PATRIARHUL KIRILL LA CHISINAU: “lupul in chip de mioara”
O figură marcantă, a cărei prezenţă generează semnificaţie politică. Astfel a fost caracterizat capul bisericii ortodoxe ruse, Patriarhul Kiril, de către invitaţii emisiunii Fabrika. Interlocutorii Nataliei Morari nu cred că vizita ierarhului a avut subtext politic, deşi admit că interesele bisericii pentru spaţiul fost sovietic deseori coincid cu cele ale Kremlinului. Kiril este o figură de talie globală şi vocea lui este întotdeauna auzită Ceea ce face el nu putem spune că este şoptit de cineva, că are anumiţi sfetnici, a explicat analistul politic Viorel Cibotaru.
Şi analistul Igor Boţan a menţionat că Patriarhul este o figură atât de important, încât este suficientă prezenţa sa la Chişinău şi politica se face în jurul lui. În opinia redactorului-şef al revistei “Rusia în politica globală”, Fiodor Lukianov, interesele Bisericii Ortodoxe Ruse în unele cazuri coincid cu cele ale Kremlinului în fostul spaţiu sovietic. “Asta însă nu înseamnă că Biserica şi Patriarhul rus reprezintă nişte instrumente ale puterii“, a menţionat acesta.
Cred că Biserica Ortodoxă Rusă desfăşoară propria politică, care în multe cazuri coincide cu interesele Kremlinului. Dacă este vorba de consolidarea prezenţei, influenţei şi a imaginii Rusiei în statele vecine, aici nu există nicio confruntare, a conchis Lukianov. Patriarhul Kiril şi-a încheiat luni prima sa vizită în Republica Moldova.
- Ortodoxia.md: Patriarhul Kiril a fost decorat cu „Ordinul Republicii”
Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii Kiril a fost decorat de către președintele interimar Marian Lupu astăzi, 9 octombrie, cu „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat. La evenimentul organizat la Palatul
Republicii a venit prim-ministrul Vlad Filat, liderul PCRM Vladimir Voronin, fostul președinte Mircea Snegur și mai mulți deputați. Ordinul i-a fost înmânat pentru promovarea valorilor creștine și contribuţia la dezvoltarea şi aprofundarea legăturilor între poporul rus şi moldovenesc. În această dimineață Patriarhul Kiril a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, la Catedrala Nașterea Domnului unde au participat peste 2000 de creștini. La slujbă, de asemenea, a fost prezentă conducerea țării și Vladimir Voronin.
În cadrul Sfintei Liturgii, Mitropolitul Vladimir i-a oferit Patriarhului Kiril Icoana Tuturor Sfinţilor care au proslăvit poporul Moldovei. La rândul său, Sanctitatea Sa a dăruit eparhiilor şi parohiilor din cadrul Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove evanghelii traduse în limba de stat, o broderie cu chipul Maicii Domnului şi iconiţe pentru credincioşi.
Patriarhul a venit şi cu un mesaj către clasa politică, scrie publika.md. „Forţele politice şi partidele să dea dovadă de înţelepciune, responsabilitate în faţa lui Dumnezeu şi oameni, ca să păstreze poporul în unitate, ca să ajungă la acorduri, care să le asigure susţinere largă din partea poporului”, a menţionat Patriarhul Kiril. După Sfânta Liturghie, Sancitatea Sa a vizitat complexul memorial „Eternitate” unde a depus o corană de flori la Focul Veşnic. La ora 16.30, Patriarhul Kiril se va întâlni cu Marian Lupu și Vlad Filat.
NOTA:
Se spune ca diavolul sta in detalii…
In articolul de mai sus sunt foarte multe elemente simbolice care intaresc, la un mod mai putin direct, teza existentei unui popor si a unei limbi… moldovenesti.
Referinta Mitropolitului Vladimir Cantarean la Sfintii Moldoveni face parte din acelasi gen de abordare, lucru mai vizibil in acest interviu mai vechi – din vara – ce se regaseste pe site-ul Patriarhiei Ruse, sectia in limba… “de stat” a Rep. Moldova:
— Sărbătoarea Soborului Tuturor Sfinţilor Moldoveni există deja, dar nu ştim de ce ea până în prezent nu a fost încă inclusă în calendarul bisericesc universal. Încă din anul 2004 m-am adresat Preafericitului Patriarh Alexei cu rugămintea de a binecuvânta serbarea Soborului Sfinţilor Moldoveni în data de 1/14 octombrie. Tot în această zi Biserica prăznuieşte acoperământul Maicii Domnului, şi de asemenea şi “Icoana Maicii Domnului de la mănăstirea Hîrbovăţ” — este cea mai importantă sfinţenie a Moldovei Ortodoxe. Preafericitul Patriarh a semnat această cerere.
In cadrul aceluiasi interviu Mitropolitul Vladimir face inca o afirmatie care arata cam cat pret da intai-statatorul Mitropoliei moldovenesti aflate sub Moscova pe jertfa sfintilor inchisorilor, facand o serie de precizari care exclud din aria celor pasibili de canonizare pe Sfantul Valeriu Gafencu:
Nu avem noi mucenici, pentru că în Moldova perioada celor mai ample prigoane împotriva credinţei s-a redus la timpul conducerii lui Hrusciov: autorităţile sovietice au închis bisericile din ţară începând cu anul 1957 până în anul 1962. În Biserica noastră au existat clerici care au suferit pentru Hristos în vremurile de foamete care au fost în Moldova, înainte de război, cînd cei care nu împărtăşeau ideiile autorităţilor sovietice erau exilaţi în lagărele de concentrare din Siberia. În ziua de prăznuire a sărbătorii Sfintei Treimi la noi au fost oficiate slujbe de pomenire a morţilor în legătură cu împlinirea a 70 de ani de la aceste evenimente. Desigur, este necesar un studiu amănunţit al tuturor documentelor legate de această perioadă tragică a istoriei, şi în acest scop m-am adresat personal în repetate rânduri la Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor pe care le deţinem deja, există un număr de până la 46 de persoane care au suferit în acele vremuri numai pentru că erau creştini, şi nu pentru că erau chiaburi. Dorim să cercetăm dosarele lor pentru ca după aceasta să fie pregătite datele necesare pentru Comisia de Canonizare de pe lângă Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse — pentru ca cei vrednici să fie ridicaţi în rîndul sfiţilor. Printre cei ce au avut de suferit există şi clerici şi mireni.
Si, desigur, bomboana pe coliva o reprezinta ideea poporului moldovenesc:
Poporul moldovenesc este un popor muncitor – vorbesc acum despre toţi locuitorii Moldovei, aceştia sunt şi moldoveni, şi români şi bulgari. În ultimul timp foarte mulţi dintre concetăţenii noştri lucrează peste hotare, în primul rând în Italia, pentru că limbile italiană şi moldovenească se aseamănă — în general după două luni de lucru moldovenii vorbesc deja în italiana. Ei muncesc şi în Grecia, în Portugalia, în Franţa şi în Spania… Şi, desigur, merg şi în Rusia.
Sa revenim insa la vizita PF Kiril…
- Timpul.md:
Vizita Patriarhului Kirill în Moldova: de la Sfânta Liturghie la acţiuni de protest
Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse a fost întâmpinat la Chişinău de ploi şi proteste.
Sanctitatea Sa Patriarhul Kirill al Moscovei şi al Întregii Rusii a sosit sâmbătă pentru trei zile în R. Moldova. În prima sa vizită în calitate de patriarh în ţara noastră, capul Bisericii Ruse a oficiat o liturghie la Catedrala „Naşterea Domnului” şi un parastas la Memorialul ostaşilor sovietici „Eternitate”, refuzând să depună flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Vizita sa a fost marcată şi de un protest al chişinăuienilor care au văzut în acest eveniment o conotaţie mai curând geopolitică decât religioasă.
Patriarhul Kirill al Întregii Rusii a sosit la Aeroportul Internaţional din Chişinău în seara zilei de 8 octombrie. Imediat după sosire, înaltul oficial de la Moscova s-a deplasat la Catedrala Mitropolitană unde a transmite un mesaj de binecuvântare credincioşilor din cuprinsul Mitropoliei Moldovei. „Chipul omului care trăieşte aici – om moral, duhovnicesc, om de cultură – este un chip format sub influenţa uriaşă a Bisericii Ortodoxe”, a declarat Patriarhul Kirill.
Filat, Lupu şi Voronin l-au ascultat pe Kirill
Scuarul Catedralei Mitropolitane a devenit locul unei procesiuni religioase ample în dimineaţa rece a zilei de duminică. Pe o scenă imensă amenajată la intrare în Catedrala „Naşterea Domnului”, Patriarhul Întregii Rusii a susţinut o liturghie împreună cu un sobor de preoţi din Rusia şi R. Moldova, care au dus slujba în limbile română şi rusă. În pofida ploii ciobăneşti, în scuarul Catedralei s-au adunat circa două mii de enoriaşi care au urmărit procesiunea religioasă pe trei panouri masive instalate lângă scenă. Capul Bisericii Ruse a interpretat ploaia de duminică ca o binecuvântare, pentru că a venit după o lungă perioadă de secetă în ţara noastră. „E o satisfacţie spirituală. Astfel de evenimente nu se întâmplă în fiecare zi. De aceea am decis să venim”, şi-a motivat prezenţa Maria Nicolaescu, o tânără venită la Sfânta Liturghie.
Securitatea a fost asigurată de trei cordoane de poliţişti şi carabinieri care au împânzit perimetrul scuarului. Oricum, oamenii nu s-au înghesuit, cu excepţia unor doamne în vârstă care încercau să-l vadă cât mai aproape pe patriarh. Una dintre ele era chiar supărată că jurnaliştii stau mai în faţă.
Printre cei care au urmărit slujba religioasă au fost premierul Vlad Filat, preşedintele interimar Marian Lupu şi liderul comunist Vladimir Voronin, care a stat sub aceeaşi umbrelă cu soţia sa. Patriarhul Kirill a vorbit în predică despre frică – frica de a pierde alegerile, de a pierde un rămăşag, frica de boală etc. – şi l-a citat pe Apostolul Ioan, care spunea că dragostea desăvârşită în Dumnezeu îl va ajuta pe om să lupte împotriva acestei ameninţări.
„Stop intervenţiei ruse”
După Sfânta Liturghie, Patriarhul Kirill urma să depună flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Cu o oră înainte, vreo zece tineri au venit cu bannere prin care încercau să protesteze împotriva scopurilor politice pe care le conţine vizita conducătorului bisericii ruse. Protestatarii au ţinut în mâini pânze lungi pe care scria cu litere spălate de ploaie „Stop intervenţiei ruse”, „Republica Moldova nu este o provincie a Sfintei Rusii”, „Tovarăşe Patriarh, religia nu e politică” etc.
„Suntem împotriva vizitei oficiale a Patriarhului Kirill, pentru că noi nu suntem supuşii Patriarhiei Ruse. Credem că vizita dânsului este o simplă exprimare a geopoliticii ruseşti şi nu una ce ţine de domeniul religios”, a spus Constantin Codreanu, care a precizat că la protest a venit în urma unui anunţ postat pe o reţea de socializare. „Mitropolitul Kirill s-a deghizat într-o sutană sub care are epoleţi de kaghebist . Eu nu vreau să intervină pentru a rezolva anumite chestii politice prin intermediul Bisericii sau credinţei noastre creştin-ortodoxe”, a declarat Anatol Mătăsaru, conductorul Mişcării „7 aprilie 2009”. În zadar protestatarii, agenţii de securitate şi jurnaliştii l-au aşteptat pe Patriarhul Kirill. Coloana de maşini a acestuia s-a îndreptat direct la Complexul „Eternitate”, să slujească un parastas soldaţilor sovietici…
Sursa foto: Timpul.md
NOTA:
Biroul de Presa al Mitropoliei Chisinaului informeaza ca, totusi, vizita la monumentul Sfantului Stefan cel Mare ar fi avut loc:
- Ortodoxia.md: Depunerea de flori la Monumentul Binecredinciosului Voievod “Ștefan cel Mare și Sfânt”
Într-o atmosferă festivă, înconjurat de mai mulţi slujitori ai Bisericii, Sanctitatea Sa Patriarhul Kiril a depus o coroană de flori şi a avut un moment de reculegere la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. În scurta sa alocuţiune ţinută în acest loc emblematic, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a vorbit despre marele merite ale voievodului nosru în faţa Europei şi a întregii creştinătăţi şi despre faptul că actualii locuitori ai acestui binecuvântat pământ au rămas fideli faptelor de glorie ale vrednicului lor înaintaş.
Sa fi revenit PF Kirill la monument dupa ce protestatarii s-au plictisit? Asa ar parea, inclusiv dupa orele inaintate la care a avut loc ceremonia, dupa fotografie.
- Timpul.md:
Preafericitul Kirill spune că vizita sa la Chişinău nu are substrat politic
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a declarat în cadrul întrevederii cu preşedintele interimar, Marian Lupu, că vizita sa la Chişinău ţine doar de dimensiunea duhovnicească şi nu are substrat politic, potrivit unui comunicat de presă al Preşedinţiei. Sanctitatea Sa a urat R. Moldova pace şi bunăstare, întărire în credinţă, specificând că, în cele mai dificile timpuri, credinţa în Dumnezeu întotdeauna i-a unit pe oameni. Marian Lupu i-a acordat Patriarhului „Ordinul Republicii” în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în păstrarea şi înmulţirea valorilor spirituale şi morale.
Totodată, în timpul vizitei la Mănăstirea Curchi, unde a fost oficiată o slujbă divină, Patriarhul Kirill i-a
În cadrul întrevederii cu prim-ministrul Vlad Filat, Patriarhul Kirill, a declarat că iubeşte Moldova din suflet, pentru că are un popor primitor. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, ÎPS Kirill a spus că această vizită la Chişinău îi inspiră mult optimism, îndemnând conducerea Bisericii Ortodoxe din Moldova să continue lucrurile bune desfăşurate până în prezent, activitatea de consolidare a credinţei şi să vegheze asupra stării morale a credincioşilor. Patriarhul Kirill se află în R. Moldova de sâmbătă, 8 octombrie. Sanctitatea Sa îşi va încheia vizita la Chişinău, astăzi, 11 octombrie. Delegaţia va ajunge la Aeroportul Internaţional Chişinău către ora 15.30.
Patriarhul Kirill şi sfârşitul lumii
… Şi ce dacă, în recenta sa vizită în Ucraina, Patriarhul Kirill a fost, de facto şi de jure, boicotat de conducerea declarat prorusă a statului vecin? Noi nu suntem Ucraina, iar conducerea noastră se numeşte „pentru integrare europeană”. De aceea, probabil, pe durata întregii sale vizite, Kirill a fost aproape neîntrerupt însoţit de conducătorii de vârf ai R. Moldova – preşedintele interimar Marian Lupu şi prim-ministrul Vlad Filat. (…)
La Chişinău, Patriarhul Kirill n-a vorbit nici de trecutul nostru siberian, nici de prezentul transnistrean, preferând să ne spună că „Moldova are un loc aparte în inima Europei”. Cu acest mesaj pretins împăciuitor, el i-a cumpărat pe mulţi, deopotrivă muritori de rând şi potentaţi ai zilei. Poate că, după asta, ÎPS Vladimir le va ordona preoţilor săi să pomenească, din nou, conducerea R. Moldova în rugăciunile oficiate sau chiar, după cum presupunea cineva, de luni se vor ieftini gazele ruseşti. Dar, se ştie, lupul în chip de mioară e şi mai periculos… Iar în secolul 21 nu e neapărat să pui mâna pe armă pentru misiunea de rusificare – în secolul 21 rusificarea se face prin binecuvântare.
- Jurnal.md:
Patriarhul Kirill le-a vorbit moldovenilor despre frică
Patriarhul rus Kirill, care a oficiat o slujbă în această dimineață, în fața mulțimii de oameni care s-au adunat să vadă înaltă față bisericească din Rusia, le-a vorbit moldovenilor despre frică, dar și despre valori. „Lumea contemporană creează valori false și în loc de valori spirituale, sufletești, îi propune omului bani, confort. Și un om care trăiește în confort și bunăstare, atunci când vede tot coșmarul de la TV, se teme să piardă această bunăstare și așa în sufletul omului se naște frica”, a spus patriarhul, pe un ton aspru.
Capul bisericii ortodoxe din Rusia a mai spus că „cea mai mare înțelepciune a vieții este aceea că dragostea absolută învinge frica”. În jur de 2000 de credincioși au venit în fața Catedralei în această dimineață și au stat, în ploaie, pentru a-l vedea și asculta pe patriarhul rus, Kirill. La slujbă a fost prezentă și conducerea țării.
- Publika.tv:
Vizita Patriarhului Rusiei în Moldova mediatizată de publicaţiile de la Moscova
Oficialii i-au acordat Ordinul Republicii, în timp ce oamenii l-au întâmpinat cu rugăciuni şi proteste, relatează Izvestia, care descrie amănunţit programul Patriarhului Kiril în Moldova. Publicaţia rusă notează că faţă de vizita capului Bisericii Ortodoxe Ruse la Chişinău au protestat câteva zeci de tineri, pe care nu i-a oprit nici ploaia.
Ria-Novosti menţionează distincţia acordată de către Patriarhul Kirill fostului preşedinte al Moldovei, Vladimir Voronin. Agenţia notează că Sanctitatea sa l-a îndemnat pe Voronin să continue, să nu renunţe la reconstrucţia mănăstirilor şi bisericilor din Moldova. Vladimir Voronin a primit de la Patriarh ordinul Cneazului Daniil de gradul I, în timpul vizitei la mănăstirea Curchi.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii i-a îndemnat pe moldoveni să rămână credincioşi Bisericii Ortodoxe, notează Rosbalt. Portalul de ştiri menţionează că ierarhul a vizitat Moldova pentru prima dată. Interfax scrie că în timpul vizitei sale la Chişinău, capul bisercii ruse a declarat că singurătatea îl însoţeşte toată viaţa, pentru că un Patriarh nu poate avea prieteni. Totodată, Sanctitatea sa a mai spus că nu are parte nici de timp liber şi de odihnă.
“Patriarhul Kiril a venit să transmită un mesaj de pace şi de bine. Cine a vrut să înţeleagă mesajul, l-a înţeles, cine nu, înseamnă că trebuie să mai crească spiritual“. Declaraţia a fost făcut de premierul Vlad Filat, după plecarea Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii, Kiril din R. Moldova.
Premierul Vlad Filat a primit în dar din partea Prefericitului Kiril o icoană care îl înfăţişează pe Sf. Gheorghe, dar şi o Biblie, pe care spune el, o va păstra cu sfinţenie. La rândul său, Filat i-a dăruit ierarhului o mică colecţie de vinuri vechi şi un divin, anul înregistrării căruia este 1946, anul de naştere al Sanctităţii Sale. De asemenea, Filat a declarat că a venit timpul ca în Republica Moldova să fie construită o noua Catedrală. “Aceasta trebuie să fie pe măsura Bisericii noastre şi să asigure condiţii necesare credincioşilor pentru a se ruga”. Oficialul, însă, a evitat să dea un termen de începere a lucrărilor de construcţie.
Şeful Guvernului a discutat cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, duminică, după ce ierarhul a avut o întrevedere cu preşedintele interimar, Marian Lupu.
Amintim că Patriarhul Kiril a ajuns la Chişinău în seara zilei de 8 octombrie. A doua zi, ierarhul a oficiat slujba de la Catedrala Naşterea Domnului, a depus flori la complexul Eternitate şi la monumentul lui Ştefan cel Mare. De asemenea, ÎPS Kiril a vizitat bisericile Mitropoliei Moldovei. Pe 10 octombrie, capul Bisericii Ortodoxe Ruse a vizitat secţia de pediatrie a Institutului Oncologic din Capitală. Ulterior, Patriarhul a mers la complexul monastic Curchi, unde a oficiat Sfinţirea Mică a catedralei mănăstirii.
Legaturi:
- IMPERIALISMUL RUSESC ACAPAREAZA RELIGIOS BASARABIA: Patriarhul Kirill inaugureaza varianta in limba “moldoveneasca” a site-ului Patriarhiei Ruse, isi stabileste o resedinta la Chisinau si… se gandeste sa-l demita pe IPS Vladimir
- MITROPOLITUL VLADIMIR SI SFANTUL MARTIR VALERIU GAFENCU: instrumentalizarea politica a sfintilor inchisorilor. CONFLICT DESCHIS CU IPS PETRU AL BASARABIEI prilejuit de emisiunea Parintelui Savatie
Doneaza pentru filmul "Scrum"
In atentia administratorilor!
Sunt un crestin ortodox si as dori sa va trimit o invatatura despre post, alcatuita de mine.
Mentionez ca nu am nici un fel de studii teologice si nici nu intentionez sa atac in vre-un fel scumpa noastra biserica ortodoxa.
Am simtit nevoia sa alcatuiesc aceasta “invatatura”, doar din dragoste pentru Hristos si pentru toti oamenii, fie ei clerici sau mireni, doar din nevoia de a ne intoarce cu totii la ortodoxia Sfintilor Parinti.
Fara Sfanta Scriptura, fara Sfintii Apostoli si fara Sfintii Parinti, nu exista ortodoxie.
In aceste vremuri de apostazie generala, de tragere a sfintei noastre biserici catre ecumenism, cred ca a venit timpul ca si noi, mirenii, sa tragem un semnal de alarma, sa facem ceva pentru sufletele celor atrasi spre “pseudoortodoxia” in duh lumesc.
Cred ca suntem in al 11-lea ceas. Noi toti suntem biserica, suntem madulare ale lui Hristos si este obligatia fiecaruia dintre noi, a cauta si a marturisii adevarul.
As vrea sa va rog foarte mult, sa cititi acest material si daca dumneavoastra considerati ca este in duh ortodox, sa-l postati pe site.
Repet, nu am studii teologice, ci incerc doar sa urmez indemnul Domnului nostru Iisus Hristos: “Cercetati Scripturile”.
In cazul in care acest material este gresit, va rog sa-mi comunicati, pentru a ma putea indrepta si eu, pentru a nu ma rataci de la Calea cea dreapta.
Va multumesc anticipat.
Doamne ajuta.
Postul – porunca dumnezeiasca, arma impotriva diavolului
Iubiti crestini, sa avem grija sa nu ne insele cineva, scotand, adaugand sau modificand ceva la Lege.
Biserica ortodoxa a fost intemeiata de Sfintii Apostoli ai Domnului nostru Iisus Hristos. Invataturile care stau la baza ortodoxiei, la baza Bisericii celei una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca, sunt Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie.
Sa ne intoarcem la credinta cea Dreapta si Adevarata, la ortodoxia curata. Sa ne rugam la Dumnezeu pentru a ne ajuta sa discernem invataturile drepte ale Sfintilor Apostoli si ale Sfintilor Parinti, de invataturile pseudoortodoxiei din zilele noastre, invataturi “ortodoxe” cu iz ecumenist, cu iz de apropiere spre unirea intr-o unica si universala biserica a Satanei.
Sa fim cu mare bagare de seama la toti cei care incearca sa ne indeparteze de Dumnezeu, aducand innoiri sau inovatii in Lege, spunandu-ne ca traim alte vremuri si trebuie sa adaptam legea la vremurile noastre. Acestia sunt “lupi in blana de oi”.
Domnul Iisus Hristos ne-a avertizat ca vor veni acestia, dar sa nu-i ascultam si sa traim dupa Legea Lui dumnezeiasca, care va ramane neschimbata pana la sfarsitul lumii.
“Cerul si pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (Matei 24, 35)
“Imbracati-va cu toate armele lui Dumnezeu, ca sa puteti sta impotriva vicleniilor diavolului.
Caci lupta noastra nu este impotriva trupului si a sangelui; ci impotriva incepatoriilor si a domniilor, si a stapanitorilor intunericului veacului acesta, impotriva duhurilor rautatii din vazduhuri”. (Efeseni 6, 11-12)
Domnul nostru Iisus Hristos, Lumina din Lumina si Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, ne spune ca Satana are un neam de diavoli, care nu iese din oameni cu nimic altceva, decat cu doua din armele daruite noua de Dumnezeu, anume: post si rugaciune, folosite impreuna.
“Acest neam de diavoli nu iese cu nimic, decat numai cu post si rugaciune”
(Matei 17, 21)
Nu orice post este religios, ci numai acela care se face intru numele Domnului si dupa legea Lui Dumnezeu, asa cum au invatat proorocii (Ioil 2, 12-16) si l-au practicat Sfintii (III Regi 19, 8; Matei 4, 2; Luca 2, 37).
Moise a stat pe muntele Sinai, atunci cand a primit tablele Legii, “patruzeci de zile si patruzeci de nopti; si nici paine n-a mancat, nici apa n-a baut” (Iesirea 34, 28; Deuteronomul 9, 9,18)
Cand a fost sa biruiasca poporul cel pagan al filistenilor, evreii au postit (1 Regi 7, 6).
Profetul Isaia vorbeste mult despre insemnatatea postului (Isaia cap.58).
Profetul Ioil, amintind despre pocainta, indemna si la post (Ioil 2, 15)
Dumnezeu a iertat tot poporul cetatii Ninivei, atunci cand au postit , s-au rugat si s-au cait pentru pacatele lor. (Iona cap. 3)
Inteleptul Isus fiul lui Sirah zice: “Nu fi nesatios in nici o desfatare si nu te apleca la mancaruri multe. Ca in mancarurile cele multe va fi durere si nesatiul va veni pana la ingretosare. Pentru nesatiu, multi au pierit; iar cel infranat isi va inmulti viata” (37, 32-34).
Sfantul Ioan Botezatorul Inaintemergatorul Domnului nostru Iisus Hristos, a postit continu.
(Matei 3, 4, Marcu 1, 6)
Mantuitorul nostru, Domnul Iisus Hristos insusi a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti in pustie, inainte de a incepe propovaduirea Evangheliei. (Matei 4, 2; Luca 4, 2) si ne-a poruncit si noua sa postim. (Matei 6, 16–18; Luca 21, 34)
Sfintii Apostoli au postit si s-au rugat. (Faptele Apostolilor 13, 3; 14, 23; 1 Corinteni 7, 5; II Corinteni 6, 5; 11, 27)
Sfintii Parinti lauda si recomanda postul cu staruinta.
Sfantul Ioan Gura de Aur spune: “Postul potoleste zburdaciunea trupului, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta si il usureaza”. (Omilia a 10-a la cartea Facerii)
Alte indemnuri si dovezi Biblice despre folosinta postului: (Levitic 16, 29 si 23, 32), (Judecatori 20, 26), (Estera cap. 4), (Ieremia 36, 9), (Daniel 10, 2-3), (Psalmul 34, 12), (Luca 2, 36-37),
(Matei 17, 21)
… si mai sunt alte marturii ale Sfintei Scripturi (Biblia) si ale Sfintilor Apostoli.
Deci, postul este de origine dumnezeiasca si ne-a fost dat de Bunul Dumnezeu, cu scopul de a ne infrana trupul de la patimi, a ne smeri sufleteste si a ne face mai buni intru pocainta si rugaciune spre mantuirea noastra si slava lui Dumnezeu.
Postul, nu inseamna doar abtinere de la mancare si bautura, ci si abtinerea de la ganduri necurate, vorbe si fapte rele.
De vedeţi un sărac, aveţi milă de el, un duşman, împăcaţi-vă cu el, un prieten înconjurat de bun nume,nu-l invidiaţi, o femeie frumoasă, întoarceţi capul in alta parte.
Nu numai gura voastră să postească, ci şi ochiul, şi urechea, şi picioarele, şi mâinile, şi toate mădularele trupului vostru.
Mâinile voastre să postească, rămânând curate de hrănire şi de lăcomie. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseţile străine. Hrana ochilor este ceea ce ei văd. Dacă-i o privelişte neîngăduită şi potrivnică Legii, postul suferă din pricina aceasta şi mântuirea sufletului este vătămată întru totul; dacă-i o privelişte îngăduită de Lege şi fară greşeală, postul se împodobeşte cu ea. Opriti ochii de la a privi nerusinarea.
Asemenea, urechea voastră se cade să postească. A posti pentru ureche înseamnă a o astupa pentru vorbirile de rău şi pentru zavistii. “Nu aplecaţi urechea voastră la vorbirile deşarte” – este scris. Gura, pe de altă parte, trebuie să postească de barfe, cearta, minciuni, cuvinte cu viclesug, vorbire multa si desarta sau alte vorbiri ruşinoase.
Iarta tot, impaca-te cu dusmanul tau, ai grija de sarac, de vaduva si de orfan, fa milostenie si dreptate.
Sotii, cu buna invoire intre ei, trebuie sa se abtina de la impreunare trupeasca.
“Iar Eu va spun voua: iubiti pe vrajmasii vostrii, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc, ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri …” (Matei 5, 44-45)
“Dar chiar daca noi sau un inger din cer v-ar vesti alta Evanghelie decat aceea pe care v-am vestit-o noi, sa fie anatema.
Cum v-am spus mai inainte, si acum va spun iarasi: daca va propovaduieste cineva alta Evanghelie decat ceea ce ati primit, sa fie anatema.” (Galateni 1, 8 – 9)
Zilele de post ale crestinilor sunt:
1. Miercuri si Vineri de peste an ( + Luni )
2. Cele 4 posturi mari: Postul Nasterii Domnului Iisus Hristos, Sfantul si Marele Post al Pastilor, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Postul Adormirii Maicii Domnului.
3. In ziua ajunului înaintea Botezului Domnului, aducătoare aminte de postul catehumenilor care se botezau în această zi.
Ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, căci fapta lui Irod Antipa, care a poruncit tăierea capului, a fost o fărădelege şi a adus întristare Mântuitorului. Afară de aceasta Ioan Botezătorul a fost cel mai mare postitor al timpului său, hrănindu-se în pustia Iordanului numai cu acride şi miere sălbatecă.
Ziua Inălţării Sfintei Cruci, pentru că ne aminteşte de patimile Domnului, răstignirea sa pe cruce şi alte evenimente petrecute cu crucea Mântuitorului.
Miercuri si Vineri
Miercuri a fost sfatul iudeilor de a omorî pe Hristos.
Vineri s-a îndeplinit acest sfat cu răstignirea pe cruce a Domnului.
Prin urmare Biserica trebuia să venereze aceste două zile cu post şi rugăciune, cum a şi făcut şi a poruncit aceasta şi fiilor ei.
Miercurea se citeste Acatistul Sfintei Cruci (si unul din Acatistele Maicii Domnului)
Vinerea se citeste Acatistul Sfintei Cruci
Miercurea si vinerea sunt posturi obligatorii pentru toti crestinii.
Luni ( post facultativ pentru mireni )
In Pidalion (Canoanele Sfintilor Apostoli si ale Sfintilor Parinti) citim că postul de luni este cuviincios şi cu drept cuvânt.
Iar în Pravila cea mare se hotărăşte : Călugării şi lunile să le postească în tot anul ca şi miercurile şi vinerile, cum am luat de la Sfinţii Părinţi.
Lunea se citeste Acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril.
Postul de luni este cuviincios, dar nu este obligatoriu pentru mireni.
Postul ortodox este “desavarsita nemancare sau si a manca cineva odata in zi, intru al noualea ceas, cu mancare uscata, adica numai de paine si apa”.
1. Post desavarsit sau ajunare (post negru) – nu se mananca nimic si nu se bea apa cel putin o zi intreaga ( de la ora 12 noaptea pana a doua zi la 12 noaptea. ).
2. Post aspru sau uscat – se mananca o singura data in zi, dupa ora 15.00, doar paine si apa.
Nu se tine niciodata post in zilele de sambata si Duminica, cu o singura exceptie. In Sambata Mare, cand toti credinciosii, dupa masura credintei si puterea trupeasca, trebuie sa tina post negru, incepand cu joi noaptea de la ora 24.00 si pana sambata noaptea dupa ora 24.00 , cat mai spre dimineata Duminicii Invierii Domnului nostru Iisus Hristos.
Zilele de sambata amintesc de facerea lumii, iar zilele de Duminica de Invierea Domnului.
Pentru zilele de sambata si Duminica care cad in posturi, este dezlegare a postului si se poate manca, dar fara carne, peste, lapte, branza, oua (sau alte produse obtinute din acestea).
PIDALION
Sau Cârma Corabiei Soborniceştii şi Apostoleştii Biserici a Ortodocşilor, adică toate Sfintele Canoane, ale Sfinţilor Apostoli, ale Sfintelor Sinoade Ecumenice, locale şi ale Sfinţilor Părinţi de pe alocuri. Traduse din greceşte în româneşte de Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Venianin Costachi.
Iar acum întâiaşi dată, în zilele Prea Înaltului Domn Mihail Grigoriu Sturza Voievod, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Meletie al Moldovei.
Tipărită prin sârguinţa şi cheltuiala prea cuviosului arhimandrit Neonil stareţ al sfintelor mânăstiri Neamţu şi Secu.
Îndreptate şi îndeplinite de protosinghelul Neofit Scriban în tipografia Sfintei Mânăstiri Neamţu, în anul 1844 de ieromonahul Teofan şi de monahul Cleopa tipograful.
—————————————————
Această carte de la arătatul an 1652 până astăzi neavând noroc de a se retipări, a ajuns un lucru atât de rar, încât o episcopie sau o mitropolie se poate socoti foarte norocoasă, dacă încă i-a mai rămas vreun exemplar întreg!
Pricinile neretipăririi pot fi de mai multe feluri, unele iertate iar altele neiertate, precum între altele este şi aceea de a nu fi cunoscute de tot clerul şi creştinii, deosebitele legiuiri ale Sfintei Biserici. Aceasta din urmă s-a întâmplat şi cu cartea de faţă, tocmai pe când era să vadă întâia oară lumina tiparului în greceşte, precum mărturiseşte fericitul Patriarh Neofit, în scrisoarea sa din 1802, care s-a tipărit în dosul acesteia. Şi care carte poate că şi la noi are acest fel de neprieteni, pe care cu o singură trăsătură socotesc îndeajuns a-i încredinţa despre adevăr: adică este biserica învăţătoare şi propovăduitoarea luminii sau nu? Este ea un organism social sau nu? Unde se aplică prorocescul cuvânt: ,,Lumină sunt Poruncile Tale pe pământ. Lumină cărărilor mele este Legea Ta. Şi arătarea cuvintelor Tale luminează şi înţelepţeşte pe prunci”. Cum să înţelegem cuvântul Sfântului Pavel: ,,Că elinilor şi barbarilor, înţelepţilor şi neînţelepţilor datori sunt”. Totuşi le voi răspunde şi cu acea mare zisă a Sfântului Grigorie Teologul: „Cum necuviincios lucru este ca legea romanilor nimănui nu-i este iertat a nu o şti, deşi ar fi ţăran şi cu totul neînvăţat; nici nu este lege care să ajute pe cei ce lucrează din neştiinţă; iară învăţătorii mântuirii, se poate a nu şti principiile mântuirii, care deşi altminterea sunt foarte simple şi neadânci pentru înţelegere?”
Afară de acestea şi Sfântul Chiril al Alexandriei zice: „Să auzim dar toţi câţi ne lenevim la citirea scripturilor câtă vătămare suferim şi câtă sărăcie, că nu putem începe vreo vieţuire cândva, cei ce nu ştim legile acelea după care trebuie a vieţui”.
Şi cu adevărat, cât ar fi de nepotrivit clerului care ar trebui să cârmuiască pe acei ce li s-au încredinţat spre a-i păstori la apa odihnei, şi a-i povăţui către mântuire şi Împărăţia lui Dumnezeu, ca legiuirile sau canoanele bisericeşti a le fi cu totul neştiute! Ba încă ar fi şi mai rău, când am voi să împiedicăm pe cei ce ar voi a le ştii, ascunzând lumina sub obroc.
—————————
„S-a hotărât de Sfinţii Părinţi a se întrebuinţa şi după moarte a se anatematisi, cei ce ori în credinţă, ori în canoane ar păcătui (al V-lea Sinod Ecumenic în trimiterea către Iustinian, foaia 392 al tomului al 2-lea). Vezi iubitule înfricoşat cuvânt.”
„Cei ce pun în defăimare Sfintele şi Dumnezeieştile Canoane ale Sfinţilor Părinţilor noştri, care şi pe Sfânta Biserică o sprijinesc şi pe toată credinţa petrec împodobind-o şi o povăţuiesc către Dumnezeiasca evlavie, fie anatema. (Sinodul din Constantinopol, cel după Constantin Porfirogenetul, foaia 977 din tomul al 2-lea al sinodicalelor, adică Tomul Unirii).”
—————————
„Nu-mi spune legile cele din afară, căci şi vameşul legea dinafară plineşte, dar însă se osândeşte (Hristostom cuvântul 57 la cea de la Matei).” Şi iarăşi: „Nici toţi împăraţii, de multe ori nu se ostenesc cu conglăsuire la legi. Cuvântul 6 la Andriante.)”
Zice însă Blastar că mare ajutor dau Dumnezeieştilor Canoane, legile cele iubitoare de buna cinstire de Dumnezeu: „Unele adică împreună ajutorându-le, iar altele, şi plinindu-le, când se întâmplă a se trece acelea cu vederea. (Cap. 5, litera k)”
Că Dumnezeieştile Canoane şi decât tipicele sunt mai puternice, când acelea se împotrivesc acestora şi mai ales cele în parte şi locale.
Că zice Blastar: „Din novela 131 a lui Iustinian ai putea cunoaşte, că tipicele cele făcute de ctitori sunt datori a le primi de nu cumva se împotrivesc canoanelor (cap.16, litera l)”
—————————-
Suprascriere la Sfintele Canoane a Sfântului Ioan Hristostom
„ Am auzit şi am ţinut… Nu ai ţinut, pe sineţi te-ai osândit. În jumătate ai ţinut, şi de nu vei ţine, vei zice însă, nu am ştiut. Că cel ce se osândeşte pe sine pentru că nu a ţinut, se sârguieşte spre a ţine. ( În cuvântul 4, despre pocăinţă, foaia 785, a tomului 6, tipărit la Veneţia )
A Sfântului Maxim
„ Mulţi suntem cei ce zicem, puţini însă cei ce fac; dar însă cuvântul lui Dumnezeu nimeni nu este dator a-L mincionoşii pentru lenevirea sa. Ci a mărturisi cu adevărat neputinţa sa, iar nu a ascunde adevărul lui Dumnezeu. Ca să nu facem vinovaţi, împreună cu călcarea poruncilor, şi de reaua tălmăcire a cuvântului lui Dumnezeu. (capitolul 85 a celei de-a doua sute, a celor pentru dragoste, din Filocalie)
——————————
CANOANELE CELE ALE SFINŢILOR ŞI ÎNTRU TOT
LĂUDAŢILOR APOSTOLI
Canonul 64 Apostolic:
“Daca un cleric s-ar afla postind in ziua Duminicii sau a sambetei (afara numai de una), sa se cateriseasca; iar daca va fi mirean, sa se afuriseasca.”
[sobor 6: 55, 56; Gangra: 18; Laod: 29; Petru 15; Teofil 1]
Talcuire
“Alt lucru este postul, altul dezlegarea postului, şi altul stricarea postului. Şi postul chiar este desăvârşita nemâncare, sau şi a mânca cineva o dată în zi, întru al nouălea ceas, cu mâncare uscată, adică numai de pâine şi apă.
Iar dezlegarea postului este, a mânca cineva mai-nainte de al nouălea ceas, ori smochine, ori stafide, sau altceva de acest fel. Sau şi a mânca afară de pâine, şi de apă, şi alte oarecare feluri de mâncăruri proaste: precum de pildă, legumi, vin, sau unt de lemn, sau raci, scoici, şi alte de acest fel. Iar stricarea postului este când mănâncă cineva din toate de mâncare, şi carne adică, şi peşte, şi lapte, şi brânză, şi celelalte. Deci în canonul acesta rânduiesc dumnezeieştii apostoli, că oricare cleric, s-ar afla postind în ziua Duminicii sau a sâmbetei, cu deplinită nemâncare, sau şi cu mâncare uscată întru al nouălea ceas, afară de o singură sâmbătă: adică de Sâmbăta cea Mare, întru care se afla Trupul Domnului în mormânt. şi întru care şi toţi dreptslăvitorii postim, după Glasul Domnului ce a zis: ,,Iar vor veni zile când se va lua de la dânşii Mirele, şi atunci vor posti” (Matei 9, 15)
Un cleric ca acesta, zic, să se caterisească, iar de va fi mirean unul ca acesta să se afurisească”.
Canonul 69 Apostolic:
“Daca vreun episcop, prezbiter, diacon, citet sau cantaret nu posteste Sfantul si Marele Post al Pastilor sau miercurea, sau vinerea, sa se cateriseasca, afara de cazul cand este impiedicat de slabiciunea trupeasca. Iar de va fi mirean, sa se afuriseasca”. [Sobor 6: 29, 89; Loadiceea: 49, 51, 52; Petru: 15; Dioni: 1; Timot: 8, 10]
Talcuire
“Tuturor împreună, şi celor bisericeşti, şi celor lumeşti, le porunceşte canonul acesta să postească întocmai şi asemenea, atât Postul cel mare, cât şi toate miercurile, şi vinerile, zicând acestea anume: Oricare episcop, sau prezbiter, sau diacon, sau citeţ, sau cântăreţ, nu posteşte sfântul marele Post, sau fiecare miercuri, şi vineri, să se caterisească. Afară numai de nu poate a posti pentru vreo boală trupească. Iar de este mirean cel ce nu le posteşte acestea, să se afurisească. Că sfântul marele Post îl postim, după Dumnezeiescul Hrisostom (în cuvântul la cei ce posteau primele Paşti) ce zice nu pentru Paşti, nu pentru Cruce, ci pentru păcatele noastre… Fiindcă Paştile nu sunt pricină de post şi de plâns, ci de veselie şi de bucurie. Drept aceea nu se cuvine să zicem că plângem pentru Cruce. Că nu plângem pentru aceea, să nu fie! Ci pentru păcatele noastre. Postim însă marele Post, după urmarea Domnului, care a postit în munte 40 de zile. Iar cele două zile ale săptămânii le postim, miercurea adică, căci întru această zi, s-a făcut sfatul pentru vânzarea Domnului nostru, iar vinerea, căci întru această zi a pătimit cu Trupul moartea cea pentru mântuirea noastră “…
. „Drept aceea, precum Timotei în canonul 8 şi 10 al lui, iartă pe muierea cea lehuză, ca în Postul cel mare să bea vin, şi să mănânce îndestulă hrană, încât să se poată ţine, iară pe cel tare uscat de vreo covârşitoare boală îl iartă a mânca unt de lemn în Postul cel mare. Întru asemenea chip se cade a se ierta să mănânce numai unt de lemn, şi să bea vin miercurea şi vinerea cel ce s-a uscat de o mare boală. Asemenea zice şi Dumnezeiescul Ieronim, că întru aceste două zile nu trebuie a se dezlega postul fără
de mare nevoie”…
Se osebesc miercurile şi vinerile Luminatei săptămâni, şi a săptămânii celei după Cincizecime, întru care stricăm cele ale săptămânii celei Luminate pentru bucuria Învierii Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu, iar cele ale săptămânii celei după Cincizecime, pentru bucuria Pogorârii Sfântului Duh, ca şi după aceasta să se arate că Sfântul Duh este de o fiinţă cu Fiul, şi cu nimic este mai jos decât acela, precum zice Chitrul în canonul 25 al său. Iar stricarea postului miercurilor sau a vinerilor ce o facem, când se întâmplă Praznicele Naşterii lui Hristos şi ale Dumnezeieştilor Arătări, se vede că o vindecă postul cel ce a apucat mai-nainte al ajunului, care este rânduit în Tipic a se face totdeauna la praznicele acestea, pentru această pricină socotesc. Iar stricarea postului ce se face miercurile şi vinerile în cele douăsprezece zile după Naşterea Domnului, şi înainte de lăsatul de carne, şi în săptămâna mâncării de brânză, nici de o parte poate a se vindeca”…
„De aici se cunoaşte cât sunt vrednici de osândă aceia, ce au umplut ceasloavele cele din nou tipărite de dezlegări la vin şi la unt de lemn, puse nu numai la sfinţii cei mari ci şi la cei mici, şi în scurt a zice la cei fără doxologii, sau (slavocântare) care acestea nu le au vechile scrise cu mâna, şi tipărite ceasloave care se află. Pentru aceasta cei ce s-au înştiinţat de aceasta îndreptează-se; şi urmeze mai bine celor vechi, decât celor noi. Iar pentru ca să deplinim cuvântul cel pentru Posturi, adăugăm aici şi aceasta, că, cele trei Posturi, al Naşterii Mântuitorului, al Sfinţilor Apostoli, şi al lui August, le întăresc încă, şi Simeon al Tesalonicului (în răspunsul 54) şi aşezămintele cele din început, şi obşteştile Tipice ale Ierusalimiţilor şi ale Studiţilor, şi în scurt toate osebitele Tipice ale împărăteştilor mănăstiri din Sfântul Munte. Ci şi însuşi aceasta că Postul cel dinaintea Sfintelor Paşti se numeşte mare, arată, că sunt şi alte posturi, acesta însă covârşeşte, precum aceasta descoperit o încheie Simeon al Tesalonicului (în răspunsul 56). Deci în Posturile Naşterii Domnului, şi al Sfinţilor Apostoli, Marţea şi Joia, se face dezlegare la unt de lemn şi la vin, nu şi la peşte, după Tipice; iar Lunea, miercurea, şi vinerea postim de unt de lemn şi de vin, şi întru acestea de se va întâmpla Alliluia, adică sfânt neslavocuvântat se face la al 9-lea ceas o mâncare şi uscată mâncarea; iar de se va întâmpla sfânt slavocuvântat se face de două ori mâncare”.
Canonul 70 Apostolic:
“Daca un episcop, sau presbiter, sau diacon, sau oricine din ceata clericilor, ar posti impreuna cu iudeii, sau ar tine sarbatorile impreuna cu dansii, sau ar primi de la dansii daruri de sarbatori, precum azime, sau ceva de acest fel, sa se cateriseasca; iar daca va fi mirean, sa se afuriseasca.”
[Apostolic: 7, 65, 71; Sobor 6: 11; Ant: 1; Lao: 29, 37, 38; Car: 60, 81, 117]
Talcuire
„Dacă cel ce numai se roagă împreună cu cei afurisiţi, se afuriseşte, sau cu cei caterisiţi numai, împreună se cateriseşte. Cu mult mai vârtos cel ce posteşte şi serbează împreună cu Iudeii ucigaşii lui Hristos, cleric fiind se cateriseşte, iar mirean se afuriseşte. Pentru aceasta şi canonul acesta rânduieşte, că oricare episcop, sau prezbiter, sau diacon, sau oricare fiind din catalogul clericilor, posteşte cu Iudeii, sau serbează cu dânşii Paştile, sau alte sărbători, sau primeşte de la dânşii daruri de ospăţ ale sărbătorii lor, precum sunt azimile (pe care ei la zilele pascăi lor le mănâncă, şi la toată sărbătoarea lor, şi la toată jertfa azimele proaduce), sau altceva ca acestea, primind să se caterisească. Iar de va fi mirean să se afurisească. Căci măcar deşi cei ce primesc unele ca acestea, şi împreună postesc şi împreună prăznuiesc, nu sunt de o cugetare cu Iudeii, dar însă dau prilej de sminteală, şi prepus că cinstesc slujbele Iudeilor, care lucru este străin de Dreptslăvitori. Las a zice, că şi se spurcă unii ca aceştia cu împreună petrecerea ucigaşilor de Hristos. Către care zice Dumnezeu, postul şi nelucrarea şi sărbătorile voastre le urăşte sufletul meu”.
Voronin si Patriarhul Kiril; combinatie ce sparge orice audienta 🙂
Voronin, saracutul de el, cat este de necajit – probabil “plangea” ca a pierdut fraiele “Republicii Voroniene”…
Un patriarh ortodox sa decoreze un comunist?!!!
Pai asta o intrece pe a lui Corneanu.
Daca Corneanu a pactizat cu ereticii catolici, Kiril a decorat reprezentantii celor care au martirizat milioane de crestini rusi. Kiril a pactizat direct cu Antihristul, prin premergătorii sai comunistii.