In memoriam Ion Gavrila Ogoranu. EROUL REZISTENTEI ANTICOMUNISTE DIN MUNTII FAGARASULUI SI CURAJUL MARTURISITOR AL ANEI GAVRILA (video)

24-05-2013 5 minute Sublinieri

ana-si-ion-gavrila-ogoranu

Unul dintre cei mai cunoscuți luptători anticomuniști români, Ion Gavrilă Ogoranu, a primit vineri un moment special de respect și apreciere pentru cele câteva decenii din viața sa pe care le-a dedicat în totalitate rezistenței împotriva regimului comunist, perioadă în care a stat timp de 21 de ani ascuns în satul Galtiu din județul Alba. Câteva zeci de admiratori și persoane care l-au cunoscut pe „Moșul” Ogoranu s-au adunat la Sala Unirii pentru a rememora întâmplările prin care a trecut acesta și a le împărtăși celor tineri o mică „lecție despre demnitate și despre ce înseamnă a-ți da viața pentru o idee”.

simpozion-ogoranuLa simpozion au participat președintele Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, Coriolan Baciu, istoricii Liviu Pleșa și Iuliu Crăcană, părintele Marius Vișovan din Sighetu Marmației, ziaristul Ioan Hănțulescu, scriitorul Ioan Bâscă, directorul Muzeului Național al Unirii, Gabriel Rustoiu, istoricul Liviu Zgârciu și o clasă de elevi de la Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, conduși de prof. Daniela Cetean.

Aceștia au rememorat câteva dintre înfiorătoarele episoade din viața lui Ion Gavrilă, conducătorul unui grup de rezistență anticomunist. A luptat „cu arma în mână” împotriva represiunii comuniste până în 1955. A fost condamnat la moarte de două ori. Apoi, a stat 21 de ani ascuns și ocrotit în gospodăria Anei din Galtiu, văduvă cu doi copii, care ulterior i-a devenit soție. Prins de Securitate în 1976, a fost eliberat în scurt timp ca urmare a intervenției diplomației internaționale și a prescrierii condamnărilor la moarte. După Revoluție, și-a dedicat energia redactării celor șapte volume de memorii, sub titlul „Brazii de frâng, dar nu se îndoiesc”. Ion Gavrilă și-a luat cognomenul Ogoranu din familie, care era cunoscută a „a Ogoranului” și l-a folosit ca scriitor.

Povestea vieții lui Ion Gavrilă și a Anei, cea care l-a ascuns timp de 21 de ani în propria casă și care i-a devenit soție, spusă de Coriolan Baciu, președintele Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”:

„A fost odată o tânără de 19 ani, în Galtiu, în anul 1940. Ea se numea Ana Mârza și făcuse școala în sat. Atunci a avut loc o primă lovitură dată României: s-au ciuntit granițele. Fenomenul a fost resimțit foarte dur de întreaga populație. România era într-o revoluție nemaipomenită. Marea Unirea era un „punct astral” al națiunii române și după 22 de ani, în 1940, cad granițele. Din nord au sosit o mulțime de refugiați, care s-au adăpostit care pe unde.

Ana, prima căsnicie cu un rezistent anticomunist, Petru Săbăduș

La Galtiu se adăpostește o familie, Săbăduș. În această familie Săbăduș, era un băiat de 20 de ani, Petru, în ultimul an de liceu, trebuia să înceapă cursurile în acea toamnă, însă, după Dictatul de la Viena, nu a mai putut, pentru că a fost nevoit să se refugieze. La începutul toamnei, a cunoscut-o pe Ana. Apoi, familia s-a refugiat mai departe, în Făgăraș, și băiatul s-a înscris la o școală din Făgăraș. În ultimul an de liceu l-a întâlnit pe Ion Gavrilă. S-au împrietenit. După un an, Petru Săbăduș a terminat liceul și s-a dus student la Medicină la Cluj. După încă un an, a reluat relația cu Ana și s-au căsătorit. În 1943 și 1944 li s-au născut primii doi copii.

Petru Săbăduș participă, ca student, la prima acțiune de rezistență anticomunistă în 1946, vestita Grevă de la Cluj, în care a fost implicat și Ion Gavrilă și Mitropolitul Valeriu Anania, cu numele de călugăr Bartolomeu. A fost, poate, ultima manifestare semnificativă și cu oarecare succes împotriva comunismului din acea perioadă, după care regimul, care se întărea pe zi ce trece, nu a mai permis astfel de manifestări.

Petru Săbăduș, bătut până la moarte în închisoare la 34 de ani

După greva studențească, Petru Săbăduș este luat în „colimator” și, știind că este urmărit și în pericol de a fi arestat, încearcă să treacă în Iugoslavia în 1948. Este arestat la graniță, condamnat și închis la Gherla. În 1953, ieșind la plimbare în curtea închisorii, vede un om bătut care nu putea să se miște. Fiind medic, încercă să îl ajute. Medicul închisorii îl vede, îl lovește cu brutalitate, i se rupe splina, iar după două zile moare în infirmeria închisorii din Gherla. Avea 34 de ani.

„Într-o noapte, Anei îi bate cineva la ușă. Era Ion Gavrilă”

Ana rămâne singură în Galtiu cu cei doi copii și într-o noapte a anului 1955 îi bate cineva la ușă. Era Ion Gavrilă, care între timp, amenințat de arestare în 1948, refuză să se supună și ridică un punct esențial al demnității prin organizarea Grupului Carpatin Făgărășan, prin care un număr de sub 20 de tineri se constituie într-un grup de rezistență, având susținerea a câteva sute de familii din zona Făgărașului. Acest grup de rezistență a stat în munții Făgăraș timp de 8 ani. Imens pentru acea perioadă de represiune extraordinară din anii comunismului în care 20 de oameni din care au rămas 11 să nu poată fi prinși deși erau trimise batalioane de securitate să scotocească fiecare milimetru de teren din sate și din munți.

grupul-ogoranuÎn 1955, grupul nu reușește să se mai reunească și Gavrilă încearcă să găsească o soluție personală, ieșind spre Cluj pentru a găsi o variantă de a părăsi țara. Știa că era condamnat de două ori la moarte și că nu mai avea scăpare. Ana Săbăduș îl adăpostește, în speranța că va găsi în timp un contact pentru a putea pleca. Spre toamnă, află că ceilalți camarazi au fost arestați prin trădare. Li s-a întins o cursă care în acele condiții, le-a fost fatală. Perspectiva de a ieși spre Grecia pe care le-au oferit-o niște agenți ai Securității i-a făcut să fie prinși, apoi condamnați și executați în anul 1957.

Îl numea <Calu’>, pentru ca micuții să nu scape o vorbă despre un om ascuns în casă

Acea femeie, văduvă cu doi copii, cu o brumă de pământ în Galtiu, se angajează să găzduiască un condamnat la moarte, știind că acest lucru ar putea să atragă cele mai grave represalii pentru ea și pentru copiii ei. Pământul i-a fost luat la colectivizare. Timp de 21 de ani, între 1955 și 1976, dă de mîncare unui om care stătea ascuns zi, noapte, despre care trebuia să nu știe nimeni, pe care îl numea Calu pentru ca și copiii să nu scape cumva o vorbă despre un om ci despre „un cal”. Zi de zi, noapte de noapte, cu frică, îl găzduiește pe acest om, la Galtiu.

În acest timp se mai întâmplă un eveniment grav. Casa în care locuiau este naționalizată, ei sunt evacuați și mutați într-o moară părăsită, pe care trebuie să o reamenajeze, în care trebuie să găsească alte soluții de ascundere a lui Ion Gavrilă. O existență extrem de precară, amenințată de lipsuri mari, de perspectiva represiunii.

„Am cunoscut-o pe Ana Gavrilă și mi s-a părut mai extraordinară decât Ion Gavrilă”

Am cunoscut-o pe Ana Gavrilă și mi s-a părut mai extraordinară decât Ion Gavrilă. Totul a plecat de la credința ei adâncă că Dumnezeu, atunci când l-a luat pe primul ei bărbat, i-a trimis un alt bărbat în loc, lângă care să fie, cu care să se poată înțelege. La două luni după ce a murit Ion Gavrilă, a murit și Ana, pentru că nu mai avea rost în această lume”, ne-a povestit Coriolan Baciu, care l-a cunoscut pe Ogoranu, el însuși provenind dintr-o familie din care sapte membri au fost condamnați politic în comunism și au făcut, în total, peste 100 de ani de închisoare.

Șapte volume de memorii, „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”

IMG_2462După Revoluție, Ion Gavrilă Ogoranu a început să își scrie memoriile, pe care le-a concentrat în șapte volume, intitulate „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”, în care povestește, cu maximă generozitate pentru detalii, cum s-au petrecut lucrurile pentru el, „frații săi de cruce” și alți participanți, în lupta anticomunistă. Câteva exemplare au fost expuse în Sala Unirii, cu ocazia Simpozionului „In Memoriam Ion Gavrilă Ogoranu”.

Istoricul Liviu Pleșa: „Ion Gavrilă Ogoranu a fost arestat prin trădare”

Istoricul Liviu Pleșa a povestit episodul arestării prin trădare a lui Ion Gavrilă Ogoranu, la Cluj-Napoca. „Securitatea s-a infiltrat printre potențialii săi colegi, care puteau să îl ajute. În perioada 1973-1975, Securitatea îi racolează pe foarte mulți dintre foștii săi colegi, foștii săi prieteni. De aici a venit și arestarea sa. Au reușit să îl recruteze pe un inginer, la care au apelat să îl ajute, să își realizeze situația. Prin acel informator au reușit să îl atragă, să îi ofere iluzia reabilitării grupului. După 25 de ani de la condamnarea la moarte, aceasta se prescripsese și nu mai era în vigoare. Astfel, când a fost arestat, nu au avut ce să îi facă din punct de vedere legal. A fost anchetat câteva luni, iar după aceea el și-a reluat activitatea. A lucrat ca agronom în Sibiu. După ’90 a rămas același luptător și m-a impresionat prin forța pe care a avut-o, la 80 de ani, să scrie toate acele volume și să vorbească și despre alți rezistenți anticomuniști”.

Istoricul Iuliu Crăcană: „Securitatea dădea vina pe vecini”

Istoricul Iuliu Crăcană a vorbit despre Ion Gavrilă Ogoranu „între mit și istorie”. „A existat o serie de măsuri cu obiective precise în privința schimbării stării de spirit a vecinilor. Era o metodă de lucru generală. Adică, li se spunea că „din cauza că ăia sunt în munți, voi aveți de suferit, rudele voastre sunt arestate, voi sunteți urmăriți și prigoniți”. Pe ei s-a dat vina. În felul acesta puteau să recruteze informatori. Tocmai de aceea, în perioada comunistă, dacă se vehiculau informații se vehiculau eronat. Ce este foarte important de reținut e faptul că tineretul are nevoie de mituri. Adică, noile generații au nevoie de exemple, și tocmai asta e datoria istoricilor, să arate adevărul istoric. Noi am avut mare noroc că l-am prins pe Ion Gavrilă în viață, dar tinerii trebuie să știe și ei ce s-a întâmplat, pentru a putea să își țină coloana vertebrală dreaptă”.

Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Alba, Asociația Foștilor Deținuți Politici – Filiala Alba, Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu” și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.


Categorii

Partizanii (eroii rezistentei in munti), Sarbatori, comemorari, sfinti, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “In memoriam Ion Gavrila Ogoranu. EROUL REZISTENTEI ANTICOMUNISTE DIN MUNTII FAGARASULUI SI CURAJUL MARTURISITOR AL ANEI GAVRILA (video)

  1. Eroi si oameni minunati! Pe langa adaugarea lor in cartile de istorie ar mai fi si alte lucruri de facut pentru a-i face cunoscuti si iubiti. Din pacate nu se depune suficient efort pentru scoaterea in evidenta a faptelor si mai ales a virtutilor lor. Filmul care s-a facut este o incercare, intr-adevar, dar timida. Meritoriu ca s-a gandit cineva sa-l faca, dar reda palid tot ceea ce s-a intamplat si nu reuseste, dupa parerea mea, sa redea frumusetea virtutilor, dramatismul situatiei, nobletea eroilor si deci sa transmita mesajul corespunzator. Pacat! Aici ar trebui mai multi oameni de valoare sa-si dea concursul si sa exploateze la maxim aceasta intamplare adevarata, aceasta alta minune a poporului nostru, pentru a realiza un film care sa aiba cu adevarat impact, un film care sa redea cu maiestrie frumusetea acestor oameni si a vietii lor.
    Cata energie se depune pentru cate o scalambaiala, precum ultima de la Eurovision, de exemplu! Cat efort pentru a creea acel personaj androgin pe care unii l-au identificat cu dracula altii cu diavolul insusi, intr-un aranjament scenic si un costum dracesti, pur si simplu. Si ce-a iesit? O tristete.
    Artisti cu mult potential nu mai au nici un ideal maret, nici o alta dorinta decat aceea de a avea success cu orice pret, de a fi in rand cu lumea. Si nu se mai uita care lume? O lume in deriva, degenerata si indracita, dar, nu conteaza…orice doar pentru a castiga notorietate, faima si succes. Asa ei trec pe langa ocazia de a creea ceva cu adevarat de valoare si pe langa ocazia de a fi nemuritori. Asa, vor ramane niste mici, niste marunti care si-au irosit talentele si viata.
    Ar trebui sa fie “bataie”, in mod normal, pe un asemenea subiect de roman, film, teatru, etc.

  2. Pingback: ... BA PLANGI, MAICA ROMÂNIE! Irina Nastasiu: CINE MAI ARE AZI NEVOIE DE EROI?/ Reportaj RFI (si audio): O sambata la inchisorile Jilava si Pitesti, o CALATORIE VIE IN ISTORIA SFASIETOARE A PERSECUTIEI ANILOR 50 - Război întru Cuvânt - Recomandari
  3. Pingback: “Ce vreti, sa se condamne ei intre ei?!… Tot EI conduc si acum!” TEMA CONDAMNARII TORTIONARILOR – O MANIPULARE/ Povestea dramatica a familiei Zoei Radulescu, fiica lui GOGU PUIU, EROUL REZISTENTEI ANTICOMUNISTE DIN DOBROGEA (si vid
  4. Pingback: “CU DUMNEZEU INAINTE”. Emisiunea “In Premiera” cu NICOLAE CIURICA, unul din ultimii PARTIZANI ANTICOMUNISTI aflati inca in viata [VIDEO] - Recomandari
  5. Pingback: Galina Raduleanu: “CAZUL VISINESCU SI CONDAMNAREA COMUNISMULUI SUNT PRAF IN OCHI. Suntem o tara careia ii lipseste sentimentul de vinovatie.” Fiica partizanului Toma Arnautoiu: “NU A EXISTAT VOINTA POLITICA PENTRU PEDEPSIREA VINOVATILOR
  6. Pingback: Intre INALTAREA LA CER PRIN CREDINTA si PRABUSIREA IN IDOLATRIE si MESCHINARIE INGRATA. Ion Gavrila-Ogoranu si… Michael Jackson. CELE MAI GRELE CLIPE DIN VIATA CELUI MAI CUNOSCUT LUPTATOR ANTICOMUNIST. “Pelerini in aceasta vale a lumii”
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare