GAZE DE SIST IN LOCUL APEI. Presiuni ale CHEVRON pentru FALSIFICAREA datelor referitoare la RETEAUA DE APE SUBTERANE din Dobrogea?

• Ziuanews: Chevron umblă la apă. Gazele de șist vor fi valorificate în dauna acviferului dobrogean

Dobrogea riscă să rămână fără apă • Chevron vrea un nou raport hidrogeologic al acviferului dobrogean, care – potrivit surselor ZIUAnews – riscă să fie ajustat după nevoile sale de exploatare • O „injecţie” greşită în sol, în perimetrele concesionate de americani, ar putea arunca o regiune întreagă în secetă economică

Costurile de securizare tehnică a exploatării gazelor de şist la Costineşti, Adamclisi şi Vama Veche provoacă mari dureri de cap oficialilor companiei americane. Iar durerile de cap s-ar putea trata cu manipularea datelor ştiinţifice despre acviferul dobrogean. Compania americană are nevoie să pompeze milioane de litri de apă din acest acvifer, pentru a extrage gazele de şist.

Tainicul „fluviu subteran” – de fapt o reţea complexă de ape curgătoare de adâncime – furnizează trei sferturi din apa potabilă pentru populaţia Dobrogei. Teoretic, este posibilă exploatarea în siguranţă. Practic, este puţin probabil, a declarat, pentru ZIUAnews, inginerul Daniel Scrădeanu, director al Şcolii Doctorale de Geologie la Universitatea din Bucureşti şi preşedinte al Asociației Hidrogeologilor din România, care a participat la un studiu de impact pentru Chevron.

Dubii cu privire la respectarea standardelor de siguranţă

„Am fost implicat în acest colectiv şi m-am retras”, ne-a declarat Scrădeanu. „Nu vă pot spune detalii, nu e cazul să îmi fac publică poziţia. Ideea e că este posibilă exploatarea gazelor de şist în siguranţă, dacă se foloseşte tehnologia actuală, dar am dubii cu privire la respectarea standardelor de siguranţă de către Chevron.

Este vorba despre cel mai mare sistem acvifer regional – apa vine de undeva dinspre Bulgaria şi se duce pe sub pământ, prin nişte calcare fisurate, ca să se verse în Marea Neagră. Dacă exploatarea se face corect, nu există riscuri mai mari decât la exploatarea clasică a petrolului sau a gazelor naturale. Dar asigurarea condiţiilor tehnice e costisitoare – mă refer inclusiv la monitorizare şi control, iar eu am îndoieli că se va respecta aici la noi. Forajul acela de până la 2-3.000 metri adâncime trebuie izolat perfect pe drum. Dacă nu e bine cimentată sau dacă se fisurează, atunci soluţia toxică se poate împrăştia în tot acviferul”, a explicat Scrădeanu.

Retuşuri ştiinţifice pentru Chevron

Încă din anii ‘70, specialiştii români au stabilit în detaliu harta structurală cu apele subterane curgătoare din zonă. Acviferul ocupă întreaga Dobroge de Sud, principala sursă aflându-se în podişul prebalcanic. Direcţia de curgere a apelor este de la sud spre nord, cu inflexiuni de la vest spre est, în dreptul oraşului Constanţa. Debitul este enorm. Hărţile tridimensionale au fost actualizate, în 2006, cu ajutorul tehnicilor de ultimă oră, în urma unui studiu-pilot amănunţit, întocmit în colaborare cu Institutul Norvegian de Geotehnică. Scopul: stabilirea vulnerabilităţii apelor subterane la poluare. În pofida faptului că vulnerabilităţile rezervorului de apă al Dobrogei erau documentate recent şi impecabil, Chevron a simţit nevoia unei noi analize a „situaţiei actuale” a acviferului. Nicolae Pitu, inginerul care a participat, din anii ‘70, la aceste cercetări, a povestit, pentru ZIUAnews, că, în momentul de faţă, se derulează un alt studiu: „pe care trebuie să îl facă Universitatea din Bucureşti, care urma să încheie un contract cu Chevron. Există un program care se referă la stabilirea condiţiilor geofizice existente. Cred că ar trebui să aşteptăm aceste studii, care sunt mult mai ample decât ceea ce se cunoaşte, şi apoi să vedem dacă există vreun risc”, spune Pitu.

Gaze de şist contra apă

Activiştii de mediu de la „Mare Nostrum” au explicat, pentru ZIUAnews, cum va fi compromisă unica resursă de apă din Dobrogea. „Cei pro-Chevron spun că această forare trece sub pânza freatică – înţeapă pânza, dar exploatarea se face la adâncimi foarte mari, sub sursele de apă. Însă exploatarea se face cu multe pierderi – şi de gaze, şi de apă. Iar solul din Dobrogea este foarte poros și, inevitabil, se va trece prin pânza freatică”, spune Mihaela Cândea, director executiv „Mare Nostrum”. În plus, Chevron va folosi o cantitate uriaşă de apă pentru exploatarea propriu-zisă, pe care nu o va putea lua decât din rezervele de apă potabilă ale populaţiei.

„Deocamdată, cei de la Chevron nu au prezentat niciun studiu: câtă apă vor consuma, câtă apă vor refolosi, de unde vor alimenta cu această apă. Noi am tot avut întrebări de acest gen către Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa, dar nu avem niciun răspuns. Ştim doar că se vor folosi, în faza de exploatare, milioane de metri cubi de apă amestecate cu un cocktail de substanţe chimice”, spune Cândea.

• Ziare.com: Gazele de sist lasa fara apa tocmai zonele care au mai multa nevoie

Cel mai nou boom energetic din SUA are loc in cele mai aride zone ale tarii, cu efecte devastatoare pentru resursele de apa si-asa saracite. Fracturarea hidraulica, tehnologia din spatele exploatarii gazelor de sist, utilizeaza milioane de litri de apa ce sunt pompati cu putere, impreuna cu substante chimice, pentru a fractura rocile aflate in subteran si a elibera gazele naturale. Operatiunea are loc insa in zonele unde agricultura este deja afectata de lipsa apei, scrie Huffington Post.

Pe masura ce companiile energetice se lupta sa exploateze vastele rezerve aflate la vest de Mississippi, in Arkansas, Colorado, New Mexico, Oklahoma, Texas, Utah si Wyoming, reiese ca noua frontiera a fracturarii se extinde in aceleasi terenuri unde culturile s-au uscat si stratul acvifer a secat un urma secetei.

Practic, majoritatea locurilor unde se exploateaza gazele de sist in aceasta regiune sufera de pe urma secetei. Cu toate ca fracturarea presupune mai putina apa decat agricultura sau consumul rezidential, aceasta metoda de explorare creste competitia pentru o resursa deja rara, ceea ce creste pretul apei si impovareaza sursele de apa. Unii fermieri si lideri locali se declara ingrijorati ca boom-ul exploatarii gazelor de sist consuma prea mult dintr-o resursa si-asa rara, in vreme ce altii considera ca acesta este o oportunitate nesperata de a face bani vanzand apa.

Fermierul Kent Peppler nu-si mai cultiva unele din campurile de porumb anul acesta intrucat nu-si mai permite sa le irige. “E un nou jucator pe piata de apa, companiile de petrol si gaze, care au mai multe posibilitati sa plateasca mult mai mult decat noi”, spune acesta. Anul acesta, companiile energetice au ridicat pretul de 10-20 de ori la licitatiile de apa organizate de orasele care un exces de resurse.

In alte zone, precum sudul Texasului, nivelul apei in sol scade de la an la an mai mult, pe masura ce companiile extrag apa din sursele acvifere pentru a continua sa fractureze rocile din Eagle FordShale, unul din campurile de petrol si gaze mari si profitabile ale Americii. In functie de legile statului unde foreaza, companiile pot avea acces neingradit la sursele de apa sau cumpara aceasta resursa. Unele companii, cele mai mari din domeniu, incep insa sa investeasca in sisteme de ultima generatie de reciclare a apei, pentru a fractura rocile cu apa gri sau apa salina.