PRIVATIZAREA APEI: o ticalosie a CORPORATIILOR si o metoda de CONTROL AL POPULATIEI. Banca Mondiala si Comisia Europeana fac presiuni pentru PRIVATIZAREA serviciilor de alimentare cu APA

2-05-2014 10 minute Sublinieri

apa

Nu exista resursa naturala mai importanta pe acest pamanat decat apa. Apa sustine viata fiecarei creaturi vii de pe planeta, fie planta, animal, sau om. La fel ca si fara aerul pe care il respiram, noi oamenii nu putem trai fara apa mai mult decat cateva zile. Din cauza incalzirii globale, a secetei raspandite si a poluarii tot mai crescute a hidrosistemelor, disponibilitatea in anii urmatori a apei curate pentru a face fata populatiei globale in continua crestere este una dintre incercarile cele mai infricosatoare pentru omenirea acestui secol. Pana in 2015 se estimeaza o crestere cu 17% a cererii de apa numai pentru agricultura. Pana in 2025, populatia in crestere va avea nevoie de 40% mai multa apa de consum. In timp ce in secolul al 20-lea rolul critic a fost asumat de petrol, apa este considerata cea mai valoroasa resursa naturala a secolului 21.

Ca atare, acum cativa ani, Natiunile Unite au declarat accesul la apa potabila ca drept uman universal. In acelasi timp, interzicerea voita a accesului este considerata o violare serioasa a drepturilor omului care pericliteaza insasi viata. Si orice decizie calculata care le interzice oamenilor dreptul universal la viata nu este altceva decat o crima rusinoasa impotriva umanitatii.

In ciuda poluarii aerului de catre om, poluare care ne murdareste de mult timp plamanii cauzand in acelasi timp si incalzire globala, schimbari climatice si dezastre naturale din ce in ce mai mari, ca sa nu mentionam si amenintarea crescanda asupra sanatatii omenirii, insusi gandul de a transforma aerul intr-un produs valoros ce poate fi impachetat oportunist si vandut de exact aceleasi corporatii responsabile pentru aceasta poluare, pana si simpla notiune va fi imediat criticata si ridiculizata.

Si totusi asta se intampla de 30 de ani pe intreaga planeta cu resursele pretioase de apa potabila ale Pamantului. Banca Mondiala a finantat privatizarea globala a resurselor de apa atat de necesare supravietuirii, transformandu-le intr-o marfa inaccesibila celor mai saraci oameni de pe pamant. Acestia mor la propriu de sete si boala gratie profitorilor corporatisti psihopati, care pun inca o data hotia si lacomia deasupra bunastarii umane si chiar a vietii.

Dar aceasta este agenda globala – subtierea turmei umane de la 7 miliarde la doar jumatate de miliard. Aceasta inseamna ca 13 din 14 oameni in viata astazi trebuie sa moara in urmatorii cativa ani, pentru a le satisface planul diabolic. Si ce cale mai rapida de a ucide populatia umana decat prin preluarea proprietatii si controlului asupra resurselor de apa limitate si in scadere ale Terrei.

La ora actuala, in lume mor mai multi oameni din cauza bolilor cauzate de consumul de apa murdara decat in urma tuturor razboaielor si violentelor globale combinate. In fiecare ora, 240 de bebelusi mor datorita apei contaminate. 1,5 milioane de copii cu varsta de pana la 5 ani mor in fiecare an din cauza holerei si a febrei tifoide datorita apei murdare. Aceste fapte alarmante ilustreaza cat de critica si semnificativa este prezenta unei aprovizionari cu apa potabila vietii pe aceasta planeta. Preluarea controlului asupra resurselor acvifere se face prin transformarea apei intr-o marfa privata pe care doar cele mai mari corporatii si banci o controleaza. Transformarea apei intr-un produs inaccesibil saracilor pamantului este o metoda foarte efectiva, desi sinistra, de rezolvare a problemei asa-zisei suprapopulari.

Cele trei cai principale prin care populatia scade semnificativ in fiecare an sunt moartea prin infometare si malnutritie (incluzand lipsa apei potabile), care elimina intre 7 si 8 milioane de oameni, bolile care ucid intre 2 si 3 milioane (cu amenintarea pandemiilor de boli infectioase) si razboiul, care ucide jumatate de milion in fiecare an.

In spatele usilor inchise, oligarhii globalisti se intalnesc si discuta ce este mai bine pentru umanitate si planeta in concordanta cu interesele lor megalomane. Sunt multi ani de cand acest subiect important al privatizarii si controlului apei ca metoda comoda si eficace de adresare a problemei suprapopularii este pus pe masa discutiilor… impreuna cu subiecte inrudite precum geo-ingineria, OMG-uri, vaccinuri, suprafolosirea de antibiotice, razboaie planificate pentru petrol si apa, conceperea de politici globale pentru a creste instabilitatea politica, saracia si a submina economiile, radiatia nucleara si o multime de alte metode de triere a populatiei umane.

Revista Time a scris despre cum au finantat Bill si Melinda Gates Universitatea Carolinei de Nord si inca 78 de universitati pentru dezvoltarea unor tehnici contraceptive de sterilizare cu ultrasunete a spermei. Intr-o conferinta TED din 2010, Bill Gates a vorbit deschis despre depopularea cu 10-15% a celor 6.8 miliarde de oameni care traiesc pe Pamant, prin folosirea programelor solid finantate de vaccinare si contraceptie care vor aduce infertilitatea unei bune parti din populatia globala. Intre timp, miliardarul Ted Turner a mers si mai departe, opinand scaderea populatiei cu 70%, pana la “2 miliarde”. Avem inregistrarea.

Cererile de incepere a sterilizarii populatiei umane au inceput sa iasa la suprafata la mijlocul anilor 70, cu documentul declasificat al lui Henry Kissinger, pe atunci fost Secretar de Stat si membru Bilderberg de rang inalt, intitulat “Implicatiile cresterii populatiei globale asupra securitatii si intereselor externe ale Statelor Unite”. Acest document accentua prioritatea data implementarii programelor de control al nasterilor in tarile lumii a treia, mai ales in America de Sud.Au fost alocate resurse extraordinare prin intermediul Agentiei Americane pentru Dezvoltare Internationala (USAID), tarilor promitandu-li-se ajutor financiar sporit daca se aratau dornice sa implementeze programe de sterilizare si depopulare.

Mai multe dovezi fatise ale dispretului dur pe care oligarhii globalisti il au fata de cei 99% dintre noi, pot fi gasite in declaratia scrisa de Printul Phillip, sotul Reginei Elisabeta a II-a, in prefata cartii sale: “Trebuie sa recunosc ca sunt tentat sa cer reincarnarea intr-un virus foarte letal”, pentru a reduce populatia umana. Pare usor de inteles ca o agenda globalista explicita pentru o Noua Ordine Mondiala promovata repetat de presedintele George Bush senior include si depopularea prin diverse metode, controlul apei prin privatizare fiind doar unul dintre mijloacele folosite de elite.

A trecut destul timp de cand oamenii mor din pricina lipsei apei potabile si vor continua sa moara chiar si mai frecvent, daca planul de privatizare a apei continua sa se desfasoare fara opozitie. Din fericire, exista o mobilizare de forte pentru combaterea acestei privatizari. Saptamana trecuta, in cadrul convocarii anuale a Bancii Mondiale la Washington DC pentru cateva zile de conferinte, o coalitie internationala anti-privatizarea apei formata din grupari din India si America a trimis un mesaj formal catre Banca Mondiala, cerandu-i sa inceteze practica distructiva a privatizarii apei sub pretextul dezvoltarii.Intalnirile din Washington ale Bancii Mondiale raspandeau minciuni si dezinformari in incercarea de a pune intr-o lumina buna asa-zisa eficienta si succesele pe care predarea drepturilor asupra apei catre sectorul privat le-au avut in anii recenti. Corporatia Finantelor Internationale (IFC – International Finance Corporation) a Bancii Mondiale, in rolul de cea mai mare sursa de finantare de pe planeta pentru privatizare apei, furnizeaza imprumuturi si finantare natiunilor Lumii a Treia pentru ca firmele private sa preia controlul asupra drepturilor municipale, regionale si nationale asupra apei.

Directorul gruparii internationale Corporate Accountability International, Shayda Naficy, a atras atentia ca 75% din cheltuielile pentru functionarea unei companii de utilitati din domeniul apei ar trebui redirectionate catre infrastructura. In fiecare natiune, companiile private au pus profitul pe primul loc, in defavoarea investitiilor in infrastructura necesara interconectarii si deservirii clientilor. Din cauza eforturilor de eficientizare a costurilor si de a creste profiturile, pretul apei a crescut invariabil si a devenit inaccesibil celor mai saraci dintre clienti. Taierea aprovizionarii cu apa a mii de familii cu venit scazut a devenit un rezultat inevitabil mult prea frecvent. Rata de esec de 34% a contractelor Bancii Mondiale din domeniul apei si canalizarilor private intre 2000 si 2010 depaseste cu mult ratele de esec de o singura cifra din domeniile telecomunicatiilor, energiei si industriei de transport.

Criticii sustin ca sectorul public este mult mai responsabil fata de constituentii sai decat companiile din sectorul privat, care raspund doar pentru afisarea unor profituri suficiente in fata consiliului director. Coruptia devine un lucru obisnuit. Mai mult, apare un conflict de interese atunci cand IFC joaca dublu rol, de finantator, dar si de consultant al municipalitatilor in alocarea de contracte fara licitatie companiilor private favorizate.

Pentru o mai buna ilustrare a scenariilor tipice in care privatizarea apei nu functioneaza sau si-a dovedit deja esecul, avem nevoie de o examinare amanuntita. Vestea buna este ca in ultimii ani, oameni din toate partile Globului si-au mobilizat eforturile pentru stoparea acestui fenomen in propriile regiuni. Astazi, intr-un numar de regiuni din India, cetatenii se grupeaza pentru a confrunta si lupta impotriva miriadei de probleme cauzate de privatizarea apei in tara lor.

Recent, in Nagpur, cel mai mare oras din centrul Indiei, unde este in desfasurare primul parteneriat municipal cu o companie de utilitati privata din istoria tarii, au erupt tensiuni majore. Cu 3 ani in urma, municipalitatea a semnat un contract pe 25 de ani cu Veolia Water pentru aprovizionarea cu apa potabila 24/7 a celor 2.7 milioane de rezidenti ai orasului. Insa intarzieri neprevazute, care au crescut de multe ori pretul initial, coroborate cu distribuirea inegala a apei si opririle frecvente ale furnizarii acesteia au condus la proteste raspandite in strada si la acuzatii de coruptie. Oficialii arata cu degetul catre o serie de violari serioase ale conditiilor contractuale. Iarasi, refuzul de a investi in infrastructura necesara pare a fi principala cauza a acestui esec. Raportul pe 2012 al Corporate Accountability International, intitulat “Shutting the Spigot on Private Water: The Case for the World Bank to Divest”, citeaza un numar de cazuri similare unde privatizarea s-a dovedit ineficienta.

Cetatenii curajosi din Bolivia anului 2000 au ajuns pe prima pagina a ziarelor din intreaga lume atunci cand au reusit alungarea privatizarii apei intruchipata de Bechtel, a cincea cea mai mare corporatie privata de pe planeta. Protestatarii zelosi din cel de-al treilea oras ca marime al Boliviei au reusit sa se opuna preturilor crescande ale Bechtel si i-au cerut acesteia sa renunte la posesia exclusiva a resurselor de apa municipale, reusind intr-un final sa alunge gigantul din tara. Desi au existat eforturi ale marilor companii de a cumpara si controla dreptul asupra apei in multe dintre tarile Americii Latine precum Brazilia si Ecuador, doar in Chile s-a reusit privatizarea. In ultima instanta, peste tot unde a existat incercarea de privatizare, a fost intampinata o rezistenta puternica din partea consumatorilor care au realizat ca firma de utilitati a esuat mizerabil in distribuirea de servicii de calitate la preturi accesibile.

Povestea este mereu aceeasi. De aceea, gruparile precum Corporate Accountability International lupta asiduu pentru educarea guvernelor si a cetatenilor din lumea intreaga astfel incat apa sa ramana de domeniu public. Procesul legal istovitor si scump de terminare a contractelor pe termen lung si de indepartare a corporatiilor straine odata stabilite intr-un oras, stat sau tara este unul formidabil. Este astfel in interesul populatiei din intreaga lume sa se asigure ca privatizarea resurselor de apa din tara lor nu va avea nici macar punct de pornire.

Campania de marketing a Nestle tintea pakistanezii bogati din Lahore, iar marca sa de apa imbuteliata, “Pure Life”, a devenit un simbol al bogatilor. Pentru a-si imbutelia produsul, Nestle a secatuit izvoare subterane, ceea ce i-a determinat pe saracii din satele a caror apa fusese furata sa ajunga sa consume apa contaminata. Nestle a continuat cu extragerea apei din doua puturi de mare adancime din satul Bhati Dilwan, fortand locuitorii sa treaca la apa imbuteliata. O poveste similara a avut loc in Nigeria, unde pretul unei singure sticle de apa imbuteliata depaseste venitul zilnic al unui cetatean nigerian. Nestle este renumit pentru secatuirea resurselor locale de apa folosite pentru imbutelierea propriilor marci, ca mai apoi sa ceara preturi inaccesibile populatiei locale, a carei apa a fost furata.

Corporate Watch a publicat un raport in care sunt demascate unele dintre practicile imorale si ilegale pe care Nestle le comite de mult timp in intreaga lume, desconsiderand complet ingrijorarile cu privire la sanatatea publica, in timp ce distruge medii naturale pentru asigurarea unor profituri anuale de 35 de miliarde de dolari doar din vanzarile de apa imbuteliata. In regiunea Serra da Mantiqueira din Brazilia, unde apele subterane sunt bogate in minerale cu proprietati medicinale, supra-pomparea a epuizat resursele si a cauzat daune permanente sau pe termen lung mediului inconjurator.

Nestle a mai fost implicat si in traficul de persoane umane si sclavagism cu minori. O investigatie a BBC pretinde ca “sute de mii de copii din Mali, Burkina Faso si Togo au fost cumparati de la parinti si trimisi catre Coasta de Fildes, pentru a fi vanduti ca sclavi catre fermele de cacao”. Si totusi Nestle a cumparat cacao de pe Coasta de Fildes si din Ghana, cunoscand foarte probabil ca a fost produsa de sclavii minori.

Nestle detine sau arendeaza 50 de izvoare din intreaga America. Totodata, Nestle controleaza o treime din piata domestica pentru apa imbuteliata din SUA. Compania este renumita pentru extractia ilegala de apa de izvor in timp ce escrocheaza si creeaza haos in numeroase comunitati. Un exemplu al problemelor pe care Nestle le cauzeaza este Colorado, unde 80% dintre cetatenii Aurorei se opuneau prezentei companiei, perfect constienti de reputatia teribila a acesteia cu privire la distrugerea comunitatilor si a mediilor naturale. Si totusi consiliul local a votat cu 7 la 4 in favoarea Nestle, ca mai apoi, pe parcursul urmatorului deceniu, aceasta sa extraga 2,5 miliarde de litri de apa din Raul Arkansas pentru a o vinde mai apoi sub marca Arrowhead Springs.Locuitorii din Aurora au luptat timp de multi ani pentru a scapa de pradatorul care le distrugea acviferele. Mai mult, sticlele din plastic ne-biodegradabil sunt poluanti majori care raman toxice timp de un mileniu.

Efectele cumulate ale privatizarii apei sunt inspaimantatoare. Rezidentii neprivilegiati ai Jakartei, Manilei si Nairobi platesc de 5 pana la 10 ori mai mult pentru apa decat cei care traiesc in zonele cu venit sporit din aceleasi orase. Oamenii din mahalalele Lumii a Treia platesc mai mult water_privatizationpentru apa decat cei din New York sau Londra. Aceasta nedreptate si inegalitate este obscena. Femeile din anumite locuri din Africa unde apa privatizata este peste limitele lor merg kilometri intregi pentru a obtine apa murdara din rauri, ca mai apoi de cele mai multe ori sa moara alaturi de copiii lor din cauza contaminarii si a bolilor. Fermierii asiatici isi pierd mijloacele de trai daca nu reusesc sa obtina finantare de la stat pentru irigatii. Suferinta umana cauzata la nivel global de catre corporatiile bogate din America de Nord si Europa care exploateaza populatia Lumii a Treia doar pentru profit nu este nimic altceva decat o rautate psihopata.

Lupta impotriva privatizarii resurselor de apa pentru binele populatiei este doar un exemplu al muncii monumentale care trebuie depusa. Aceasta agenda criminala va putea fi oprita doar daca oamenii informati, iubitori si dedicati se vor uni pentru a lupta impreuna. Odata cu recenta recunoastere oficiala ca americanii nu mai traiesc intr-o democratie, ci intr-o oligarhie, de parca n-am fi stiut deja, devine si mai imperativ ca noi cetatenii de rand sa devenim interesati in prezervarea vietii pe planeta, pana nu devine prea tarziu. […]

traducere pentru razbointrucuvant de B.D.

O mare ticalosie pe care o pregateste de cativa ani Comisia Europeana este privatizarea apei in toata Uniunea Europeana. Totul e facut sub pretextul unei reglementari europene si prin presiuni exercitate asupra unor state membre, cum ar fi Grecia de exemplu, pentru a lasa un bun public pe mana unor privati, oferindu-le astfel acestora o oportunitate de profit de cateva miliarde de euro numai in Germania.

Nemtii, dupa cateva privatizari partiale ale apei publice si-au dat seama ca acest lucru ar putea avea efecte nefaste pentru cetateni, cele mai mari temeri fiind acelea ca dupa privatizare pretul va creste foarte mult, iar calitatea apei va scadea.

Ingrijorarea autoritatilor germane a crescut mai ales dupa privatizarea apei in Portugalia, in urma careia pretul apei s-a majorat cu 400% si continua sa creasca cu circa 6% in fiecare an. Asta in timp ce in unele locuri calitatea apei potabile a scazut atat de mult, incat nu mai poate fi bauta, iar multi cetateni nu isi mai pot permite sa achite facturile tot mai mari. Ca urmare a acestor lucruri, in Portugalia protestele populatiei impotriva privatizarii apei s-au intensificat tot mai mult in ultima vreme.

Explicatia pentru aceste rezultate este simpla: companiile private sunt interesate de profit rapid si de aceea au facut investitii minime, dar au marit foarte mult tarifele. La infrastructura, din motive de economie, au fost folosite tevi si instalatii de proasta calitate, fapt ce a necesitat clorinarea apei pentru a-o dezinfecta, rezultand astfel o apa mult mai slaba calitativ decat inainte.

Aceste efecte negative au fost observate si in Germania, fapt care a determinat autoritatile sa incerce sa recupereze, in anumite cazuri, o parte din actiunile companiilor de apa vandute, la un pret mult mai mare, doar ca sa preia din nou controlul asupra apei publice.

La Berlin, dupa ce apa a fost privatizata partial prima oara in 1999, in februarie 2011 a avut loc un referendum, la care cetatenii au fost consultati in legatura cu privatizarea acestui bun de utilitate publica.

Intr-un referendum de duminica (13 ferbruarie 2011 n.t.) peste 665.000 de cetateni din Berlin au votat in favoarea desecretizarii unor documente care sa dezvaluie detalii legate de afacerea privatizarii partiale a companiei Berlin Water Works (BWB). Acest ultim referendum a fost al treilea vot popular de acest fel, care a avut loc la Berlin in ultimii ani. Mai presus de toate, votul de duminica reprezinta o lovitura importanta data politicilor Partidului Social Democrat (SPD) si Partidului Stangii, care guverneaza in coalitie, in capitala germana.

Referendumul a fost precedat de o petitie de succes, in care initiativa cetatenilor numita “Lista Apei Berlinului” a strans in termen de sase luni mai mult de 320.000 de semnaturi – din care 280.887 au fost valabile – in sprijinul cererii sale.

Nu mai mult de 172.000 de semnaturi au fost necesare pentru campania acestei initiative. Totodata, in Germania au aparut o serie de documentare si reportaje, menite sa informeze cetatenii in legatura cu problema privatizarii apei si sa declanseze dezbateri publice pe marginea acestui subiect, asa cum este si cazul urmatorului reportaj, difuzat pe postul national german de televiziune.

Trebuie sa mai lamurim un lucru. Privatizarea apei presupune doar distributia sau si dreptul de proprietate asupra resursei in sine? Pentru ca, daca se privatizeaza asa cum s-a procedat in Bolivia de exemplu, oamenii nu vor mai avea dreptul sa foloseasca in gospodarie nici macar apa de ploaie care se scurge de pe streasina, deoarece aceasta va deveni proprietatea firmei private care o administreaza.

Un alt aspect interesant este acela ca privatizarea apei vine la pachet cu exploatarea gazelor de sist, procedeu care, dupa cum se stie, este un mare consumator si poluator al resurselor naturale de apa. In timp, din cauza poluarii, apa va deveni o marfa de lux si asta va urca pana la cer profitul firmelor private care o vor distribui populatiei.

water-privatisation1Revenind la biata noastra tarisoara, dupa cum se vede, subiectul privatizarii apei si lucrurile grave care se intampla in Europa nu exista, nici pentru presa, nici pentru autoritatile de la Bucuresti. In schimb avem zilnic in mass-media dezbateri aprinse despre bisnitari si animalele lor salbatice, divorturi de celebritati, scandaluri generate de moartea unor vedete, clovneriile lui Basescu, carnea de cal, eliberarea lui Nastase din puscarie si alte idiotenii fara importanta.

Iar postul national de televiziune nu numai ca nu informeaza corect cetatenii si nu supune dezbaterii nationale problemele importante legate de privatizari, securitatea cetateanului si a bunurilor publice, ba dimpotriva, prezinta privatizarile, liberalizarile, regionalizarea si acordurile cu FMI, ca fiind solutiile cele mai bune de urmat si calea sigura pentru redresare economica si prosperitate!

Daca statul si presa ne-au tradat, singura solutie este aceea sa ne ajutam singuri si sa trecem la actiuni civice concrete. Legat de privatizarea apei la nivel european exista deja o miscare cetateneasca, care a strans pana acum 1,2 milioane de semnaturi si care lupta pentru pastrarea accesului la apa si salubrizare pentru fiecare cetatean, ca serviciu public, nesupus controlului privat.

[…] Peter Brabeck, CEO al companiei Nestlé: “Accesul la apa NU ar trebui sa fie un drept public”

Credeti ca apa este un drept uman fundamental? Conform spuseselor lui Peter Brabeck, CEO al companiei Nestlé, apa este un aliment care ar trebui privatizat, nu un drept uman.

Autorităţile locale germane critică iniţiativa UE de privatizare a serviciului de alimentare cu apă.

Autorităţile regionale şi locale din Germania nu sunt încântate de iniţiativa Uniunii Europene de privatizare a serviciilor de alimentare cu apă. Motivaţia forurilor comunitare stă în principiul concurenţei, cea care animă piaţa şi poate genera preţuri mai mici sau produse calitativ superioare. Comisia Europeană vorbeşte despre reglementările comunitare în materie de concesionare a serviciilor. Dreptul de folosinţă aparţine, în prezent, în Germania comunităţilor locale, în a căror responsabilitate intră buna funcţionare a reţelelor de alimentare cu apă, asigurarea unei infrastructuri acoperitoare şi livrarea unui volum suficient şi calitativ optim de apă la fiecare gospodărie. În cazuri izolate, administraţia locală poate transfera diverse contracte unor antreprenori privaţi, pentru a garanta permanenţa livrării apei.

Conform normelor propuse la finalul lui 2011 de Comisia Europeană, autorităţile locale trebuie să transfere concesiunea serviciilor, inclusiv în ce priveşte apa potabilă. Pachetul legislativ urmează să ajungă în plenul Parlamentului European în martie. Administraţiile localităţilor fac apel la dreptul de autoguvernare şi se simt puse la zid de noua directivă europeană. Cu atât mai mult cu cât în cazul curentului electric nu sunt prea mulţi parametri ce se cer controlaţi în vreme ce cu apa şi calitatea ei nu te poţi juca. “Curentul poate fi amestecat, apa nu”, comentează Hans-Joachim Reck, şeful asociaţiei ce reuneşte prestatorii comunali de servicii publice. Experienţa altor state europene relevă că privatizarea livrării apei a fost urmată de nemulţumiri ale populaţiei, subliniază Reck, avertizând că antreprenorii străini ar putea afecta nefericit standardele germane de igienă. Parisul este un exemplu: în urmă cu puţini ani a avut loc privatizarea dar, între timp, serviciul s-a întors în administrarea primăriilor.

Dar şi Germania are ceva experienţe în acest sens: la sfârşitul anilor 90, o parte din distribuţia Berlinului a fost oferită spre concesiune unor investitori privaţi; în ciuda legilor pieţei, preţurile au crescut de atunci într-una, fiind în prezent cu 30% mai mari. Din aceste 30 de procente, “până la zece la sută sunt câştigurile antreprenorilor – neregăsite în calitatea serviciilor din Berlin”, acuză Mathias Ladstätter, specialistul în domeniul al sindicatului german ver.di, explicând: prestatorii privaţi de servicii nu au investit deloc în infrastructură beneficiile obţinute din comerţul cu apa potabilă.

Cazul cel mai relevant de privatizare eşuată vine, însă, de la Londra, apreciază eurodeputata social-democrată germană Evelyn Gebhard. Aproximativ 40% din apă se pierde pentru că antreprenorul nu a investit în infrastructură. Prin urmare, conchide Gebhard, care se opune ideii de privatizare, dacă e să se ajungă până la acest punct, ar trebui modificată, în prealabil, legislaţia, în sensul că nu cel mai ieftin ofertant să câştige ci acela care propune investiţii în sustenabilitate şi, mai ales, în calitate.

Argentina Water


Categorii

Corporatism, Razboiul impotriva populatiei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “PRIVATIZAREA APEI: o ticalosie a CORPORATIILOR si o metoda de CONTROL AL POPULATIEI. Banca Mondiala si Comisia Europeana fac presiuni pentru PRIVATIZAREA serviciilor de alimentare cu APA

  1. Pingback: PRIVATIZAREA APEI. Comisia Europeana face un pas inapoi - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare