NOI DETALII DESPRE PROIECTUL E-ROMANIA: baza de date unica si super-computerul IBM/ „Datele mele au fost cumparate de o firma din SUA”/ Microcipuri pentru imigranti?!

30-04-2010 13 minute Sublinieri

UPDATE

  • Hotnews:

S-a publicat structura finantarii pentru eRomania in 2010-2013

Autoritatile romane au trimis miercuri catre Comisia Europeana o scrisoare cu detalii despre proiectul eRomania, ca urmare a aprecierii acestui demers guvernamental de catre comisarul european pentru agenda media Neelie Kroes, care a propus o prezentare mai ampla a strategiei eRomania, precizeaza ministerul Comunicatiilor. Scrisoarea contine detalii tehnice, care nu sunt expuse nici in Hotararea de Guvern a acestei strategii publicate miercuri in Monitorul Oficial. Toma Campeanu, seful echipei eRomania sustine ca solicitarea nu este altceva decat un semnal pozitiv. Solicitarea vine in urma intalnirii bilaterale dintre Gabriel Sandu, ministrul roman al telecomunicatiilor si Neelie Kroes, comisarul european pentru agenda media care a avut loc luna trecuta, in care s-au discutat atat teme de e-government dar si aspecte legate de procedurile de infringement deschise impotriva Romaniei pentru probleme pe piata telecom. Potrivit anuntului ministerului, cererea a venit ca urmare a aprecierii aratate de comisarul european pentru acest proiect. De notat ca scrisoarea contine detalii din planul tehnic care nu sunt prezente nici in Hotararea de Guvern privind strategia eRomania publicata miercuri in Monitorul Oficial. Mai precis, in scrisoare au fost expuse cele trei tipuri de servicii urmarite prin e-Romania:

  • electronice (ex: infiintarea de firme, avize de constructie, schimbarea adresei, plata taxelor si impozitelor);
  • de informare on-line (ex: transport, justitie, agricultura, turism);
  • suport (ex: interoperabilitate, autentificare, Punct Unic de Contact, facturare electronica).

dar si altele apartinand unui plan tehnic, neregasit in Hotararea de Guvern, despre care partial s-au oferit informatii recent pe Money.ro, precum:

  • Platforma unica de autentificare, prin care se va realiza autentificarea unica si securizata a cetațenilor, a jucatorilor din mediul de business si a functionarilor in cadrul solutiilor de e-guvernare.
  • Motorul tranzactional si harta traseelor, care vor permite transferarea automata a cererilor cetatenilor catre toate institutiile responsabile, eficientizand relatia intre cetateni si institutiile statului.
  • Registrele Unice Nationale (registrul persoanelor fizice si juridice, registrul proprietatilor, registrul responsabilitatilor institutiilor publice etc) si sistemelor operative de la nivelul fiecarei institutii, prin care solicitarile transmise de cetateni vor fi soluționate intern, intr-o maniera standardizata si eficienta.

Toma Campeanu, seful echipei eRomania sustine insa ca un plan tehnic exista. “Strategia a continut elemente de interfata cetatean-administratie si nu si-a dorit sa prezinte planul tehnic. Desi nu l-am expus public, acesta exista si este viziunea noastra asupra modului cum ar trebui implementata strategia, plan realizat si in urma discutiilor cu expertii europeni si avand la baza alte modele internationale. O Hotarare de Guvern ar trebui in ansamblu sa contina drepturi si obligatii. Capitolul “cum trebuie indeplinite” apare de obicei in cadrul unor norme tehnice si metodologice care definesc procedurile si standardele ce trebuiesc folosite de toti actorii implicati in actul normativ”, a explicat pentru HotNews.ro, Toma Campeanu, seful echipei eRomania. Cat despre solicitarea Comisiei Europene, acesta sustine ca nu este altceva decat un semnal pozitiv. “Cand este ceva in neregula Comisia Europeana ia masuri. O astfel de solicitare vine cand se observa ca o tara face un pas mare intr-o anumita directie. Pentru noi este un semnal pozitiv. Solicitarea vine in contextul in care in ultima perioada am avut o serie de intalniri bilaterale si interministeriale in care am prezentat acest model de e-government care inglobeaza practici de succes europene. Avem un motor tranzactional responsabil cu transmiterea automata pe trasee interinstitutionale a cererilor cetatenilor, care seamana mult cu sistemul national de e-government din Marea Britanie sau o harta a traseelor care descrie circuitele cererilor, instrument asemenator conceptual cu registrul responsabilitatilor din modelul ceh. Toate acestea au fost explicate si au trezit interes pentru ca reprezinta o constructie care preia din beneficiile altor modele, avand inclusiv o componenta autohtona, a explicat Toma Campeanu.


[…]Altfel spus ce vom primi în schimbul celor 500 de milioane de euro? Conform schemei ministrului Sandu varianta scurtă a răspunsului ar fi: un supercomputer IBM BlueGene, o bază de date unică şi 300 de servicii electronice până la sfârşitul anului următor. Plus o semnătură electronică obligatorie pentru fiecare cetăţean român. Pe flipboard-ul din biroul lui Sandu proiectul eRomânia este defalcat în 6 subprograme, ce urmează să fie implementate pe rând. Două dintre acestea au fost scoase deja la licitaţie: eRomânia1 a fost adjudecată de un grup de 6 firme, printre care se numără şi Softwin, pentru 10,23 milioane de euro în timp ce eRomânia2 va fi construit de Omnilogic, valoarea contractului ridicându-se la 11,9 milioane de euro.

Până acum eRomânia2 a născut cele mai multe controverse, fiind echivalată cu Wikipedia România, portal care s-a dezvoltat natural, fără nicio investiţie. “Aceea este doar partea de informare a lui eRomânia2”, spune Sandu.”eRomânia2 este însă un proiect complex pe care, la momentul D, va trebui să îl comensurăm în numărul de servicii. Va fi doar parţial un fel de Wikipedia fiindcă va avea şi partea de servicii – servicii electronice operaţionale locale.” Conform ministrului eRomânia1 îşi propune să fie punctul de acces în eRomânia şi platforma prin intermediul cărora cetăţenii şi instituţiile vor avea acces la serviciile electronice furnizate de stat, în timp ce eRomânia 2 va pune la dispoziţia utilizatorilor informaţii şi servicii pentru fiecare dintre cele 3.300 de localităţi din România.

În continuare eRomânia3 va asigura standardizarea documentelor şi formularelor iar eRomânia4 va asigura fluxurile informaţionale între instituţiile publice. În centrul programului eRomânia5 va fi ghişeul.ro, prin intermediul căruia în termen de doi ani se vor putea plăti toate contribuţiile către stat. Ministrul spune că prin intermediul eRomânia5 va rezolva aproape instantaneu suprafiscalitatea şi evaziunea fiscală. Proiectul eRomânia6 va consta în implementarea unor motoare de căutare la nivel central şi local în spatele bazei de date unice.

Sandu plasează termenul de implementare a acestor programe undeva la 26 de luni, timp în care vrea să lanseze 300 de servicii electronice pentru populaţie. „26 de luni este timpul de realizare a proiectului însă acesta va fi încărcat pe o perioadă de cel puţin 5 ani, ca să fie clar. Construirea infrastructurii însă atât durează. 26 de luni. Maxim.” Altfel spus, implementarea a 300 de servicii operaţionale până la sfârşitul anului viitor ar însemna că, în medie, MCSI va trebui să lanseze câte un serviciu la fiecare 2 zile. E acesta un termen realist din punctul de vedere al MCSI? “Industria este pregătită să lucreze, inclusiv pe credit furnizor”, răspunde el.”Dacă nu începem noi să inventăm şi preluăm sistemele care funcţionează afară atunci ne-am rezolvat toate problemele. La un moment dat, dacă suntem pregătiţi putem să facem 100 de servicii pe lună. Sper ca până în septembrie să am măcar 50 de servicii şi sper ca până la finele anului să am 100 – toate vor fi accesibile din platforma eRomânia. Serviciile de care vorbeşte Sandu vor fi dintre cele mai diverse, de la plata tutror taxelor şi impozitelor online la înscrierea la şcoală sau înmatricularea maşinii. Varujan Pambuccian nu este la fel de optimist precum ministrul însă în privinţa acestui termen. “Nu, nu e deloc credibil. Ori e o estimare prea optimistă ori e un proiect superficial construit.”

Dar mai întâi o bază de date unică


Primul obstacol în calea unei aplicaţii de e-guvernământ este haosul informaţional din administraţia publică şi imposibilitatea interconectării bazelor de date ale celor 25.000 de instituţii publice din România. „În momentul acesta România nu are o bază de date. România nu are nomenclatoarele naţionale de CNP, de CUI, n-are cadastru, nomenclatoarele naţionale de şcoli, de spitale, străzi. N-are nimic. Dacă te uiţi în momentul ăsta în CNP-uri, avem 25 de milioane de asiguraţi, avem 17 milioane de asistaţi”, spune Sandu. Iar rădăcina acestei problemei stă în felul în care îşi stochează şi îşi administrează datele ministerele. „Fiecare minister are propriul lui program, propria sa bază de date: Minsterul de Interne are 7 baze de date, Ministerul Muncii are 4 baze de date, Ministerul Sănătăţii are 3 baze de date, şi aşa mai departe. Din astea nici una nu se poate interconecta cu celelalte, nici măcar cu cele din cadrul aceluiaşi minister. Aici e drama. Nu există interoperabilitate, sunt incompatibilie din cauza tehnologiei, a formatului de date, a modului de înregistrare.”

Soluţia găsită de ministru ar fi strângerea tuturor bazelor de date sub acelaşi acoperiş şi reorganizarea lor conform unui set comun de reguli.Sunt 68 mari ordonatori de credite şi sunt 3.300 de autorităţi publice locale. Noi vrem o bază de date unică. Toată lumea să aibă aceeaşi bază de date, pe aceeaşi structură, acelaşi format.”

În versiunea imaginată de Sandu structura acestei baze de date ar fi piramidală, împărţită apoi pe niveluri de acces în funcţie de autoritatea publică acreditată. „La nivelul de bază toată lumea are acces; de la nivelul 1 la nivelul 68 au acces pana la 3.300 de autoritati publice locale , la nivelul 2 nu mai au acces decât Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, la nivelul 3 doar Ministerul de Finanţe şi ANAF-ul, la nivelul 4 nu mai e decât MAI-ul, după care, înspre vârf nu mai avem aprobare decât cu CSAT-ul.”

Odată stânse toate datele la un loc interoperabilitatea nu ar mai fi o problemă iar fluxurile de date ar fi mai uşor de trasat. Ministrul Sandu recunoaşte că prin această variantă ar fi posibilă păstrarea unei evidenţe mai clare asupra fiecărui cetăţean sau firme, ducând astfel la eliminarea evaziunii fiscale. „ În momentul ăsta se pune ordine şi disciplină în tot”, spune el.” Când Ministerul de Finanţe vrea să te identifice ca persoană te cauta şi vede: Gabriel Sandu, eşti acţionar în 3 firme, ai 3 maşini, ai 2 case, în momentul ăsta ai de plătit statului 1427 de lei până la data de 24.03. Sau să zicem că vrem să investigăm politicile sociale. Atunci folosim motorul de cautare: Gabriel Sandu – tu ai dreptul la un singur ajutor social dar tu primeşti 7, din 7 direcţii.” Cercetările se vor face şi automat, în momentul în care un contribuabil cere eliberarea unor acte. “Să zicem ca vrei să iti înscrii maşina. Ai depus toate documentele, le-ai dat drumul online, în maxim X ore trebuie să ţi se întoarcă înapoi înregistrate. Între timp se verifică dacă maşina e furată, dacă ai toate taxele şi impozitele plătite, etc. În momentul în care te identifică nu-ţi eliberează niciun document dacă nu eşti cu toate taxele şi impozitele plătite la zi.” […]

Astăzi sunt înregistrate în Sistemul Electronic Naţional 12.500 de instituţii publice, încă pe atâtea rămânând în continuare pe dinafară – ministrul Sandu spune că le-a obligat, le-a urmărit însă nu a putut să facă asta în fiecare zi precum picătura chinezească. Vor fi obligate oricum să facă acest lucru în curând. „Planificarea şi execuţia bugetară online nu se va mai putea face decât dacă ai număr, o semnătură electronică şi dacă eşti în Sistemul Electronic Naţional, dacă eşti în eRomânia. Nu le ai, nu ţi se deschide creditul bugetar, nu ţi se deschide creditul bugetar, nu faci execuţie”, spune Sandu. Planificarea şi execuţia bugetară online ar aduce cu ea transparentizarea tuturor tranzacţiilor din interiorul statului si nu ar mai lăsa loc pentru evaziune fiscală. „E un control foarte bun al cheltuielilor şi al încasărilor pentru că online eu ştiu foarte clar unde sunt banii: dacă azi am primit 10 lei odată ce ei s-au plătit apar imediat online şi Ministerul de Finanţe îi vede. Deci totul se face foarte clar.”

IBM Blue Gene – creierul eRomâniei?


În spatele platformei ar urma să stea un super computer, IBM Blue Gene, creierul proiectului eRomânia după cum îl numeşte Sandu, care ar urma să ţină loc de centru de stocare a datelor dar şi de computer central, care procesează datele din sistem şi le direcţionează între ministere. Supercomputerul pe care Sandu vrea să îl pună în centrul administraţiei publice digitale din România costă 77 de milioane de euro şi poate ajunge în România în maxim 4 luni din momentul în care Guvernul îi dă ok-ul.

„Banii putem să îi achităm în 5 ani – întâi ni-l dau şi abia apoi începem să îl plătim.Va fi creierul întregului Guvern. Fiecare minister va avea o capacitate de procesare şi o capacitate de stocare în cadrul Supercomputerului. Ne-mai-cumpărând pentru fiecare minister computere, terminale, procesoare şi aşa mai departe, economiile sunt uriaşe.” Deşi Sandu spune pe nerăsuflate preţul supercomputerului pentru care a vorbit deja la IBM recunoaşte că ministerul nu s-a hotărât asupra unei capacităţi fiindcă nu se ştie încă de cât spaţiu va avea nevoie fiecare instituţie în parte. „Trebuie să facem memorandum şi fiecare minister va trebui să estimeze cât spaţiu le trebuie în prima fază. Eu sunt conştient că computerul pe care-l iau acum la momentul 2 va fi mic, pentru că atunci vor fi 18 milioane de utilizatori persoane fizice şi 600.000 de firme, va fi destul de complicat.”

Sandu spune ca varianta supercomputerului IBM ar aduce economii în ceea ce priveşte licenţele sistemelor de operare pe care statul român trebuie să le achite odată la 4 ani. Anul trecut România a plătit 100 de milioane de euro pentru licenţele Windows ale computerelor din cele 19 ministere. “În momentul ăsta în Guvernul României se derulează 500 de milioane de euro programe de IT, însă în momentul acela (n.red. odată cu aducerea supercomputerului IBM) din 500 de milioane rămân doar 5 milioane. Când apare supercomputerul Microsoft o să aibă o problemă: acum am cumpărat 100.000 de licenţe iar atunci voi cumpăra O licenţă pentru tot computerul. Acum am nevoie de 150.000 de computere, atunci voi avea nevoie de 19 – câte unul în fiecare minister – şi doar acelea vor trebui să aibă Windows. Sistemul central care va trebui autentificat va fi doar unul.”

Pambuccian e sceptic în ceea ce priveşte varianta IBM şi în privinţa economiilor pe care MCSI-ul le-ar putea face cumpărând acest supercomputer.”Nu cumva din cauza IBM-ului s-a preferat varianta asta? Fiindca un supercomputer e al naibii de scump şi în funcţie de capacitatea aleasă 77 de milioane s-ar putea face uşor 150 sau 350 de milioane de euro.”

Cât despre afirmaţia lui Sandu, că se vor face economii considerabile prin folosirea capacităţii de procesare a supercomputerului pentru cele 19 ministere, i se pare complet nefazabilă. “Câte terminale ar urma să folosească capacitatea supercomputerului? 100.000? Asta e o glumă!”, spune Pambuccian.”Poate dacă mai adaugăm în preţul supercomputerului încă vreo 300 de milioane de euro, altfel nu. Eu nu cred foarte tare în aplicaţiile mari. În primul rand nu ştim ce valoare ar avea licenţa aia unică pentru supercomputer. Iar dacă fiecare computer urmează să se conecteze la el atunci ar trebui să plătesc şi licenţa lor şi a supercomputerului şi aş putea să am în continuare 100. 000 de licenţe PLUS cea a supercomputerului. De ce nu rulează acum un Linux? Şi acum s-ar putea apela la aceeaşi soluţie la urma urmei – chestia asta chiar nu are legatură.”

De ce baza de date unică nu e cea mai bună soluţie

Mai mult, Pambuccian crede că abordarea centralizată propusă de ministrul Sandu ar fi o greşeală şi că o aplicaţie de e-guvernare nu începe prin a cheltui bani pe hardware. “Asta este o abordare de anii 80. Este exact în direcţia opusă faţă de cea în care se mişcă omenirea astăzi. Lumea a renunţat de mult la abordări centralizate şi a trecut la cele distribuite care sunt mai ieftine, mai sigure şi mai robuste decât orice sistem centralizat.” În opinia lui Pambuccian 90% din hardware-ul necesar pentru construirea aplicaţiei de e-guvernare există deja în dotarea fiecarui minister în parte. “Bazele de date există deja iar problema interoperabilităţii e foarte simplu de rezolvat dacă la capatul fiecarei baze de date punem un decodor al informatiei. Aceste decodoare pot traduce în fracţiuni de secundă informaţiile într-un format unic, fără alte investiţii.”

Un alt argument împotriva bazei de date unice ţine de siguranţă. Să presupunem că se întâmplă ceva cu baza de date unică şi cu backup-ul ei. Ce se întâmplă atunci? Nimic nu e absolut sigur – şi atunci cu cât lucrurile sunt ţinute mai distribuit cu atât sistemul în sine e mai robust. În al doilea rând timpii de răspuns sunt mult mai rapizi când sistemul e distribuit. Dacă ai foarte multe ţevi pe care trimiţi pachetele de informaţie totul curge mult mai repede. În schimb dacă ai o singură ţeava în interior, oricât ai supradimensiona-o la un moment dat tot se va înfunda.”

Abordarea lui Pambuccian se situează la polul opus faţă de proiectul realizat de Ministerul Comunicaţiilor. “Eu aş propune o soluţie mult mai simplă şi mai ieftină care spune aşa: fiecare îşi ţine acasă ce are de ţinut, cu drepturi de acces. Într-o reţea care ţine toate datele partajat încărcarea e mult mai echilibrată iar asta înseamnă costuri mai mici. De ce credeţi că cei care asigură suport hardware pentru jocurile de tip MMORPG (n.red. multiplayer online), care au zeci de milioane de utilizatori de pe toată planeta, preferă sistemele distribuite, fiind ţinute pe ferme de servere amplasate în locuri diferite, în loc să sară toţi buluc într-un singur loc? Fiindcă altfel sistemul nu ar face faţă”, explică el.” Până la urmă când vrem să vedem cum e bine şi cum e rău ne uităm la piaţa liberă, acolo unde nimeni nu vine fiindcă zice cineva iar principalul interes este să-şi minimizeze costurile. Dacă gândim sistemul în mod distribuit cheltuielile devin mult mai mici pentru că facem şi un inventar a ceea ce avem iar ce avem nu are rost sa mai cumpărăm sau sa mai refacem. Totul e să integrăm ce avem şi să implementam nişte conectori soft, o chestiune banală.”

Pambuccian crede că felul în care proiectul eRomânia a debutat e greşit şi că înainte de toate ar trebui realizată o analiză generalizată la nivelul întregii administraţii publice. După părerea şefului comisiei IT&C a Camerei Deputaţilor realizarea unei aplicaţii de e-guvernare care chiar să funcţioneze ar trebui să înceapă cu inventarierea tipurilor de datelor folosite de instituţiile publice şi crearea unui flux coerent al acestora într-o aplicaţie de backoffice. “E mult mai ieftin să faci mai întâi o analiză serioasă. Nimeni n-a facut niciodată o analiză care să inventarieze clar ce avem”, spune el.

Ca să aibă succes eRomânia are nevoie de mai mult suport

Prognoza de economisire a 30% din cheltuielile de operare ale statului se bazează pe faptul că, odată cu implementarea proiectului eRomânia, vor fi eliminate o serie de cheltuieli. Un loc fruntaş pe această listă îl ocupă cheltuielile cu funcţionarii publici care nu vor mai fi necesari odată ce plăţile nu se vor mai face la ghişeu iar căratul unui document dintr-o instituţie publică în alta va cădea în sarcina sistemului informatizat. Deşi Sandu spune că hotărârea sa de nezdruncinat este ca plata la ghişeu să dispară cu totul până la sfârşitul anului viitor, decizia referitoare la soarta funcţionarilor de la aceste ghişee nu îi aparţine, aceştia fiind în subordinea Ministerul Administraţiei şi Internelor. „În România, din 1,5 milioane de funcţionari publici cât sunt azi, la momentul D vor rămâne numai câţi or să fie necesari”, recunoaşte Sandu. Întrebat însă ce înseamnă acest lucru el recunoaşte că nu are competenţa de a decide. „Nu ştiu, aici nu am idee. Eu ştiu un singur lucru: că vor trebui să existe 3.300 de ofiţeri de e-guvernare care vor face treaba muuultor oameni, poate a 33.000 sau a 330.000.”

Şi Pambuccian e de părere că anumite aspecte ale proiectului de digitalizare a României depăşesc compentenţele Ministerului Comunicaţiilor şi tocmai de aceea crede că fără o bază de suport mai extinsă acesta nu va putea fi transpus în practică.„Lucrurile astea sunt mult peste competenţa lui. După părerea mea project managerul eRomânia ar trebui să fie MCSI-ul pe partea pur tehnică dar, pentru că acest proiect implică aspecte care nu au nicio treabă cu tehnologia informaţiei, ar trebui creat un grup interministerial care să îl coordoneze. Fără Primul Ministru, care are viziunea de ansamblu, şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, care are partea de administraţie, nu se poate construi nimic. Altfel facem un proiect eRomânia dar nu tăiem costurile pentru care l-am făcut.”

Soluţia pentru cheltuirea responsabilă a fondurilor alocate proiectului eRomania ar fi, după părerea lui Pambuccian şi Manolea, o amplă discuţie publică care să arate care sunt adevăratele nevoi şi cerinţe ale contribuabililor. “Cred că o discuţie publică este necesară fiindcă e o chestiune care o să ne influenţeze viaţa pe termen lung – în bine sau în a rămâne lucrurile la fel. Când am luat măsura care făce posibilă plăta online a taxelor şi impozitelor locale toţi eram siguri că lumea va intra în joc şi că va fi ok. Şi n-a fost aşa, dintr-o serie de motive. Dacă tot facem un lucru e bine să avem feedback-uri clare şi să vedem ce se intampla si în partea cealaltă, la utilizator, ce vrea el. Pentru că s-ar putea ca ceea ce credem noi că vor aceştia să fie greşit.”

A se vedea si articolul de pe site-ul nostru: TOTALITARISM ELECTRONIC. Big Brother se pregateste sa-si intre in drepturi in Romania prin programul “e-government”/”umbra electronica”

Candidatul la un loc în Congresul SUA, Pat Bertoche, a propus ca imigranţii care ajung ilegal în America să fie prinşi şi microcipaţi. “Trebuie să-i prindem, să-i legitimăm, să ştim unde sunt şi unde se duc. Sunt de acord cu microciparea lor. Microcipăm câinii ca să îi găsim dacă dispar. De ce să nu o facem şi cu imigranţii?”, a spus Pat Bertoche

Cumpărătorii din Franţa, s-ar putea afla în curând pusi in situatia de a isi folosi degetul pentru a plăti cumparaturile de zi cu zi, într-o mişcare care are ca scop combaterea fraudei şi reducerea rapida a cozilor din supermarket-uri. Bancii Accord i-a fost acordata permisiunea, de către autorităţile franceze de protecţie a datelor, sa faca un experiment timp de şase luni, în noul sistem de plată biometric. Ideea a fost respinsa de către Comisia Nationala pentru Informatica  si Libertate în mai multe rânduri în trecut, din cauza temerilor că stocarea datelor dactiloscopice ar reprezenta un risc pentru intimitate şi securitate. Cu toate acestea, noul sistem dezvoltat de Accord înregistreză modelul unic al venei de sub pielea degetului arătător al unei persoane – nu amprenta în sine. Banca – care este deţinută de Auchan – va oferi servicii pentru o serie de clienţi de cont curent şi cititoarele biometrice vor fi instalate în cateva din hipermarket-urile sale. Clientii vor incepe prin înregistrarea datelor de siguranta ale degetului lor la sediul bancii. Atingerea scanerului digital la casă confirmă identitatea cumpărătorului şi suma este apoi debitată din contul lui. Sistemul se dovedeşte deja popular în Germania, unde lantul de supermarketuri Edeka il foloseste din 2007. In concluzie, nu vreti card? Platiti cu degetul. Nu vreti sa va lasati amprentele digitale? Va lasati amprenta venei. Lasand gluma la o parte, acest tip de amprentare este mult mai diabolic decat celalalt. Amprentele digitale pot disparea datorita unei boli genetice numita sindromul Naegeli, datorita unor medicamente pentru tratarea cancerului sau prin arderea profunda a pielii. Vena insa nu dispare si nu-si schimba caracteristicile decat daca va taiati degetele sau mainile. Sub masca respectului fata de fobia oamenilor de a li se lua amprentele, sistemul a inventat un mod mult mai sigur de depistare a persoanei. Surubul se strange fara ca oamenii sa realizeze ce se intampla de fapt.

Ligia Mustăţea, din Cluj-Napoca, a descoperit că datele ei personale şi cele ale părinţilor au fost folosite de o editură din Marea Britanie, care le achiziţionase din SUA. Ligia Mustăţea a încercat, fără succes, să afle cum au ajuns datele ei personale în SUAS. În ultimii ani, sute de mii de români s-au trezit bombardaţi cu mesaje de tip spam trimise prin e-mail ori şi-au găsit cutiile poştale pline de scrisori publicitare de la diverse firme, cărora nu le-au furnizat datele lor personale.

Bază de date la nivel mondial

Un astfel de caz e cel al Ligiei Mustăţea, din Cluj-Napoca. După ce a primit acasă mai multe reclame de la o editură din Marea Britanie, Ligia Mustăţea a încercat să afle cum a intrat editura respectivă în posesia datelor ei cu caracter personal.[…] Timp de un an, Ligia Mustăţea a tot încercat să dea de urma firmei din SUA. „Am scris la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, care a demarat o anchetă, fără succes însă pentru că în Marea Britanie nu există o lege prin care operatorul de date cu caracter personal să fie obligat să-şi divulge sursele. Mergând mai departe, am găsit datele părinţilor mei din factura de electricitate şi la o altă firmă care deţine o bază mondială de date, ECNext. Deşi am tot cerut explicaţii de la toate firmele implicate nu am primit niciodată un răspuns clar. Sunt sigură că toate aceste firme din Statele Unite şi Marea Britanie folosesc ca bază de date sistemul bancar, conchide femeia. […]

SISTEM VULNERABIL Datele personale, greu de securizat

În ultimul an, mai multe companii importante care funcţionează în România au fost amendate de ANSPDCP. În 2009, Orange România a fost amendată cu suma de 5.000 de lei pentru că a trimis unor abonaţi mesaje pe care aceştia nu le solicitaseră. Potrivit inspectorilor ANSPDCP, sancţiunea aplicată companiei de telefonie mobilă se referă la mesaje de tip SMS care conţineau o serie de oferte comerciale. În urma investigaţiei efectuate de ANSPDCP s-a stabilit faptul că cei care erau bombardaţi cu aceste mesaje nu şi-au dat acordul în prealabil. Tot anul trecut, a avut loc un alt scandal, legat de dispariţia unei baze de date de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj. Ministrul educaţiei de la acea vreme, Ecaterina Andronescu, a susţinut faptul că întreaga bază de date a instituţiei, care se referea la identitatea elevilor, numele şi prenumele, adresa, numărul elevilor din fiecare şcoală au dispărut din calculatoarele instituţiei. Un alt incident care a vizat prelucrarea datelor cu caracter personal a avut loc în timpul alegerilor locale din 2008, când Sorin Oprescu a fost acuzat că ar fi folosit baza de date a Spitalului Universitar pentru a completa lista de semnături necesară candidaturii ca indepent la Primăria Capitalei. De altfel, de-a lungul vremii mass-media a semnalat o serie de cazuri privind postarea pe internet a datelor cu caracter personal, inclusiv a codurilor numerice personale.

– urmariti raspunsul de la minutul 38 despre ce va urma dupa presa de pe internet…



Categorii

Carduri electronice/ cipuri, Era Big Brother, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE)

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “NOI DETALII DESPRE PROIECTUL E-ROMANIA: baza de date unica si super-computerul IBM/ „Datele mele au fost cumparate de o firma din SUA”/ Microcipuri pentru imigranti?!

  1. Aceasta babiloniada la care vrea sa ne supuna guvernul trebuie oprita cu orice pret!

  2. Da, dar cum? S-a vazut ce s-a intamplat cu cele mai bine de un milion de semnaturi contra actelor biometrice. Si-au vazut linistiti de treaba, putin le-a pasat de oameni. Cum pot fi opriti? Doar daca se suie toti guvernantii nostri intr-un avion si se prabuseste. Trebuie un Boeing mare pentru asta.

  3. Inregistrarea cu CT Popescu de pe Gandul are o eroare si nu pot asculta pana la capat.
    Cine a asculat toata inregistrarea imm poate spune si mie despre ce se vorbeste.
    Se spunea ceva de raspunsul de la minutul 38

    Multumesc

  4. @ Mircea:

    Da, s-a stricat fileul online, foarte curios… Cand tocmai trebuia sa se laude cu marile virtuti ale presei online… La acel minut era cam asa:

    – Ce urmeaza dupa presa pe internet?
    – CTP: Pasul urmator este un cip bagat aici sau aici… care va face de toate, “presa direct in cap”.

  5. Pentru a turna sare pe rana , daca verificati firmele castigatoare veti observa ca sunt clienti fideli pentru contractele cu statul si au asociati de frunte in masonerie. Ne mai mira?

  6. Pingback: Seful e-Romania: un proiect care „NU VA PUTEA FI OPRIT DE NIMENI” « Saccsiv’s Weblog
  7. # articolul scris de Mucenicul

    In Franta deja la supermarketuri oamenii isi pot plati singuri cumparaturile, fara sa mai treaca prin fata unei casiere. Sistemul functioneaza in felul urmator: toate cumparaturile se depun pe un cantar si fiecare produs este luat de pe cantar de catre client si trecut prin fata cititorului codurilor de bare si mai apoi pus pe alt cantar dupa care la sfarsit clientul plateste cu cardul (sau alt mod de platire). Magazinele justifica lucrul acesta prin grija lor, ca cei care vin sa faca cumparaturile sa nu mai stea la coada. In realitate foarte puti oameni trec pe la astfel de puncte de plata, nu ca nu s-ar descurca – desi este cineva in permanenta care poate sa-i ajute sa faca lucrul acesta- ci pentru ca sunt constienti ca prin astfel de puncte se vor suprima niste locuri de munca (ale casierele), asa ca prefera sa stea la coada. Nu este insa exclus ca astfel de puncte sa vina doar in pregatirea sistemului de care vorbeste Mucenicul, de a plati cumparaturile …cu degetul…

  8. “…acest computer va fi creierul guvernului…” In cazul asta, haideti sa’i lasam sa’l cumpere…

  9. Alternativa cu distribuire in loc de centralizare e tot praf in ochi. De mai bine de 10 ani se lucreaza pe proiecte de gen Grid computing care au ca idee ca daca intr-un oras sunt 1000 de calculatoare care stau degeaba 1 ora, putem sa le folosim noi sa ne faca treaba. Adica tot un centralizator trebuie sa distribuie munca si sa o adune, doar ca te trezesti ca fara sa vrei sau stii calculatorul tau a bagat un om in puscarie.

    Si bazele de date de tip enterprise tot asa lucreaza ca sunt fizic 5 servere de backup si replicatoare, in caz ca unul pica, celelalte sustin functionarea pentru ca se sincronizeaza.

  10. In primul rand sa imi iertati limbajul, ora si starea e devina.. starea provocata de inteligenta romanilor. care dau banii fara sa faca analiza inainte…

    Le urez mult succes domnilor care prin 1 baza de date si inca cateva mici servere vor sa faca un sistem multi-operational pt 23 de milioane de oameni… Tinand cont de cate accesari se pot intampla pe secunda, cate alte servere vor accesa baza de date sa scrie/citeasca etc. Sa zicem ca partea hardware va functiona(ceea ce pare imposibil dar hai na… SF). Partea de software va fii o durere enorma, stiu din experienta ca pe o singura aplicatie de baza de date serverless a la sqlite pot citii cativa in acelasi timp dar poate scrie doar unul, nu ambele. La servere gen oracle nu va fii problema cititul si scrisul ci CATI pot accesa pana pica serverul, ca si ala are o limita si eu nu cred ca s-au facut testari pentru ceva in care sa fie implementat asa ceva pentru O TARA INTREAGA si pentru TOATE lucrurile.

    Daca pentru servere de contabilitate sau jocuri se folosesc clustere(mai multe calculatoare care prin conexiune devin ca unu… => se poate asemana cu internetul..).
    Ar fii de 100 de ori mai ieftin, si mai performant daca ar face cluster sau cloud computing.

    Iar la faza “Sandu spune ca varianta supercomputerului IBM ar aduce economii în ceea ce priveşte licenţele sistemelor de operare pe care statul român trebuie să le achite odată la 4 ani. Anul trecut România a plătit 100 de milioane de euro pentru licenţele Windows ale computerelor din cele 19 ministere.” am ras iara.

    Daca ar fii fost inteligenti, nu ar mai fii platit atatia bani si ar fii folosit UNIX/LINUX gratuit. Inca o chestie, care nu o precizeaza stimati nostri guvernanti(se poate cauta pe net). La windows, si la IBM etc.. pe langa licentele pt calculatoare se platesc si licente pe utilizatori… adica da, daca eu ma conectez, trebuie sa plateasca firma dreptu de conectare consecutiva… Fain, nu?

    In fine…Idioti, tampiti.. prosti… viseaza, ma intreb, ala care e in minister ce facultate o fii facut?

    DOmnii se pare ca s-au lenevit si nu vor sa mai lucreze la ghisee, in loc sa testeze, incet incet.. ei vor totul dintr-o data. Si la ce preturi? 10 milioane de euro pentru un soft?!? pentru o platforma?? Da ce platim cumva 100 de programatori 365 de zile 24/7 la 35 de € pe ora?!? Aberatii.. enorme…

    EI nu se gandesc cati oameni vor ramane fara locuri de munca. DIn cati lucreaza acuma doar maxim 1% vor mai ramane, si aia care se vor ocupa de partile tehnice ale sistemului… Deja imi vine sa rad in hohote, poate ajung sa lucrez pe acolo in viitor.

    A da, odata cu sistemu asta, e clar ca tot ce vom scrie va fii controlat instant.

  11. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Articolele saptamanii (4): BISNITARII DE DATE PERSONALE. Fapte de vitejie din noua epoca de aur a digitalizarii societatii
  12. Pingback: Diferenta intre propaganda si realitate: DATELE PERSONALE ALE 80% DIN POPULATIA COREEI DE SUD AU FOST FURATE!/ Atentie: cele mai VANATE date personale sunt cele de pe CARDURILE DE SANATATE/ Medicii de familie refuza achizitionarea cititoarelor - Recomanda
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare