a evalua și de a demonstra “rezultate” și “efecte” presupune deja că scopul politicii este optimizarea eficienței. Cu toate acestea, atâta timp cât democrația este ireductibila la o formulă, valorile sale compozite vor pierde întotdeauna această luptă: ele sunt mult mai greu de cuantificat.

Pentru Silicon Valley, totuși, statul algoritmic obsedat de reputație al economiei colaborative este noul stat al bunăstării. Dacă sunteți cinstit și harnic, reputația online va reflecta acest lucru, producând o rețea socială extrem de personalizata. Este “ultra-stabila” în sensul propus de Ashby: în timp ce statul bunăstării presupune existența relelor sociale specifice cu care încearcă să se lupte, statul algoritmic nu face astfel de presupuneri. Viitoarele amenințări pot rămâne complet necunoscute și pe deplin adresabile – la nivel individual.

Silicon Valley, desigur, nu este singura în promovarea unor astfel de soluții individuale ultra-stabile. Nassim Taleb, în cartea sa, bestsellerul lui 2012, “Antifragile“, face un apel asemănător, dar mai mult filosofic, pentru maximizarea inventivității și flexibilității (adaptării) noastre individuale: nu obține doar un loc de muncă, ci mai multe, nu împrumuta nimic, mergi pe cont propriu, contează numai pe tine și pe propria ta expertiza. Este vorba despre capacitatea de adaptare, asumarea de riscuri și, asa cum Taleb o formulează, pe “a-ti pune propria piele în joc“. Julian Reid și Brad Evans scriu în noua lor carte, “Resilient Life: The Art of Living Dangerously“, ca acest cult tot mai mare pentru rezistenta maschează o recunoaștere tacită că nici un proiect colectiv nu ar putea aspira vreodată măcar la îmblânzirea amenințărilor proliferate la adresa existenței umane – putem doar spera sa ne dotam pe noi înșine astfel încât sa le putem aborda în mod individual.

Când factorii de decizie se angajează în discursul cu privire la rezistență (reziliență),” scriu Reid și Evans, “fac acest lucru în termeni care vizează în mod explicit prevenirea ca oamenii sa conceapă pericolul (amenințarea) drept un fenomen la care ei sa caute o modalitate de eliberare (scăpare) ba chiar, prin contrast, prezintă pericolul ca ceva care la care oamenii trebuie sa se expună.”

Care este, atunci, alternativa progresistă? “Dușmanul dușmanului meu este prietenul meu” nu funcționează aici: doar pentru ca Silicon Valley ataca statul bunastarii sociale nu înseamnă că progresiștii ar trebui să-l apere pana la ultimul glonț (sau tweet). În primul rând, chiar și guvernele de stânga au spațiu limitat pentru manevre fiscale, pentru ca acele cheltuieli discreționare necesare pentru a moderniza statul bunastarii nu vor fi aprobate niciodată de către piețele financiare globale. Pentru ca agențiile de rating și piețele de obligațiuni – nu alegătorii – sunt cei care decid în prezent.

În al doilea rând, critica de stânga a statului bunăstării a devenit doar mai relevanta astăzi, când frontierele între bunăstare și securitate sunt atât de neclare. Când Google Android (sistem de operare pentru dispozitive mobile, gen tablete si smartphones, n.n.) furnizează energia legata atât de mult de aspecte din viața noastră de zi cu zi, tentația guvernelor de a ne guverna digital, prin mașini controlate de la distanță și dozatoare de săpun operate de alarmă, va fi prea mare. Acest lucru va extinde dominația guvernului asupra unor zone ale vieții libere pana atunci de orice forma de reglementare.

Cu atât de multe date, argumentul favorit al guvernului în lupta împotriva terorismului – dacă cetățenii ar ști la fel de multe ca și noi, și ei ar impune toate aceste excepții legale – se extinde cu ușurință la alte domenii, de la sănătate la schimbările climatice. Luați în considerare o lucrare academică recenta care a folosit date de căutare Google pentru a studia modele de obezitate din SUA si a găsit o corelație semnificativă între cuvintele cheie de căutare și niveluri ale indicelui de masa corporala. “Rezultatele sugerează o mare promisiune a ideii de monitorizare a obezității prin intermediul datelor furnizate în timp real de Google Trends“, notează autorii, chestiune care ar fi “deosebit de atractiva pentru instituțiile medicale de stat și întreprinderile private, cum ar fi societățile de asigurare.”

Dacă Google detectează o epidemie de gripă pe undeva, e greu să evalueze aceasta bănuiala a sa – pur și simplu nu dispunem de infrastructura necesara pentru a procesa atât de multe date, la acest nivel. Ipoteza Google poate fi dovedita drept greșita după analiza faptelor – așa cum a fost recent cazul cu datele sale privind tendințele gripei, cand a fost demonstrat ca supraestima numărul de infecții, probabil din cauza eșecului de lua in considerare acoperirea mediatica intensă a gripei – dar la fel este cazul și cu cele mai multe alerte teroriste. Imediatul“, functionarea în timp real a sistemelor informatice, este ceea ce le face aliați perfecți ale unui stat cu potențial de expansiune infinit și obsedat de preempțiune (prevenire).

Cazul Gloriei Placente și călătoria ei nereușita la plaja nu a fost doar o ciudățenie istorica, poate, ci un semn timpuriu al modului cum calculul în timp real, combinat cu tehnologii de comunicare omniprezente, ar transforma statul. Unul dintre puținii oameni care au luat în seamă acel semn a fost un prea putin cunoscut director de publicitate american numit Robert MacBride, care a împins logica din spatele Operațiunii Corral la concluziile sale finale, în a sa pe nedrept neglijata carte din 1967: Statul Automat.

La acea vreme, America dezbătea oportunitatea dezvoltării unui centru de date naționale pentru a agrega diverse statistici naționale pe care să le pună la dispoziția agențiilor guvernamentale. MacBride a atacat incapacitatea contemporanilor săi de a vedea modul în care statul ar putea exploata metadatele acumulate când devenea computerizat. În loc de “un imperiu austro-ungar actualizat și pe o scară largă“, sistemele informatice moderne ar produce “o birocrație cu o capacitate aproape universala“, care ar putea “discerne și defini relațiile într-un mod în care nici o birocrație umana nu ar putea spera vreodată să o facă“.

Dacă cineva merge la bazin duminică sau vizitează o bibliotecă, aceasta nu are nici o consecință, deoarece nimeni nu verifică aceste lucruri“, a scris el. Nu se mai întâmpla asa atunci când sisteme computerizate pot agrega datele din diferite domenii și face corelații.

Comportamentul nostru individual în cumpărarea și vânzarea unui automobil, a unei case, sau unei garanții, în plata datoriilor noastre sau dobândirea de credite noi, în a câștiga bani și a fi plătit, va fi notat cu meticulozitate și apoi studiat în mod exhaustiv,”a avertizat MacBride.

INTEGRAL AICI:

STATUL ALGORITMIC SI DIGITALIZAREA SOCIETATII. Evgheni Morozov despre dictatura noilor tehnologii si omul-rating

WINDOWS 10 VINE CU INOVATII ORWELLIENE. Cortana, asistentul digital prin care Microsoft INREGISTREAZA VOCEA si TEXTUL utilizatorului

POKEMANIA – intre spionaj mascat si experiment de natura TOTALITARA de imbecilizare generala prin ADICTIE COLECTIVA: “Suntem ocupaţi cu prinderea de monştri virtuali şi, între timp, monştrii cât se poate de reali ne hotărăsc soarta”. PANA UNDE MERGE NEBUNIA? (video)

DE LA STATUL DE DREPT LA STATUL SECURITAR. Instalarea noilor regimuri totalitare prin permanentizarea stării de urgență

SUPRAVEGHEREA IN MASA SI MODELAREA COMPORTAMENTULUI IN ERA DIGITALA. Ce se mai poate face?

OBSESIA SECURITATII si deriva anti-democratica. PERSOANA – redusa la DATELE BIOMETRICE. Care e legatura intre liberalismul economic si controlul absolut?

CONSILIUL EUROPEI. Semnal de alarma asupra SUPRAVEGHERII IN MASA: dezvoltarea unor COMPLEXE INDUSTRIAL-PANOPTICE poate duce la CATASTROFE ANTI-DEMOCRATICE

UTOPIA DIGITALA. Eric Schmidt, seful Google: INTERNETUL SE VA CONFUNDA CU LUMEA REALA/ Bill Gates vrea SCHIMBARI MAJORE prin VACCINURI, organisme modificate genetic si tehnologie/ BRATARA care transforma mâna in TOUCHSCREEN (video)

Spre o societate in care oamenii vor fi spionati chiar in trupurile lor? MICROCIPURI WIRELESS IMPLANTATE PENTRU ADMINISTRAREA PASTILELOR. “Inovatie” cu “chip” antihristic a complexului farmaceutic-industrial propusa de CNN

Dincolo de spionajul tehnologic: POTOPUL DIGITAL. Ce loc mai ramane pentru cei refractari la tirania digitala sau pentru oricine merge impotriva curentului?

Avertismente grave… de la dreapta la stanga: OMUL NEPOCAIT CERE DICTATURA/ Despre lumea ANTI-CIVICA si, mai ales, ANTI-UMANA a viitorului

STATUL NEOLIBERAL SI INGINERIA SOCIALA DIGITALA: cum sunt supravegheate, analizate si administrate interactiunile umane cotidiene in societatea GUVERNATA ELECTRONIC. Proiectul IARPA: ANTICIPAREA SI PREVENIREA POSIBILELOR REVOLTE prin analizarea BIG DATA

Ce face NSA cu METADATELE colectate prin FILAJUL DIGITAL: diagrame ale RETELELOR SOCIALE, PROFILURI COMPORTAMENTALE, LOCALIZARE

Aldous Huxley: REVOLUTIA FINALA sau cum sa-i faci pe oameni SA-SI IUBEASCA ROBIA

MOLOHUL SECURISTIC AMERICAN si razboiul cibernetic secret: INFILTRARE, SABOTAJ SI DEVASTARE. Va fi “atacul cibernetic” pretextul urmatoarei CONFLAGRATII MONDIALE?

“Cel mai mare sistem de supraveghere din istoria omenirii.” SPIONAJUL ELECTRONIC FOLOSESTE SI DATE BIOMETRICE/ Combaterea terorismului: “ARGUMENTUL UCIGAS OMNIPOTENT” cu care se justifica MONITORIZAREA ORWELLIANA a INTREGII LUMI

MAJORITATEA AMERICANILOR – FERICITA CA E SUPRAVEGHEATA ORWELLIAN! Isterizarea securitara prin “TEROAREA TERORISMULUI” a dat rezultate: sclavii cer si mai multa sclavie si isi arunca intimitatea la cosul istoriei

NOUA ERA DIGITALA de Eric Schmidt, seful GOOGLE (video)/ YAHOO iti scaneaza CONTINUTUL MAILURILOR!/ Software ORWELLIAN instalat in calculatoare cu pretextul combaterii pirateriei digitale/ TATUAJUL ELECTRONIC ce-ti transforma CORPUL IN PAROLA


Categorii

Era Big Brother, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE), Internet, New Media, Noile Tehnologii, Internetul Obiectelor (Internet of Things), Panopticon

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “BIG DATA BROTHER SI NOILE SISTEME ALE OBEDIENTEI. CHINA introduce, in premiera mondiala, un SISTEM DE RATING al cetatenilor sai. Clasificarea persoanelor se va face prin INTEGRAREA TUTUROR DATELOR despre viata si comportamentul cotidian al acestora. Se confirma predictia lui Morozov despre OMUL-RATING

  1. China este varful de lance al noii (dez)ordini mondiale.
    Mai nou, China tradeaza Rusia si trece de partea Americii.

    8 noiembrie 2017
    Gazprom a majorat bugetul proiectului de gazoduct „Power of Siberia” pentru anul 2017 de la 911 miliarde ruble (15,6 miliarde $) la 1,1 trilioane de ruble (18,8 miliarde $). Dar majorarea finanțării cu încă 3 miliarde $ pare să fie la fel de irațională ca și conducta „Power of Siberia” in sine, despre care până și China crede că este un proiect nefezabil, motiv pentru care nu se grăbește să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul contractului.
    Între timp, China a declansat o adevarata „revolutie a gazelor de sist”, cu rezerve dovedite de 21,8 trilioane de metri cubi. Anul trecut, China a extras prin metoda de fracturare hidraulica un volum de 7,9 miliarde mc, în crestere cu 76% fata de 2015.
    http://www.paginaderusia.ro/veste-proasta-pentru-gazoductul-rusesc-power-of-siberia-china-mizeaza-tot-mai-mult-pe-gaze-de-sist/

    China, US militaries conduct joint disaster drills
    The activity is part of the consensus reached by President Xi Jinping and US President Donald Trump.
    http://www.chinadaily.com.cn/world/2017-11/15/content_34549960.htm

  2. „Scorul de cetățean” Usor, usor, omenirea o ia la vale rau de tot. Eu nu fac parte din filmul asta!

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare