Prof. Mencinicopschi (video) despre IMBOLNAVIREA “PROGRAMATA” PRIN ALIMENTATIE SI PRIN STILUL DE VIATA. Marketingul alimentar perverteste si ucide incet, dar sigur/ DE CE A EXPLODAT CANCERUL (de colon, de san, de col uterin) SI CUM SE POATE PREVENI? Libertinajul sexual duce la infectia cu HPV

• Adevarul: VIDEO Prof. dr. Mencinicopschi, la Adevărul Live: „Nu ţineţi salata şi alte legume frunzoase în frigider!“

Salata verde trebuie lăsată puţin la soare. Unele roşii pot conţine substanţe nocive. Iar pepenele trebuie ales cu grijă. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi a explicat toate aceste lucruri la Adevărul Live. 

Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, a realizat de-a lungul timpului mai multe cercetări de laborator asupra alimentelor de pe piaţa din România, în special asupra legumelor şi fructelor.

[Rezumat Adevarul – dar e important de vazut intreg interviul, n.n.]

Omul mănâncă două categorii de alimente: alimente vii, naturale integrale, dar şi o altă categorie pe care nicio altă fiinţă nu le mănâncă – alimentele culturale. Acestea sunt generate de imaginaţia, de gastronomia noastră. Pe termen mediu ne distrug sănătatea.

„Aici e vorba de fructele şi legumele chinuite în fel şi chip, termic, în care se mai adaugă şi E-uri, şi sare, şi zahăr. Alimentele culturale nu au corespondent în natură. Un aliment viu este mărul pe care-l culegem din copac, de exemplu“, lămureşte specialistul.

Înseşi animalele noastre de companie, pe care le iubim, sunt îmbolnăvite de noi cu aceeaşi dragoste sufocantă cu care ne îmbolnăvim pe noi înşine. Auzim, de exemplu, de pisici bolnave de cancer, de diabet… Organismul lor, ca şi al nostru, nu este biologic pregătit să proceseze mâncarea procesată.

Nouă nu ni se mai spune ceva foarte important: pentru ca un aliment să fie digerat şi absorbit corect trebuie să fi fost consumat un timp îndelungat ca să existe compatibilitate între gene şi acele alimente. Un aliment introdus intempestiv în dietă poate face mult rău.

Poporul român a trecut de mulţi ani la alimentele la pachet. Anumite forme de cancer care s-a dovedit că sunt induse de o hrană nesănătoasă. Suntem pe locul al treilea la obezitate în UE, acum zece ani eram pe locul 20. Obezitatea a devenit epidemică la copii, care e mult mai periculoasă decât la adulţi, le scade speranţa de viaţă. Obezitatea a fost decretată de curând de OMS drept boală cronică. Prognosticul de vindecare este ca şi la cancer: nu te mai vindeci, mai ales obezitatea morbidă.Noi facem cel mai mare rău când le dăm copiilor şi nepoţilor noştri alimente culturale, moarte. Acestea trebuie contrabalansate cu legume, fructe, seminţe, germeni, chiar.

Organismul funcţionează diferit pe parcursul zilei

În România nu se învaţă despre crononutriţie. Omul are un bioritm, adică funcţionează diferit în 24 de ore.

– Ficatul începe să funcţioneze ca detoxifiant între orele 1.00 şi 3.00 dimineaţa. Dacă mâncăm noaptea, ficatul nu poate să facă detoxifierea. De aceea, e o normă biologică să mănânci cu 3-4 ore înainte de somn şi să nu te culci mai târziu de 22.00.

– Dimineaţa se activează funcţia colonului.

– Tot dimineaţa, de la 4.00-5.00 se activează sistemul cardiovascular. De aceea, cele mai multe infarcte au loc dimineaţa.

– Dimineaţa se secretă mai multă insulină. Asta ne spune că în prima parte a zilei, organismul se pregăteşte pentru stresul zilei. De aceea micul dejun este cea mai importantă masă a zilei.

Singurul care ne spune ce, când, cum, unde să mâncăm este corpul nostru, fiziologia digestiei. Nu există mode în alimentaţie. Tot ceea ce este în afară de asta nu e decât marketing alimentar, confuzie creată vădit. Omul este programat genetic să prefere gusturile dulce, gras şi sărat. Aşa sunt fabricate alimentele culturale. Li se introduc E-urile care le fac mai gustoase pentru noi. Dacă pe paie ai pune aceste E-uri, ar fi mai gustoase decât o friptură. Oamenii devin dependenţi de alimente pentru că le aleg după două categorii: să fie savuros şi să fie ieftin (la promoţii etc.).

„Inima de bou“, cea mai bună roşie

Alternativa este să mâncăm legume şi fructe în sezon. Dacă vrem roşii, cele mai valoroase sunt cele dintr-un soi ancestral, cum este „inima de bou“. Nu o mai găsim, că nu dă producţii mari. De aceea, au apărut hibrizii. Decât deloc, e bine să mâncăm şi hibrizi. Mai găsim rar de tot în România „inimă de bou“. Roşia trebuie să vadă soarele! Roşia de câmp, de grădină e cea mai bună. Orice plantă verde trebuie să se hrănească direct cu soare, făfă folie, geam sau altceva. Aşa sunt cel mai valoroase. Condiţiile acestea le găsim rar astăzi. Dar putem alege agricultura ecologică. România e ţara ideală în care s-ar putea dezvolta agricultura ecologică, dar la noi nu s-a dezvoltat încă.

Nu ne putem da seama dacă o roşie e bună sau nu cu simţurile noastre la tarabă, din păcate. Pentru evaluarea calităţii alimentului sunt necesare studii pe animale de laborator. Mâncarea influenţează nu numai sănătatea fizică a animalelor, ci şi cea psihică, am constatat chiar din studiile de laborator.

Roşiile cu moţ pot fi nocive, dacă soiul nu este cu moţ, iar moţul respectiv s-a obţinut după tratarea cu un fitohormon. Imediat după consumul acestor roşii nu se poate întâmpla nimic. Asta e perversiunea alimentului. Alimentul modern este pervers pentru că este otrăvitor, dar nu te omoară imediat. Cele mai grele boli sunt cele care nu dor, cum sunt diabetul şi cancerul, dar când încep să se manifeste, nu prea se mai poate face nimic.

În ani mulţi ne putem îmbolnăvi. Din păcate, începem să mâncăm alimente nocive chiar din uterul mamei. Fătul simte gustul de la patru luni de sarcină şi îşi poate forma gusturile încă de atunci, fiindcă placenta nu este impenetrabilă. Mulţi copii au boli de inimă, de rinichi, au colesterol mărit, se maturizează prematur… Toate acestea din cauza alimentaţiei, mai ales.

Sunt alimente pe care, dacă le dai animalului de laborator, mor. Nu pot întreţine viaţa. E vorba mai ales de alimentele industriale. Nu sunt de vină neapărat producătorii, mai de vină suntem noi: gunoi cerem, gunoi ni se dă.

Sunt studii care arată că, din 2005, speranţa de viaţă în ţările avansate are un trend descrescător. Explicaţia principală este că a crescut demenţial chimizarea.În România, sporul natural de populaţie este negativ. La fiecare nou-născut mor 2,6 oameni. Mor mai mulţi decât se nasc.

Ce trebuie să ştii despre fructele şi legumele din piaţă

Legumele şi fructele româneşti sunt mai bune, in principial, dacă nu se nărăvesc cei care le produc. Acum vreo zece ani, am constatat un lucru despre nitraţii din legume în România. Am văzut că, în lipsa reglementărilor, ţăranii fac cum ştiu şi cum vor. O sfeclă roşie, de exemplu, avea de 20 de ori mai mulţi nitraţi decât una crescută la 5-10 metri de cealaltă. Asta arăta că oamenii aruncau tratamentele cu lopata. Pentru piaţă, în continuare se face agricultură cu chimicale. Fiindcă se găsesc pesticide şi chimicale în orice cătun din ţară. De multe ori, o roşie mai mică e mai bună şi mai dulce decât una mai mare.

Nitraţii sunt o specie moleculară care este, în acelaşi timp şi poluant, accidental, dar sunt introduşi şi intenţionat în alimente. E-urile de la 250 încolo sunt nitraţi introduşi. Prin folosirea neadecvată a îngrăşămintelor migrează în special în rădăcinoase şi în frunzoase. Morcovii, sfecla şi salata verde pot fi foarte pline de nitraţi. Frunzoasele nu se ţin la întuneric. Trebuie puse la soare, că altfel generează ele însele nitraţi. Nitraţii blochează hemoglobina atunci când îi mâncăm, e ca şi cum cineva te-ar ţine de nas şi de gură. O bună parte din celule mor. Dar pot da şi cancer.

Vişinile păstrate în soluţie cu aspirină pot să facă mult rău mai ales membrilor familiei care iau medicamente anticoagulante.

„În general, oamenii care mă recunosc în piaţă sau la supermarket se uită în coşul meu să vadă ce cumpăr“, mărturiseşte prof. dr. Mencinicopschi. La piaţă sunt atent. De multe ori, iau de la oameni pe care-i cunosc, se poate întâmpla şi să mă duc la producători să văd cum produc. Au apărut în jurul Bucureştiului destul de mulţi producători care aduc fructe, legume şi ouă sănătoase.

Iradierea omoară alimentele. Noi nu avem iradiator, dar avem pe piaţă legume şi fructe iradiate importate. Acestea conţin radicali liberi, în loc să conţină antioxidanţi.

Fructele de pădure pot fi luate ca etalon de alimente sănătoase: zmeura, murele, afinele, merişoarele care cresc sălbatic. Cele mai poluate pot fi merele, strugurii, roşiile, depinde de sistemele în care au fost crescute. Dacă nu cresc în pământ, ci în mediile cu chimicale pot fi foarte nocive. Nici legea nu ne ajută. Putem mânca, potrivit legii, salate care conţin 4.500 de mg la 100 de grame. Dar nu se ţine cont că noi nu ne luăm nitraţii numai din salată, ci din mai multe surse. „Eu ştiu nişte cazuri de bolnavi operaţi, de exemplu, de colecist cărora li se administra suc de morcovi. La o analiză am constatat că acel suc conţinea o cantitate uriaşă de nitraţi“, mărturiseşte prof. dr. Mencinicopschi. Nici pepenele nu este sigur dacă este „îngrăşat“ cu azotaţi. E bine să alegem pepeni mai mici, nu contează culoarea. Dar ar trebui să luăm pepeni cu codiţa uscată, fiindcă sigur sunt mai copţi, altfel sunt „castraveţi“. În general e bine să cumpărăm fructele şi legumele care sunt coapte natural, în mediul lor, care au fost culese coapte.

• RTV: Numărul bolnavilor de cancer de colon din România s-a dublat. Care sunt cauzele apariţiei bolii

Avertisment de la medici. S-a dublat numărul bolnavilor de cancer de colon. Mâncarea bogată în grăsimi, consumul zilnic de bere, ţigările sau cafeaua pe stomacul gol se numără printre cauzele apariţiei acestei boli. În fiecare an, peste opt mii de cazuri noi sunt înregistrate în România.

Cancerul de colon este considerat o “boală a bărbaţilor”, dar apare deopotrivă la ambele sexe. Deşi în 20% din cazuri, cauza este ereditară, cele mai multe persoane ajung să aibă această afecţiune din cauza obiceiurilor alimentare nocive.

“Nu putem spune că dacă mâncăm una scăpăm de cancerul de colon, sau dacă mănânci cealaltă o să te îmbolnăveşti. În general, persoanele care mănâncă mai multe legume sunt mai puţin predispuse la cancer de colon, iar cei care consumă o cantitate mare de carne, cu multă grăsime, sunt mai expuşi“, a declarat medicul gastroenterolog Melih Ozel.

Începând cu vârsta de 40 de ani, este recomandat ca orice persoană să facă un examen medical de depistare a cancerului colorectal, chiar dacă nu prezintă nici un simptom.

“Dacă detectăm cancerul într-un stadiu incipient, pacientul va supravieţui. Deci, în zilele noastre vrem să ne uităm la cancer ca la o boală cronică, nu una fatală, ci una cu care poţi trăi“, a precizat medicul chirug Metin Cakmakci.

În România, numărul deceselor provocate de cancerul de colon s-a dublat în ultimii 20 ani.

• Ziare.com: Cancerul de san poate fi prevenit. Stresul e cancerigen – Interviu cu medicul Ioan Stoian

Cancerul de san si cel de col pot fi prevenite, prin depistarea semnelor inainte ca boala sa se declanseze, cu ajutorul unor analize nedureroase si mai ieftine decat tratamentul teribilei maladii.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, medicul primar ginecolog Ioan Stoian a aratat care sunt principalii factori declansatori ai cancerului de san, de la cei genetici, la cei care apar pe parcursul vietii, intre care un rol important il au excesul de kilograme, dar si stresul, inclusiv cel pe care ni-l induc programele TV violente.

Psihicul are un rol esential si in tratamentul bolii, a explicat medicul Ioan Stoian:

“Este chiar un studiu din SUA, facut pe 13 ani, care arata ca 80% dintre bolnavii de cancer care au avut o atitudine pozitiva, au fost decisi de la inceput sa lupte cu boala, au supravietuit, in vreme ce 80% dintre cei care au cazut in depresie si au incetat sa lupte cu boala au murit“.

Medicul Ioan Stoian a facut precizari si in privinta solutiei radicale “Angelina Jolie” si a cazurilor in care ea poate fi necesara.

Cancerele genitale, in special de col si de san, au incidenta mare in Romania. La cancerul cervical suntem chiar pe primul loc in Europa. De ce?

Este o diferenta intre ele. Cancerul de san este cancerul femeilor bogate, cu standard de viata ridicat, cancerul de col este al femeilor cu posibilitati reduse, dintr-un mediu social cu probleme.

Alimentatia este un factor important de cancerizare. Cancerul de san are drept cauza predominanta factorul genetic, are insa si factori adjuvanti intre care factorul alimentar. Excesul ponderal determina excesul de hormoni estrogeni, acestia au actiune directa asupra celulelor glandei mamare, stimuland proliferarea acestora, si in final determina cancerul de san.

Deci femeile mai grase sunt mai expuse pericolului de a face cancer la san.

La femeile cu o alimentatie deficitara si conditii socio-economice scazute predomina cancerul de col, pentru ca au o igiena intima mai precara, imunitate mai scazuta si fac boala mai usor.De asemenea, acestea pot avea parteneri multipli, in felul acesta riscul de infectare cu virusul HPV este mai mare. In cancerul de col, agentul cauzal este dovedit, este virusul HPV.

Spuneati ca intre cauzele principale ale cancerului de san este factorul genetic…

Da, el poate fi mostenit de la mama, bunica, matusa care au avut cancer de san si transmit mai departe modificarea genetica. Dar nu toate mostenitoarele unor astfel de gene fac cancer. Apoi sunt factorii perturbatori ai genelor, atat in faza embrionara, in burtica mamei, cat si dupa ce fatul s-a nascut. Acesti factori externi pot interveni prin alimentatie (E-uri), prin iradiere iatrogena (radiografii, tomografii), accidentala (Cernobil, Fukushima), pot fi insecticide, pesticide, noxe, iradierea solara.

Deci o gravida care sta prea mult la soare ii poate provoca fatului asemenea mutatii genetice?

Daca expunerea se face in momente de activitate solara maxima, sunt posibile asemenea mutatii, deci nu e recomandata in timpul sarcinii expunerea la soare excesiva. Radiatiile solare reprezinta in general un risc de aparitie a cancerului pentru ca stimuleaza proliferarea celulara.

Revenind la factorii genetici. Exista pe langa cei mosteniti si modificari genetice care apar in faza embrionara si chiar dupa nastere. Sunt toti factorii externi deja mentionati, la care se adauga stresul. Exista o teorie care spune ca intre factorii declansatori ai cancerului sunt si socurile psihice majore – pierderea unei persoane apropiate, o alta boala, un soc emotional.

Chiar si televizorul, care iti arata numai nenorociri, este un astfel de factor pentru o persoana mai labila emotional. Exagerand, se gandeste ca nenorocirile de la televizor i se pot intampla si ei si face o psihoza pe tema asta, iar in secundar, in timp, stresul poate determina si cancerul.

Este esentiala reactia individului la aflarea vestii ca are cancer, ea poate determina evolutia ulterioara a bolii. Este chiar un studiu din SUA, facut pe 13 ani, care arata ca 80% dintre bolavii de cancer care au avut o atitudine pozitiva, au fost decisi de la inceput sa lupte cu boala, au supravietuit, in vreme ce 80% dintre cei care au cazut in depresie si au incetat sa lupte cu boala au murit.

Genele responsabile pentru aparitia cancerului genital si mamar sunt cunoscute, exista teste genetice pentru evidentierea lor?

Da, BRCA1 si BRCA 2, pentru cancerul de san si de ovar. Dar numai 5-10% din cancerele de san sunt cu BRCA pozitiv. Pentru restul de 90-95% nu avem aceasta cauza genetica. Femeile cu aceasta modificare genetica sunt desigur cu mult mai expuse si ar trebui urmarite mai atent.

Din pacate, testul este scump – intre 500 si 800 de euro, iar asigurarile de stat nu acopera acest cost. Exista si un alt test pentru cuantificarea riscului de cancer mamar, Oncoview, care pune in evidenta si alte gene care pot fi implicate in dezvoltarea cancerului de san. El este la fel de util, dar si acesta este foarte costisitor.

Este posbila prevenirea cancerului de san?

Eu spun ca da. Proliferarea canceroasa la san nu apare dintr-o data, ci pe o leziune preexistenta. Apare mai intai o proliferare tipica, cu celule care seamana cu celulele de origine, cum sunt hiperplazia ductala tipica, fibroadenomul mamar s.a.

La un moment dat, celulele acestea, care se inmultesc intr-un ritm foarte mare, isi modifica aparatul genetic si apar celulele atipice care nu mai seamana cu cele de origine; acestea prolifereaza si mai rapid, aparand la un moment mutatii genetice majore care fac ca celulele sa scape de sub controlul organismului, sa se inmulteasca incontinuu, invadand sanul si sa plece in alte organe ca metastaze – au aparut celulele canceroase.

Daca descoperim proliferarile celulare-tumorile solide, in faza de proliferare tipica, cel mult atipica, adica in fazele precanceroase si le indepartam, femeia nu va mai face niciodata cancer mamar. Aceasta inseamna preventie cancer de san si dupa mine este mai importanta decat diagnosticul precoce al cancerului.

Care sunt investigatiile pe care trebuie sa le faca orice femeie pentru a preveni cancerul?

Cea mai cunoscuta este mamografia, recomandata femeilor peste 40 de ani. Ea pune in evidenta doar tumora mai mare de 0,5 cm, nu face diferenta dintre lichid si solid. Dar arata aparitia de microcalcificari, specifice fazei precanceroase sau de debut a bolii. Zona cu calcificari trebuie indepartata si de acolo nu se va face cancer niciodata.

Apoi este ecografia, care s-a tot dezvoltat si care se poate efectua la orice varsta, nu iradiaza, nu doare, nu are efecte secundare. Ea arata si tumori mai mici de 0,5 cm, arata chiar leziuni de 2-3 mm, arata daca leziunea este solida sau lichida, daca este vascularizata (cu cat vascularizatia e mai mare, cu atat riscul de cancer este mai mare).

Ultima metoda ecografica, sonoelastografia, masoara care este elasticitatea unei formatiuni, stiut fiind ca, in general, tumorile canceroase sunt cu mult mai dure, cu elasticitate mult mai redusa.

RMN-ul este o metoda moderna de explorare a sanului, din pacate inca scumpa si care are indicatie doar la anumite cazuri. De cele mai multe ori, mamografia asociata cu ecografia sunt suficiente pentru diagnosticul leziunilor precanceroase. Si sunt testele genetice despre cam vorbit.

Cand trebuie facute investigatiile?

Actualmente se face screening numai pentru femeia peste 40 de ani, deoarece riscul cel mai mare de cancer este intre 40-70 ani. Dar cancerul poate incepe sa evolueze si cu 10 ani mai devreme. Daca incepeam verificarea femeii la 30 de ani, descopeream modificari care nu mai ajungeau sa fie cancer. Aceasta este preventia.

Femeia nu trebuie sa astepte varsta de 40 de ani si mamografia decontata de CNAS. Femeia dupa 20 de ani ar trebui sa-si faca o ecografie de start, in principiu dupa inceperea vietii sexuale, odata cu primul consult genital.

Daca ecografia nu arata nicio modificare, dupa 2-3 ani, ea trebuie repetata. Atunci cand apare o modificare in san, ecografia trebuie facuta anual si daca se constata o crestere a formatiunii, nu mai are rost sa o lasi pe loc, aceasta trebuie operata si indepartata.

Am cunoscut femei care au avut fibroadenoame mamare 20 de ani care au cancerizat. Regula de aur este ca orice tumora solida in san, daca se mareste, trebuie scoasa, pentru ca si daca este benigna, necanceroasa, ea poate deveni maligna, canceroasa, si indepartand-o nu mai ajunge la cancer.

Dupa 40 de ani, si femeia care nu are modificari trebuie sa faca ecografia si mamografia anual. Ar trebui facute impreuna pentru ca se completeaza. Ma mira ca analizele decontate de CNAS, screeningul, nu le includ pe amandoua pentru ca nu e un cost atat de mare si in orice caz mai mic decat al tratamentului unui bolnav de cancer.

Daca apar in san modificari precanceroase care sunt operate, dar apar ulterior altele, atunci e necesar testul genetic. Dupa cum e necesar testul genetic si pentru persoane cu antecedente din familie. El arata daca riscul e scazut, mediu sau major de a dezvolta cancer.

Pentru o pacienta cu risc genetic crescut, care chiar daca nu are modificari in san, este necesar un control mai des, adica ecografia la 6 luni si mamografia anual. Daca pacienta cu risc genetic are modificari in san, ele trebuie rapid scoase si verificate histopatologic, apoi la trei luni trebuie facuta ecografia si la 6 luni mamografia.

Daca modificarile se repeta la interval mai mic de sase luni, iar testele genetice arata risc crescut, atunci, intr-adevar, modelul Angelina Jolie, adica al mastectomiei, e cel indicat. Insa daca testele genetice arata risc, dar nu apar si modificari in san, o asemenea cale este excesiva, pentru ca nu e obligatoriu ca boala sa apara.

Este suficient sa se urmareasca atent si sa se elimine rapid orice leziune precanceroasa.

Programul de screening al Ministerului Sanatatii e multumitor?

Daca s-ar aplica, ar fi multumitor, pentru ca macar femeile peste 40 de ani ar intra la mamografie anuala. Dar programul national de oncologie pentru depistarea precoce a cancerului de san, de colon si cervical este mai mult la nivel declarativ. Singurul program pe care au incercat sa-l porneasca a fost cancerul de col, care a fost doar experiment in cateva judete, nu la nivel national pentru ca nu sunt fonduri.

Cineva ar trebui sa puna in balanta: daca nu fac acest screening, cate cancere se dezvolta intr-un an si cat ma costa? Costul complex al unui bolnav de cancer ajunge la 3-5 mii de euro. Si daca, in balanta, costul tratamentului este mai mare decat al screening-ului e clar ca trebuie sa fac screening. Dar face cineva aceasta analiza?

Eu as face screening de la 30 de ani, cu ecografie pana la 40 de ani, iar de la 40 de ani ecografie cu mamografie impreuna.

La cancerul de col suntem fruntasii Europei…

Am ajuns sa avem cele mai multe cancere de col dupa Revolutie. Inainte de 1989, femeile erau obligate la un examen periodic pentru a se vedea daca sunt gravide si cu acea ocazie faceau si testul Babes Papanicolaou care punea in evidenta o leziune precanceroasa.

Dupa Revolutie, a fost o promiscuitate generala, libertatea sexuala a explodat, prostitutia s-a amplificat si infectia cu HPV pe masura.

80% din femeile din Romania sunt purtatoare ale virusului HPV la un moment dat si nu doar ca urmare a contactului sexual, poate sa fie de vina o piscina, un prosop infectat, la SPA. Dar nu toate fac cancer de col, frecventa cancerului de col fiind de 6-8/mie.

Virusul patrunde in tractul genital, se fixeaza acolo, dar la 80% dintre femei nu face nimic si intr-un an imunitatea il distruge. Doar 20% dintre femei dezvolta leziuni. Evolutia de la prima leziune, numita displazie, la cancer, dureaza minimum 6-12 luni, pana la 2-3 ani. Trebuie intervenit cat mai repede.

Si cancerul de col poate fi prevenit, nu doar tratat. Dar pentru asta este esential un test anual Babes-Papanicolaou. Daca apar modificari, acesta trebuie completat cu o colposcopie, adica o examinare cu un microscop a colului, complet nedureroasa. Daca apar modificari si la aceasta, este necesara biopsia. Toata zona modificata plus o zona sanatoasa de 2-3 mm din jur trebuie excizata.

Nu are absolut nicio contraindicatie pentru o ulterioara sarcina. Dupa aceea, controalele trebuie repetate oricum, pentru ca exista un risc mic, dar nu neglijabil de refacere a leziunilor.

Sunteti in favoarea vaccinarii anti-HPV, care a generat atat de multe controverse si a fost ratata ca program national in Romania?

Vaccinul anti-HPV a fost una dintre marile descoperiri la nivel mondial. La noi insa vaccinarea a fost prost gandita ca informare. A fost introdusa ca program national decontat de stat si multi s-au intrebat daca nu e o smecherie, daca nu suntem folositi drept cobai.

Dar nu cred ca vaccinarea ar trebui introdusa la nivelul intregii populatii feminine. As recomanda-o femeilor cu o viata sociala mai precara si un comportament sexual libertin, cu parteneri multipli. Daca mama e purtatoare de virus si copila trebuie sa-si faca vaccinarea. Alte indicatii speciale nu as avea, pentru ca totusi 80% din purtatoarele de virus il elimina fara sa faca niciun fel de boala.

Legaturi: