”COLINDUL” ANTISEMIT – CONTRAFACUT SAU DE ORIGINE MODERNA? Varianta etnologului Pamfil Bilțiu si un reportaj din satul de unde au fost culese strofele

• Inpolitics: Un mare etnolog roman arunca bomba: ”Colindul antisemit este contrafacut”

Scandalul colindului antisemit difuzat de TVR nu s-a stins, ba chiar reacțiile nervoase iau amploare, mai ales că s-a lăsat, deocamdată, cu scuze și amenzi, dar nu și cu demisii. În plus, un reputat etnolog român, a cărui activitate de culegere de folclor include și colinde asemănătoare celui incriminat, aruncă o veritabilă bombă, susținînd că textul acestuia ar fi fost falsificat.

Cum se știe deja, Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, adică instituția care a livrat TVR colindul antisemit, susține că textul în cauză ar avea o vechime de circa 100 de ani și a fost cules în urmă cu 50 de ani din satul Bârlea, judeţul Cluj.

Numai că unul dintre cei mai cunoscuți etnologi români, Pamfil Bilțiu, culegător, alături de soția sa, Maria, de folclor, de decenii, în zona Ardealului, este de cu totul altă părere și afirmă că e vorba de o făcătură.

Bilțiu a cules el însuși variante ale colindului amintit – care se regăsesc în numeroasele volume publicate – ultima în 2007, de la țăranca Griguța Palaga, din comuna Bogdan Vodă, (vezi textul la finalul articolului) și este categoric atunci cînd declară, în exclusivitate pentru Inpolitics, că referirile la arderea evreilor în cuptoare sunt de dată recentă, fiind introduse, cel mai probabil, după revoluție:

”Nu am întîlnit în întreaga mea carieră vreun text de acest tip care să includă versurile ”Numai la corlan, la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă şfară în drum”, sau măcar ceva care să se apropie de ele. Există unele referiri la evrei, e adevărat, în cîteva creații folclorice, dar limitate la ceea ce am putea numi o afurisenie, în niciun caz ce a difuzat TVR. Nu există așa ceva în folclor, să fie clar. Partea cu referire la cuptoarele în care ar fi buni de ars evreii este o contrafacere, a fost introdusă la un moment dat cu bună știință, așa cum se întîmplă, din păcate, foarte des după revoluție, în numele a diverse interese. În ultimele două decenii, folclorul românesc a fost supus unei veritabile agresiuni, în scopuri comerciale, politice șamd, multe creații au ajuns de nerecunoscut.

S-au făcut niște compilații din folclor autentic, muzică comercială, versuri moderne, creație bisericească etc și au rezultat programe pentru spectacole ori televiziuni. Or fi agreate de unii, dar nu au legătură cu folclorul autentic, artiști precum Ștefan Hrușcă excelînd la acest capitol, după părerea mea. Nu cred că e un lucru bun, chiar în aceste zile am fost la un concert de așa zis folclor care era sufocat de tot felul de adausuri.

În ce privește colindul antisemit de la TVR, cred că organele abilitate ale statului ar trebui să demareze o anchetă, să vadă unde și cum au fost adăugate acele versuri care, repet, în mod cert nu există în versiunile originale ale colindului” mai spune Bilțiu (foto Sighet.on-line).

O poziție asemănătoare etnologului român a avut, trebuie spus, și preşedintele Federaţiei Comunităţii Evreieşti Cluj, Robert Schwartz, care a cerut autosesizarea Poliţiei şi Parchetului. (Bogdan Tiberiu Iacob)

Textul colindului cules de Pamfil Bilțiu în 2007, în care apar referiri asemănătoare – pînă la un punct – celor din colindul scandalos de la TVR 3:

Coborât-o, coborât
Îngerii Domnului Sfânt,
Oareunde pă pământ.
Iisus de nu să năştea,
Lumea-a iadului era.
La neşte păstori, pă câmp.
Păstorii l-au întrebat:
– De unde sunteţi mânaţi?
Noi suntem mânaţi din rai,
De la Maica Preacurată
Şi umblăm din casă-n casă,
Nime’-n lume nu ne lasă,
Pă Domnu’ Hristos să-l nască,
Până joi de către sară,
Cu atâta osteneală,
S-o născut on Fiu Frumos,
Cu nume Domnu’ Cristos.
Tătă lumea lui să-nchină,
Numa jidovii-l îngână.
Jidovi, neam afurisât,
Nu vă primea(scă) Domnu’ Sfânt,
Nici în rai, nici pă pământ.
Noi colinda-o-am gătat,
Sus la cer o-am înălţat,
Jos pă pământ o-am lăsat.

• IEST: În satul colindului care a pus o ţară întreagă pe jar: “Aicea nime’ din sat n-o avut treabă cu evreii”

Colinda “strămoşească” “Aseară pe înserate”, cea care cuprinde la final versurile “jidov neam afurisit”, şi prin difuzarea căreia s-a iscat un scandal imens a fost culeasă din Bârlea, un sat din comuna Corneşti, judeţul Cluj.

Sătenii de acolo au mărturisit reporterilor iEst.ro că adevărul este undeva la jumătate: colindul s-a cântat în perioada războiului, dar acum nu se mai cântă. Rădăcinile cântecului stau pe istorie şi pe ororile acesteia, dar şi pe întâmplări miraculoase, scoase din romanele de aventură. Prin Bârlea – odinioară un sat cu o însemnată comunitate evreiască – a trecut în anii diktatului de la Viena linia frontului româno-german, iar cu un război mai înainte, moartea.

Dar la Bârlea nu sunt doar colinde cu “jidovi”, ci şi cu mult sânge, cu avioane şi Hiroshima şi morţi aruncaţi de sus. Mesajul lor nu a pervertit sufletul oamenilor şi sunt cântate doar uneori, pentru că nimeni nu le mai ţine minte sensul.

Sunt 10 versuri altoite peste o colindă care au pus gaz pe foc şi care nu mai pot fi stinse cu tot omătul care a căzut deja din plin peste satul Bârlea şi a îngheţat, conservând amintirile şi oamenii: un colind interpretat de ansamblul Dor Transilvan difuzat în direct la TVR 3 a atras acuzaţii de antisemitism şi amendarea televiziunii publice cu 50.000 de lei de către CNA.

El spune aşa: “A născut un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână/Jidov, neam afuristit /Nu l-ar răbda Domnul sfânt /Nici în cer, nici pe pământ/Numai la corlan la fum, /Acolo-i jidovul bun, /Să iasă şfară în drum”.

“La vremea asta cântăm colinde în biserică, cântece strămoşeşti. Tinerii nu mai cunosc acuma versurile, numa’ bătrânii. Cântăm Naşterea ta Cristoase, Viflaime, Viflaime, Aseară pe înserate, Ce vedere minunată”, enumeră fătu’ Ilisie Rus, un bărbat înalt, la 65 de ani cu o freză US Navy, periuţă-frizonată. Zici că e un colonel american retras. Să nu-i spunem “Dl Rus”, ci Fătu’ că “aşa-l cunoaşte toată lumea”.

[…]

Îl întrebăm de colinda aia cu “jidovii”. “Îmi aduc aminte de ea, da’ nu o-am cântat-o. Dacă era o colindă importantă o cântam, da’ nu o cântă nime’”, zice Fătu’ căznindu-se să-şi aducă aminte.

Fătu’ e de-al casei, cum se spune. Nu doar că ştie rânduiala bisericii, dar îi cunoaşte şi pe toţi din sat. E nevoit prin atribuţiile care-i revin pe linie de înmormântări: tipicul din zonă spune că fiecărui decedat i se va recita viaţa sub formă de poezie. Ilisie Rus are caiete întregi de versuri pe care le scrie pentru îngropăciuni. “În 10 ani am scris ca pentru 60 de oameni aci în Bârlea şi încă vreo 40 în satul de lângă. S-o rărit oamenii”.

Dar ce treabă să fi avut aici în Bârlea cu “jidovii”, de ce s-au făcut colinde cu ei? “Aicea la noi erau mulţi jidovi! Când o fost războiu’, atuncia i-o dus armata. Maică-mea, Dumnezeu s-o ierte, când o venit soldaţii şi îi căutau prin sat, o ascuns-o pe tanti Maria sub covata de făcut pită! Erau coveţile alea mari, de frământat aluatu’. Şi aşa o scăpat! Casa ei era aici, un pic mai sus de noi, anul trecut o picat şi acoperişul, nu o mai rămas nimic”, spune omul bisericii.

Lângă fostul CAP rebotezat pe o firmă lăcuită de lemn ca şi cămin cultural, s-ar fi aflat încă câteva morminte vechi evreieşti. Două sau trei, nimeni nu-şi mai aduce aminte. În mica vale aburită de ceaţă sunt doar nişte baloţi de fân şi o prisacă părăsită. “O dispărut ptietrile că le-o luat ominii şi şi-o făcut trepţi (scări)”, spune o tanti de 90 de ani, sprijinită cu o mână uscată de-un toiegel şi cu alta de vie. Venele ei se confundă cu via fără pic de sevă.

Tanti Maria, vecina Fătului, ar mai avea încă o fiică într-un azil de bătrâni la Beclean, pe care o cheamă Estera pe numele evreiesc. Vecina fusese “botezată” de preotul din sat, nu mai ştie nimeni cum o chema înainte să fie Maria, dar i se spunea “Magdus”. Acum n-a mai rămas niciun evreu în sat. Numele unuia singur mi-a sărit în ochi pe uliţa bisericii, pe un obelisc de piatră ridicat pentru eroii Marelui Război: Solomon Carol. Când a început contra-atacul românilor şi ruşilor, în ’44, soldaţii nemţi în retragere şi derută pe aici îşi lepădau uniformele şi cereau oamenilor haine de civili încercând să scape.

“Io nu ţiu minte să fi avut aşe o colindă să fi fost aicea şi io  am 67 de ani”, spune tanti Veronica, colecţionară de folclor local şi informată de la televizor despre scandalul colindei. Are mai multe vocabulare îngălbenite pe care le scoate dintr-o plăsuţă cu flori şi în care sunt scrise cu litere apăsate versuri după versuri după versuri. Ca pe trei sferturi din sat (mai puţin de 200 de locuitori după ultimul recensământ) o cheamă tot Rus, fără să fie rude. În căsuţa ei joasă, sobiţa de lemne duduie, iar tanti Veronica cântă deja a treia colindă: “Unde s-a născut Cristos/Curgea sângele pe jos/Şi când Cristos s-a născut/Multă noapte s-a făcut/Un tiran era atunci/Ce-a ucis pe bieţii prunci/Dar acuma sunt mai mulţi/Că-i omoară de pe sus/ Dar acuma sunt milioane/Omorâţi din avioane/Şi zi cu zi se omoară/Pentru a lumii comoară”.

Fătu’ şi tanti Veronica colindă împreună. Ştiu colinzile de când erau copii, le-au auzit de la bărbaţii-bunicii lor veniţi de pe front care n-au putut uita apocalipsa războaielor. Urmaşii nu se manifestă conştient la versurile pe care le cântă: “Aicea nime’ din sat n-o avut treabă cu evreii. Aşe li se zicea, jidovi, ei nu se supărau pe treaba asta, aşa era vorba locului. Jidovanca, aşa îi ziceam şi la tanti Maria”, explică Ilisie Rus – Fătu’.

Românii şi jidovii. Mi-amintesc că tot aşa îi numesc legendele şi pe uriaşii din munţi, căpcăunii sau “blajinii”, jidovi – nişte fiinţe mitice amintite în folclorul românesc.

“După ce-am făcut cale de-o oră-două, ajunserăm în nişte văi, gîtuite de coame înalte, cu stînci uriaşe gata-gata să închidă chiar şi ochiul de cer deasupra noastră. Iată : „Masa Jidovului”, zise Tata, arătîndu-ne o formaţiune geologică ce lua cu asalt, vertical, toate tancurile. Era un picior de stîncă, înalt de sute de metri, purtînd în vîrf o lespede enormă, orizontală, ansamblul semănînd cu o masă gigantică. De ce i-o fi spunînd „Masa Jidovului ?” mă întreb eu, numai pentru’ mine însumi. Dar Tata a şi ghicit întrebarea, căci nemijlocit prinse a ne lămuri, că numele n-are nimic de a face cu „jidovii”. în unele ţinuturi românii numesc „jidovi” pe uriaşii din basme. Prin urmare „Masa Jidovului” nu este decît Masa Uriaşului”, scrie Lucian Blaga în Hronicul şi cântecul vârstelor.

Nu e însă şi situaţia din Bârlea. Aici jidovul e evreul. Batem un alt drumeag îngheţat numa’ bun să slobozi sania în vale. Un moş cu cizme de cauciuc se spală pe mâini la un robinet din curte. “Ioi, da, ştiu colinda! Aia cu jidov neam afurisit! O cânta tata săracu’. Io n-o mai ştiu”, spune arătându-ne drumul. O poveste de război montată peste o colindă tradiţională?

Biserica din Bârlea e soră cu biserica din Tioltiur, doi kilometri mai jos înspre Bobâlna, locul răscoalei. Au acelaşi preot şi mai au şi-o bisericuţă de lemn monument istoric cocoţată pe un deal cu pomi răzleţi. Preotul stă la doi paşi de o ţuicărie unde parcă sunt dezlănţuite zăgazurile iadului, valea clocoteşte, fumul se ridică, câinii de muşcă de cozi, mirosul de borhot fermentat acţionează ca o anestezie. Intrăm printr-un ţarc cu găini grase, străjuit de un cocoş tărcat într-un picior şi de 4 butoaie imense de ţuică. Părintele ne primeşte cu mâinile în buzunar, din uşa casei. Noi suntem în gardul găinilor, nu îndrăznim să deschidem portiţa, fără invitaţie, între noi sunt 4 metri de gheaţă. Colinda care ne interesează pe noi “nu e de aici” spune preotul din Tioltiur. “E din Maramureş, s-a zis deja la Antena 3″, închide el discuţia.

Aceeaşi disponibilitate pentru discuţie a avut-o şi Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi directorul artistic al ansamblului Dor Transilvan al RATUC, cel care a inclus colindului “cu scandal” în repertoriul ansamblului şi în emisiunea TVR-ului. Colinda ar fi fost “culeasă” de instructorul ansamblului, Radu Rus care o ştia de “când era copil mic”, a relatat el. Pentru alte detalii legate de colind, directorul a recomandat reporterului iEst.ro să consulte un site naţionalist. Groza a demisionat din funcţia de director al Centrului vineri după-masa, la solicitarea preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu.

Satul Bârlea se usucă şi dispare, casele au fost mai demult tencuite, iar acum de sub coaja “civilizaţiei” care se fărâmă în bucăţi, rămân la suprafaţă vechile construcţii brute şi fără cosmetizări corect politice din blocuri de piatră de râu. E, mai mult sau mai puţin, aceeaşi situaţie şi cu colinda antisemită: un scandal de care cei mai mulţi dintre ei au uitat şi care i-a ajuns din urmă.

[…] INTEGRAL LA SURSA

• Ziare.com: Televiziunea Romana, amenda uriasa pentru colindul antisemit

Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a decis, in sedinta de joi, sa amendeze cu 50.000 de lei Societatea Romana de Televiziune (SRTv), din cauza ca pe TVR 3 si TVR Cluj a fost difuzat, pe 6 decembrie, un colind antisemit, care a incalcat legislatia audiovizualului.

Decizia a fost luata joi de CNA, la propunerea Laurei Georgescu, presedintele Consiliului, cu sapte voturi “pentru” (Laura Georgescu, Florin Gabrea, Lorand Turos, Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Cristina Trepcea si Radu Calin Cristea) si un vot “impotriva” (Christian Mititelu).

Sanctiunea a fost aplicata pentru incalcarea articolului 3, alineatul 1 din Legea audiovizualului, potrivit caruia “Prin difuzarea si retransmisia serviciilor de programe se realizeaza si se asigura pluralismul politic si social, diversitatea culturala, lingvistica si religioasa, informarea, educarea si divertismentul publicului, cu respectarea libertatilor si a drepturilor fundamentale ale omului”, si a articolului 47, alineatul 1 din Codul de reglementare a continutului audiovizualului, potrivit caruia “Este interzisa difuzarea in programele audiovizuale a oricaror forme de manifestari antisemite sau xenofobe”.

Christian Mititelu a votat impotriva amendarii

Membrul CNA Christian Mititelu a fost de parere ca in acest caz nu a fost incalcat articolul 3, alineatul 1 din Legea audiovizualului. “Nu cred ca se poate aplica articolul 3. Cred ca este aplicat numai ca sa putem da amenda”, a spus Christian Mititelu.

•  RL: Consiliul Parlamentarilor Evrei condamnă difuzarea colindului antisemit 

Consiliul Internaţional al Parlamentarilor Evrei condamnă în termeni vehemenţi difuzarea colindului cu accente antisemite la TVR3, transmite Mediafax.

“Am fost profund ofensat de difuzarea unui colind antisemit creştin la Televiziunea publică din România”, a declarat congresmenul american Eliot L. Engel, preşedintele Consiliului Internaţional al Parlamentarilor Evrei (ICJP), o asociaţie cu sediul la Ierusalim creată de Knesset, de Congresul Evreiesc Mondial, de Ministerul israelian de Externe şi de asociaţia Israel Forum.

“Acest limbaj ofensator mi-a amintit de cele mai negre zile ale antisemitismului european, atunci când manifestările deschise de ură şi bigotism erau o practică obişnuită. Este deranjant că un post de televiziune nu ezită să difuzeze o astfel de acţiune dezgustătoare şi odioasă”, adaugă liderul ICJP, conform unui comunicat postat pe site-ul Congresului Evreiesc Mondial.

Ambasada Statelor Unite a denunţat difuzarea, la TVR3, “a unui aşa-zis colind care glorifică Holocaustul şi violenţa împotriva evreilor”, considerând că gestul este “o expresie inacceptabilă de antisemitism”.

Postul public TVR 3 a difuzat, vineri, în cadrul emisiunii de relansare a canalului, un colind antisemit, fiind reclamat la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de către Grupul pentru Dialog Social şi Revista 22.